245 matches
-
din cauza cărora o paradigmă nu este acceptată în mod uniform de toți cercetătorii. Unele opinii sunt ireconciliabile cu altele. Postura sociologului • Absența istoricizării Bourdieu atacă, din anii 1960, viziunea atomistică și mecanicistă asupra pieței, care reduce agenții "la puncte materiale interșanjabile și care face să dispară diferențele dintre agenți" (1997, p. 55). Însă tocmai acestea din urmă justifică specificul activității de analiză sociologică! ("Așa cum știm, numai diferențele, contradicțiile și inegalitățile alimentează în mod util cunoașterea sociologică [...]. Nu există altă sociologie decât
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de la pragmatismul lui John Dewey, Charles Sanders Peirce la izotopia americanizării: de presiune a eficienței, a efectului asupra resorturilor acțiunii). La un prim contact cu semiotica, lectorii vor fi tentați să se întrebe dacă termenii de semiotică și semiologie sînt interșanjabili. Deși pentru unii autori (mai ales de manuale și lucrări didactice) termenii sînt sinonimi, tradiția istorică și a cercetării a stabilit un clivaj încetățenit în mare măsură. Astfel termenul de semiotică a fost oficial adoptat ca denumire a noii discipline
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de membrii unei comunități culturale. Marea descoperire a structuralismului este sistemul substitut al subiectului uman și dotat cu toate atributele individului tradițional: autonomie, autoreglare, unitate. Dacă pentru cercetătorii englezi și americani semiotica și structuralismul sînt noțiuni corelate indisociabil sau chiar interșanjabile, pentru tradiția franceză și canadiană structuralismul și semiotica se aseamănă, dar nu se confundă, cea din urmă provenind din cel dintîi. "Structuralismul desemnează logica organizațională a tuturor fenomenelor sociale și umane, orice disciplină putînd să se bazeze pe el. Semiotica
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și că teoria dezvoltată pe experiența hominizării pieței ar fi contradictorie și nu ar distinge adevărul de fals, validitatea de întâmplare sau operaționalitatea de virtual. Evident este faptul că reintroducerea naturii umane în ecuația pieței conține riscul de a face interșanjabile aserțiunile logicii și cele ale psihologiei. Tot atât de evident este însă și faptul că teama de altceva, de un proces necunoscut, amestecă semnificațiile. Adică le reunește într-o entitate ce nu poate fi respinsă la infinit pe criteriul că alterează consistența
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mai degrabă, cel atribuit, tot de Popper (Popper, 1998a), logicii situaționale sau metodei obiectiv comprehensive, de înțelegere a faptului că acțiunile analizate sunt „adecvate situației”, iar aspectele subiectivității fac parte din situație, au legătură cu scopurile acțiunii. Așa că putem folosi interșanjabil (cu aceste nuanțe) termenii „contextuală” și „situațională”, în viziunea mea cogniția contextuală fiind același lucru cu cogniția situațională, folosind, limbajul popperian. Condiția și necesară și suficientă a căii contextuale este ca nimic să nu fie exterior capacității de explicație. În
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
concurențială, mai sinceră ca limbaj, dar și mai sofisticată în pervertirea relaționărilor, mai ales în destinația socială a finalității. În această formulă conceptuală, ecuația economiei cedează identitatea ecuației Politicii, finalitatea procesului economic fiind echivalată cu finalitatea procesului politic, avuția devenind interșanjabilă ca sens cu puterea, până la fuziunea generatoare de practici și instituții. În această configurare, conceptualizarea Economiei deschide Cutia Pandorei spre speculație și virtual, aducând grozăvia experimentului în plan social. Este faza încercării limitei, forțării ei pe căi iraționale, întreprindere accesată
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
rezolvarea dilemei 20 vs. 80, a tensiunii explozive dintre suficiența celor care pot și abandonul celor fără acces la resurse. Postmodernismul este, până la urmă, mormântul unui experiment al progresului prin adversitate, al încrâncenării ultime dintre binele relativ și răul relativ, interșanjabile prin punctul de vedere ideologizant. Schimbarea radicală Marea Trecere de la prima la a doua modernitate nu este propriu-zis marcată de postmodernism, ci are conținutul schimbării seturilor de valori definitorii. Ceea ce am numit setul aferent postmodernismului este întrețesut, în formulă parazitară
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de comunitate ca fiind una rațională, iar acest fond comun de cunoaștere, numit "discurs comun" are rolul de a transforma un "intrus" într-un membru al comunității. În cadrul comunității raționale și în calitate de membri ai acesteia, afirmă Gert Biesta, "noi suntem interșanjabili": "Realmente nu contează cine spune ceva, atâta timp cât ceea ce spune "are sens". Comunitatea rațională oferă astfel indivizilor o modalitate de comunicare, dar este o modalitate specifică" (Biesta, 2006, p. 56), prin intermediul căreia mesajul este depersonalizat, transformat într-un discurs neutru, specific
