12,908 matches
-
scriseseră cu mândrie câte un motto, dar mereu cu un pas înaintea furtunii, plutind în insuportabila poluare fonică a cuvintelor ca-ntr-un lichid amniotic expirat, tu te încolăceai în jurul câtorva consoane și cântai glassala, numărând ostaticii șI privindu-mă intens psihodramă cu patru fraulein pe metereze noaptea mă surprinde cu fața la zidul Berlinului ca un gardian ce-mi pipăie anatomia lasciv convins că toate liniile sunt la locul lor haotice și totuși ceva mai poate sta ascuns în însășI încordarea știutului
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
Cu o majoritate zdrobitoare, sfatul adoptă neutralitatea. O neutralitate provizorie, necesară țării pentru a-și aduna forțele și a-și cîntări în liniște șansele. Doi ani, cît timp se menținu în expectativă, "cu arma la picior", România fu teatrul unor intense frămîntări politice și diplomatice. Opinia publică era divizată. Se făcea propagandă pentru ambele cauze. Adevărații patrioți strîngeau relațiile cu Franța și Rusia solicitîndu-le, în vederea alianței, ajutorul în tehnică de război. Disputat și tergiversat, acest ajutor sosea intempestiv, după ocoluri costisitoare
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
un secret o taină: aceea a respirației, a unui text care respiră, inspiră și expiră, într-un ritm în care coexistă mirarea în fața lumii, iluminările metaforice, rugăciunea isihastă a inimii - revenind mereu - și asceza artei, expresiile unui sensorium bogat și intens și tăcerea care dă putere cuvîntului. Poetă a marilor ceremonii interioare, Gabriela Melinescu stăpînește meșteșugul, cum mărturisește ea, de a scrie "într-o limbă fără limbă", de a spune și de a nu spune, de a folosi cuvintele și necuvintele
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]
-
dincolo de uzură pasiunii, "o complicitate indestructibila". Dar soluția de compromis muzicală, pe care o practică intens amîndoi - o știm de la Kierkegaard încoace - nu e decît formă pură, absolută, de donjuanism. în fine, încă o mențiune în acest sens. în primăvara intensă a legăturii lor, înainte de a se duce la gară, pentru a-l aștepta pe Cioran, care sosește la Köln, Friedgard Thoma asculta acasă, ore în șir, un cvintet de coarde al lui Schubert.
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
a scăpa de senzația cumplită de usturime. Buzele umflate se tratează cu comprese cu apă rece. Pasul 2. Se duce mâna la nas cât mai des, în timpul oricărora dintre activitățile ulterioare incidentului cu salata. Rezultatul va fi o superbă și intensă senzație de usturime. Pentru că un ardei iute adevărat e ăla care-ți lasă iuțeală pe mâini, oricât te-ai fi spălat după ce l-ai atins. Pasul 3, cel mai important și mai memorabil: La 2 ore distanță de întâmplarea cu
Cum te poţi mutila eficient cu un ardei iute by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21243_a_22568]
-
Dar că alții intenționează să inventeze alarma cu wasabi și lucrează deja la asta? Dar că oamenii iau decizii mai bune despre anumite categorii de lucruri și decizii mai proaste despre alte categorii de lucruri, atunci cînd simt o chemare intensă de a urina? Dar că un anumit tip de gândac se împerechează cu un anumit tip de sticlă de bere australiană? Citiți despre toate astea, precum și despre toți laureații premiilor IgNobel de anul acesta, aici. Premiile IgNobel sunt o replică
Lipsa dovezilor privind căscatul molipsitor la țestoasele cu labă roșie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21259_a_22584]
-
se poate imagina ceva mai teribil de-atât). Bărbatul feminist (sau pro-fem, ca să folosim jargonul împământenit în anumite cercuri), iată un mutant pentru care societatea românească nu e pregătită, o specie stranie, un alien care provoacă aversiuni profunde și vituperații intense, tragi-comice, de tip conu’ Leonida față cu reacțiunea. Oricum, frază asta trebuie să fie una dintre cele mai pline de umor involuntar pe care le-am citit în ultima vreme: “Pe partea de soft skills ești 0. Nu mai intrăm
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
o să le străbați... Eclipsă din 1999 a rămas una din excursiile de referință pentru mine. Nu numai ceață care a coborât peste Parâng și care ne-a impidicat să vedem ceva pe cer a fost de referință ci și ploaia intensă de trei zile care a urmat peste cortul pus undeva într-o să spre Setea Mara/Mică... Interesantă a fost și eclipsă privită dintr-o altă perspectivă: în timp ce toată lumea în Ro se zgâia spre cer, noi cei de pe munte ne uităm
Fug în munţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82592_a_83917]
-
asta (dintr-alea trase de cai), care blochează circulația în orașele mici și la țară, si eu cred că astea trebuie desființate (cel puțin în orașe). De asemenea alaiurile funerare, ar trebui împiedicate să mai circule pe drumurile cu trafic intens. Eu am avut ocazia să văd un superb dric lângă BRAȘOV. La CODLEA în curtea bisericii evanghelice am surprins această caleasca mortuara. http://victorperdevara.wordpress.com/2009/07/24/poze-din-veloturul-romaniei/000-108/ Muncitorii care ascultă Tokio Hotel? e răsuflat subiectul.....