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și nimic. Pentru George Ritzer, " Nimicul este o formă socială concepută și controlată de obicei la nivel central și lipsită de conținut esențial semnificativ". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 57) Nimicul nu are conținut esențial semnificativ, ceea ce înseamnă că este interșanjabil. Ca o categorie centrală în explicarea fenomenului educației ca proces de transmitere, nimicul coagulează în jurul lui o constelație teoretică (cel puțin) insolită în abordarea școlii și a fenomenului educațional. Dar ce ar desemna nimicul în plan educțional, în mod concret
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
poate) permite o standardizare (aproape) deplină: computerul legat în rețea. Tot acest proces se finalizează prin introducerea unei supervizări de la centru, concretizată prin ceea ce se numește sistemul internațional de credite și care certifică respectarea standardelor, adică "producerea" unui absolvent similar (interșanjabil) cu orice absolvent din același domeniu, indiferent de locația geografică a școlii pe care a absolvit-o. Un astfel de absolvent are caracteristicile nimicului, în sensul în care George Ritzer utilizează termenul. Preluând terminologia lui George Ritzer putem descrie școala
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
din același domeniu, indiferent de locația geografică a școlii pe care a absolvit-o. Un astfel de absolvent are caracteristicile nimicului, în sensul în care George Ritzer utilizează termenul. Preluând terminologia lui George Ritzer putem descrie școala care produce absolventul interșanjabil (nimicul) ca având urmatoarele caracteristici: este un non-loc (școala), unde non-persoane (profesorii), utilizând non-lucruri (resursele educaționale conținuturi, metode, resurse materiale, mijloace), oferă non-servicii educaționale (mai concret, oferă instruire), rezultatul fiind non-absolventul (termen pe care îl introducem pentru a renunța la
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
se speră tot mai mult că profesorul, va putea fi înlocuit în curând de non- persoana (la propriu) perfectă: computerul. În prezent, profesorul este pe cale de a fi asimilat cu personajele din parcurile Disney: "Cei care joacă aceste roluri sunt interșanjabili. Și, chiar dacă aduc un strop de originalitate în interpretarea lor, tot ceea ce fac este prevăzut într-un scenariu detaliat, așa că nu are nicio importanță cine anume poartă costumul respectiv. În ceea ce spune și face un personaj din distribuția lui Disney
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
teleroboticii în instalații artistice, oferind posibilitatea utilizatorilor Internetului să facă acțiuni care au rezonanță fizică într-o galerie situată la distanță. În cadrul acestora, pasivitatea și contemplarea estetice cedează locul interactivității și teleprezenței, proximitatea și distanța, absența și prezența devenind concepte interșanjabile și fluide. Pe de altă parte, evidențiază interacțiunea dialogică dintre diferite specii, reconsiderând noțiuni ale identității umane, ale subiectivității biogenetice și ale responsabilității pentru celălalt, problematici ale evoluției și ale drepturilor animalelor. În acest stadiu biodigital, al ființei intermediare și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
adoptate sau evitate. Valorile sunt produsul unei istorii și organizează comportamente variate. Termenului de valoare a actului uman nu îi vom atribui semnificația termenului de virtute, deși experiența a demonstrat ca acești doi termeni, prin natura și conținutul lor, sunt interșanjabili. După anumiți autori, însușirea valorilor începe încă din copilărie, prin interacțiunile sociale și transmiterea unor abilități sociale. Eul se construiește și se rafinează prin intermediul valorilor. Valorile ar juca deci, un rol important în procesul formării identității personale și în modificarea
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
a evidenția un aparent paradox, acela că practicienii asistenței sociale folosesc relativ rar termenul ,,valoare" . Desigur, este necesar să subliem că acest concept nu are aceeași semnificație precum cel de virtute, deși experiența a demonstrat că acești doi termeni sunt interșanjabili.44 De asemenea, valorile nu trebuie confundate cu normele. Chiar atunci când valorile sunt cele care trebuie să reprezinte un ghid pentru determinarea comportamentului dezirabil, ele nu conduc în mod necesar la acest rezultat. Este cunoscut faptul că nu toți oamenii
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și practici. "Model" poate să se refere la un cadru de lucru conceptual, un set ipotetic a relațiilor dintre concepte, un mecanism ipotetic explicativ ori o metodă de organizarea a rezultatelor cercetării. Nu este neobișnuit să folosim "teoria" și "metoda" interșanjabil ori chiar în combinație ca de exemplu în expresia "model teoretic". Dacă adăugam și noțiunea de modelare, atunci imaginea va fi mai complexă, de unde posibila confuzie pentru un cercetător începător. Unele strategii de cercetare, în particular deductivă și retroductivă, pot
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de specialitate. Sensul restrâns se referă la dezvoltarea eco-nomică, adică schimbările economice asociate cu revoluția industrială. În sens larg, dezvoltarea se referă la toate schimbările care s-au produs în ultimi 200-300 de ani. În acest sens, termenul este folosit interșanjabil cu modernizarea. În cele ce urmează vom folosi termenul dezvoltare în legătură cu înțelesul larg și, cel de dezvoltare economică, pentru înțelesul său restrâns. 12.4.1. Perspectiva funcționalistă versus perspectiva conflictualistă despre dezvoltare Teoriile care abordează dezvoltarea inegală a țărilor lumii
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
legendarul originii romane își are precedentul în tradiția cronicărească la Miron Costin. Capitolul inaugural al volumului De neamul moldovenilor tratează "De Italia", lămurând astfel subtitlul cronicii sale, "din ce țară au ieșit strămoșii lor". În nenumărate rânduri, Samuil Micu utilizează interșanjabil cuvintele "roman" și "român", lăsând impresia că se referă la același referent. Este totuși posibil ca aceste substituiri să se datoreze unor greșeli ortografice (ținând cont de faptul că manuscrisul nu a văzut lumina tiparului antum, deci e puțin probabil
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este conceput manualul scris de F. Aaron (1839), al cărui titlu, Manual de istoria principatului României, poate amăgi cu ușurință cititorul neavizat. În fapt, pentru F. Aaron, "România" înseamnă Țara Românească și viceversa, cele două denumiri fiind folosite ca sinonime interșanjabile. Trecutul României, adică al Țării Românești, este defalcat de Aaron în trei "istorii", după clasica schemă tripartită vechi-mediu-nou. Astfel, avem următorul tablou periodic al istoriei Țării Românești: a) istoria veche, care începe din cele mai vechi timpuri și durează până la
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în etapa a doua. Norma atinge un "preaplin" care declanșează cascada numai după ce o masă critică de state o acceptă. În discuția despre ciclul de viață, Finnemore și Sikkink sugerează că "alinierea la norme" și "cascada normei" pot fi folosite interșanjabil pentru a descrie tiparul de comportament din timpul etapei în care este atins "preaplinul" (Finnemore și Sikkink, 1998, p. 893). Autoarele aplică ciclul de viață în cazul unor regimuri internaționale, de obicei cele asociate cu preocupări umanitare. Cu toate acestea
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de piață, cât și de ierarhia organizațională, iar coordonarea nu se bazează nici pe mecanismul prețurilor, nici pe autoritatea administrativă. De asemenea, teoria agent - principal nu poate explica rețelele Întrucât rolurile de agent și principal nu sunt menținute, ci sunt interșanjabile, iar controlul nu este „structural” (inerent unui mod de constituire a relației agent - principal), ci derivă din obligații morale și Încredere interpersonală (Larson, 1992). În plus, abordarea rețelelor se diferențiază de concepția instituționalistă asupra organizării prin aceea că se bazează
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe care el se angajează cu un fel de resemnare tragică. Ca orice lucrare din specia biograficului, jurnalul intim pendulează Între autodezvăluire și auto-camuflare (self-disclosure și self-concealment, În terminologia lui Herbert Leibowitz 1). Termenii sunt, desigur, relativi și, la rigoare, interșanjabili. Ponderea unuia sau altuia din ei depinde de subiectivitatea instrumentelor de analiză. Din perspectivă psihologică, dezvăluirea va prevala asupra camuflării, pe când o cercetare psihanalitică va favoriza ceea ce autorul Încearcă să ascundă, În defavoarea a ceea ce vrea să scrie. Din punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nu are nici dimensiunea intelectuală și nici norocul de a trăi, ca ilustrul său antemergător german, Într-o lume Încă tolerantă. El trăiește la o răspântie a istoriei În care opțiunile sunt primejdioase. Admirația pentru Hitler este, la el, oricând interșanjabilă cu admirația pentru Stalin. Pentru simplul motiv că totul e pierdut și că, În afara morții, nu mai are de sperat nimic: O, splendoare a singurătății și a morții mele. Singurătatea mea binecuvântată este deja moartea pe care Încep s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
competenți și inteli genți, iar mușcăturile dor mai tare parcă atunci cînd sunt acoperite cu un văl democratic și tolerant. Multe s-ar putea scrie doar pe marginea alegerii formulelor de desemnare a personajelor ; în afara celor deja menționate, majoritatea figurilor interșanjabile apar sub inițiale anodine: V, C, Y, acronime Dog, sau, mai rar, cu prenumele, îndeosebi femeile. Doar "victima" aleasă din start este mai apăsat semnalată prin răsunătorul (și interpretabilul!) nume de familie, Grossman. Unicul care beneficiază de nume și prenume
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
inventar de referință al trăsăturilor limbajului verbal îi aparține lui Ch. F. Hockett 12 care indică drept definitorii următoarele aspecte: a) utilizarea aparatului audio-fonator; b) caracterul direcțional al emiterii și receptării mesajului; c) dispariția rapidă a emisiei sonore; d) caracterul interșanjabil al poziției emițătorului și receptorului; e) retroactivitatea: emițătorul percepe retroactiv propriul mesaj; f) specializarea: absența unei relații între forma fizică a mesajului și tipul de reacție suscitat; g) semanticitatea: relația dintre elementele mesajului și un referent exterior; h) arbitrarietatea: lipsa
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]