Cică vreau să introduc dricurile eco by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82663_a_83988]
-
am prins decât în mare de resorturile ‘revoluției’. Că intrun film treiD ( că tot e la modă...) la care te uiți fără ochelari speciali. Atunci m-am perpelit, m-am simțit ușurat și mândru că trăiesc o pagină de istorie intensă și importanța. Apreciam tot ce întâlneam, experimentăm nou că datorandu-se momentului Decembrie 89. În timp mi-am reglat dioptriile; nu mi-am mai deschis ochii din ce in ce mai mult, ci i-am strâns ca să văd mai clar. Mă lehamitiseste ce văd
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]
-
a protagonistului, Lisabona arăta ca un tipic oraș medieval, presărat cu biserici și mînăstiri și înconjurat de trei incinte succesive de ziduri, dintre care cea mai vastă avea un perimetru de peste o sută de hectare. Pe țărmul fluviului, clocotea o intensă și cosmopolită viață comercială, în jurul așa-numitei Rua Nova d'El-Rei, care era mărginită de imobile de trei-patru etaje, populate de adevărate colonii de negustori italieni, flamanzi și germani. Palatul regal se afla în interiorul zidurilor vechii fortărețe moștenite de la arabi
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
de transpirație al adolescenței și mirosul tăios al loțiunii Tarr, după bărbieritul zilnic, doar-doar i se vor mai îndesi tuleiele moi, cu goluri în obraji, se amestecăîn ultimele mele amintiri de la Otopeni, atunci când,brusc, mă cuprinsese frica.O frică la fel de intensă ca cea care m-a făcut să vreau să o iau la goană, așa legată cum eram, de masa de operație. Dar a trebuit să îi zâmbesc puștiului care, sfidând interdicția lui Cornel și lamentările Clementinei, m-a condus la
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
plutonieru' ăla însurat din Bacău, venit în misiune cu pompierii lui la București, de se încurcase proasta cu el, că asta mică nu va trăi mult, însă, cât i-o da Dumnezeu zile de trăit, o să ardă ca o flacără intensă până în ultima secundă, o să fie actriță și cine mai poate spune dacă o supraviețui atentatului cumplit pe care o să-l trăiască într-un turneu prin Asia sau cine știe, doar dacă... da' ea, Dumnezeule bun și mare, să nu mai
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
pe care el însuși a întemeiat-o și pe care a aruncat-o deopotrivă în criză". Pe această promițătoare premisă se construiesc două modele de radiografie a personalității lui Eliade: Primul model este gândit ca o analiză critică a raporturilor intense, dar extrem de abrupte, pe care românul l-a avut cu intelectuali europeni de marcă ai vremii (Georges Dumézil, Giovanni Papini, Raffaele Pettazzoni, Giuseppe Tucci, E. M. Cioran ș.a.), în acest sens Angelini făcând și câteva inedite referiri la Gaston Bachelard, Paul
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
talent Și legi mereu așteaptă nesătule De la omor. Biroul permanent. Refren: Iar dintre toate cea mai harnică, Și astăzi ca și-n celelalte dăți, Este Comisia juridică, De disciplină și imunități. La Cameră comisii sînt diverse Ce activează sobru și intens, Punînd nenumărate controverse La temelia marelui consens. Refren.... La Cameră comisii sînt o droaie, Cu competența și experții lor, Și n-am văzut un lup mîncat de oaie, Dar poate vom vedea în viitor. Refren... înzestrat cu o melodie antrenantă
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
atunci când, pe ușa care parcă se deschidea de la sine, își făcea loc, vâslind cu mâinile amândouă, ca un înotător, printre cei care-i împiedicau intrarea în amfiteatru, acompaniindu-și înaintarea cu imperativul "Lăsați-mă să trec!", rostit cantando, în tonalitățile intense, oscilând ascendent și descendent pe toată gama vocii sale ca nici-una alta - o voce în care își rostea, jucând-o, toată indignarea răsfățată a bucuriei de a se ști așteptat în picioare, om lângă om, cu nerăbdare, de admirația inteligentă
Mâna by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11883_a_13208]
-
de suportat, cu cât structura temperamentală și psihologică a lui Ion D. Sîrbu era a unui ins robust și vital, fără timidități și însingurări, căutând întâlnirea, schimbul de impresii și de opinii cu semenii. O mare dorință și o nevoie intensă de comunicare se observă imediat în paginile Jurnalului unui jurnalist fără jurnal, scris pe durata unor simbolice ierni, între 1983 și 1989, ultimii ani de viață ai lui Ion D. Sîrbu. Dialogul și comuniunea cu cititorul pe care acesta ar
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
se plimba printre ei,putea să îi atingă , chiar dacă nu-l băgau în seamă.Dintr-o dată se simțea cu mult mai important. Locul lui de muncă era în sala din spate,la mesele de pocher . Aici gălăgia nu era la fel de intensă,jucătorii,majoritatea bărbați cu trabucuri în mâini ,așteptau cu încordare o mână bună. Stătea nemișcat, lipit aproape de perete , urmărindu-le gesturile ,mimica feței, cacialmalele improvizate. „ Actori profesionști ,nu le citești intențiile adevărate.... ” - Garcon ! Adu-mi 300 de Crown Royal ! Îl
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
Avatar, actualizarea lupului se produce în chiar momentul căderii sub greutatea loviturii primite, când eul poetic se află într-o stare de „hiperluciditate halucinantă”. În această împrejurare, avatarurile sunt recunoscute după nume - Litovoi, respectiv Lupus lupus -, empatia este atât de intensă, încât spiritul lor se suprapune total spiritului Poetului. Lupul se înfățișează eului poetic în imediata apropiere, devine palpabil, îi accentuează determinarea de a fi cine este, de a deveni cel ce trebuie să fie, în condițiile date. Chiar și în afara
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
care, cunoscându-ne de foarte multă vreme, nu am știut și nu am crezut că muzele o pot îmbrățișa atât de tare încât, deși aflată la început de drum literar poate oferi atâtea imagini schițate natural pe fondul unui lirism intens și autentic. „Lasa-ți părul cu miros de lămâiță Să danseze ca o crinolină de fluture Pe cerul de cleștar brodând speranță... Îndrăznește!” (din poemul Vară) Tablourile astfel create, uneori contrastante, abundă de simboluri bine alese și cu multă atenție
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
care, cunoscându-ne de foarte multă vreme, nu am știut și nu am crezut că muzele o pot îmbrățișa atât de tare încât, deși aflată la început de drum literar poate oferi atâtea imagini schițate natural pe fondul unui lirism intens și autentic.„Lasa-ți părul cu miros de lămâițăSă danseze ca o crinolină de fluturePe cerul de cleștar brodând speranță...Îndrăznește!” (din poemul Vară)Tablourile astfel create, uneori contrastante, abundă de simboluri bine alese și cu multă atenție inserate creându
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
acceptăm atunci când ne inundă corpul, vom descoperi puterea care se ascunde În spatele ei. Haideți să nu mai fim scindați pe mijloc, haideți să nu ne mai Împărțim Între partea instinctuală din noi care strigă după fericire și senzații cât mai intense și partea rațională care ne șoptește să fim cumpătați. Instinctele nu pot fi schimbate, pentru că ele sunt singurele lucruri pe care omul le are apriori. Nu ne putem schimba natura interioară așa cum nu putem face soarele să apună atunci când vrem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Era ca un fel de ghicitoare topografică. Pentru localnici, acest lucru era floare la ureche! Toată lumea își dădea seama: Neuer Ebracher Hof. Cu timpul, inițiala mea neliniște vizuală avea să se transforme și să se îngemăneze cu o mult mai intensă neliniște auditivă. După câteva luni am înțeles nu numai că sunt înconjurat de catedrale, dar și că sunt prins inevitabil în pânza de păianjen a clopotelor lor. *** Totul începe în Bamberg: un orășel universitar, cu mii de biciclete studențești, cu
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
să-și întoarcă pe dos perdeaua groasă și murdară a minții, pipăită cu curiozitate și oroare de cititor. Treptat, tensiunea piesei devine insuportabilă. într-un crescendo excelent realizat, Valdo și alți câțiva conspiratori pun mâna pe "putere", inducând celorlalți suferințe intense, șocuri psihologice teribile. Prințul ceremonios e făcut terci cu o replică jegoasă, iar Virgil, care își iubește tânăra nevastă, e obligat să vizualizeze cum aceasta se "întinde" cu toți gunoierii. Sfânta Psihiatrie - ca altădată Sfântul Neculai al lui Creangă - e
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
luat vântul. Timp de zece ani, zece luni și șase zile nu am simțit nici măcar o dată suflarea vântului pe piele. Nu știau că îl iubesc la nebunie, alfel mi-ar fi luat și cuvântul. Mistralul care dă cerului acest albastru intens și orgolios, cu, cât vezi cu ochii, albul măslinilor ca un sex de femeie stropit cu spermă, mistralul zguduind sub el pământul, biciuind apele Ronului și culcând la pământ chiparoșii, mistralul nebun și dezlănțuit care-mi mângâia obrajii, și pe
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]