228 matches
-
MONITORUL OFICIAL nr. 931 din 23 decembrie 2003, orașul Marghita, județul Bihor, se declară municipiu. 6.0. Zone lipsite de orașe pe o rază de circa 25-30 km, care necesită acțiuni prioritare pentru dezvoltarea de localități cu rol de servire intercomunala NOTĂ: Reprezentarea grafică a zonelor cuprinse în prezența anexă este redata în anexa nr. III. 6.1. Zone lipsite de orașe pe o rază de circa 25-30 km, care necesită acțiuni prioritare pentru dezvoltarea de localități cu rol de servire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185169_a_186498]
-
NOTĂ: Reprezentarea grafică a zonelor cuprinse în prezența anexă este redata în anexa nr. III. 6.1. Zone lipsite de orașe pe o rază de circa 25-30 km, care necesită acțiuni prioritare pentru dezvoltarea de localități cu rol de servire intercomunala NOTĂ: Reprezentarea grafică a localităților urbane cuprinse în prezența anexă este redata în anexa nr. III. Anexă III Anexă IV LOCALITĂȚI RURALE 1.0. Ierarhizarea localităților rurale pe ranguri Ierarhizarea localităților rurale pe ranguri este următoarea: ──────────────────────���──────────────────────────────────────────────────── Nr. Rangul Statutul localității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185169_a_186498]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 931 din 23 decembrie 2003, orașul Marghita, județul Bihor, se declară municipiu. 6.0. Zone lipsite de orașe pe o rază de circa 25-30 km, care necesită acțiuni prioritare pentru dezvoltarea de localități cu rol de servire intercomunala ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona Județul Suprafață Numărul Numărul Numărul orientativa de locuitori de de (ha) la 1 ianuarie comune sate 1999 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 1 Constantă 147.156 25.769 8 31 Tulcea 181.397 39.719 14 52 Total zona 1 328.553 65
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185170_a_186499]
-
NOTĂ: Reprezentarea grafică a zonelor cuprinse în prezența anexă este redata în anexa nr. III. 6.1. Zone lipsite de orașe pe o rază de circa 25-30 km, care necesită acțiuni prioritare pentru dezvoltarea de localități cu rol de servire intercomunala LISTA CUPRINZÂND COMUNELE ───────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona Județul Denumirea comunei ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 1 Constantă 1. Cogealac 2. Crucea 3. Mihai Viteazu 4. Nicolae Bălcescu 5. Pantelimon 6. Siliștea 7. Târgușor 8. Vulturu Tulcea 1. Baia �� 2. Beidaud 3. Casimcea 4. Cerna 5. Ciucurova 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185170_a_186499]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 931 din 23 decembrie 2003, orașul Marghita, județul Bihor, se declară municipiu. 6.0. Zone lipsite de orașe pe o rază de circa 25-30 km, care necesită acțiuni prioritare pentru dezvoltarea de localități cu rol de servire intercomunala ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona Județul Suprafață Numărul Numărul Numărul orientativa de locuitori de de �� (ha) la 1 ianuarie comune sate 1999 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 1 Constantă 147.156 25.769 8 31 Tulcea 181.397 39.719 14 52 Total zona 1 328.553 65
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185168_a_186497]
-
NOTĂ: Reprezentarea grafică a zonelor cuprinse în prezența anexă este redata în anexa nr. III. 6.1. Zone lipsite de orașe pe o rază de circa 25-30 km, care necesită acțiuni prioritare pentru dezvoltarea de localități cu rol de servire intercomunala LISTA CUPRINZÂND COMUNELE ───────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona Județul Denumirea comunei ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 1 Constantă 1. Cogealac 2. Crucea 3. Mihai Viteazu 4. Nicolae Bălcescu 5. Pantelimon 6. Siliștea 7. Târgușor 8. Vulturu Tulcea 1. Baia 2. Beidaud 3. Casimcea 4. Cerna 5. Ciucurova 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185168_a_186497]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 931 din 23 decembrie 2003, orașul Marghita, județul Bihor, se declară municipiu. 6.0. Zone lipsite de orașe pe o rază de circa 25-30 km, care necesită acțiuni prioritare pentru dezvoltarea de localități cu rol de servire intercomunala ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona Județul Suprafață Numărul Numărul Numărul orientativa de locuitori de de (ha) la 1 ianuarie comune sate 1999 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─────── Zona 1 Constantă 147.156 25.769 8 31 Tulcea 181.397 39.719 14 52 Total zona 1 328.553 65
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187200_a_188529]
-
75 Reprezentarea grafică a zonelor cuprinse în prezența anexă este redata în anexa nr. III. 6.1. Zone lipsite de orașe pe o rază de circa 25-30 km, care necesită acțiuni prioritare pentru dezvoltarea de localități cu rol de servire intercomunala LISTA CUPRINZÂND COMUNELE ───────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona Județul Denumirea comunei ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 1 Constantă 1. Cogealac 2. Crucea 3. Mihai Viteazu 4. Nicolae Bălcescu 5. Pantelimon �� 6. Siliștea 7. Târgușor 8. Vulturu Tulcea 1. Baia 2. Beidaud 3. Casimcea 4. Cerna 5. Ciucurova 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187200_a_188529]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 931 din 23 decembrie 2003, orașul Marghita, județul Bihor, se declară municipiu. 6.0. Zone lipsite de orașe pe o rază de circa 25-30 km, care necesită acțiuni prioritare pentru dezvoltarea de localități cu rol de servire intercomunala ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona Județul Suprafață Numărul Numărul Numărul orientativa de locuitori de de �� (ha) la 1 ianuarie comune sate 1999 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 1 Constantă 147.156 25.769 8 31 Tulcea 181.397 39.719 14 52 �� Total zona 1 328.553 65
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237563_a_238892]
-
NOTĂ: Reprezentarea grafică a zonelor cuprinse în prezența anexă este redata în anexa nr. III. 6.1. Zone lipsite de orașe pe o rază de circa 25-30 km, care necesită acțiuni prioritare pentru dezvoltarea de localități cu rol de servire intercomunala LISTA CUPRINZÂND COMUNELE ───────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona Județul Denumirea comunei ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 1 Constantă 1. Cogealac 2. Crucea 3. Mihai Viteazu 4. Nicolae Bălcescu 5. Pantelimon 6. Siliștea 7. Târgușor 8. Vulturu Tulcea 1. Baia 2. Beidaud 3. Casimcea 4. Cerna 5. Ciucurova 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237563_a_238892]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 931 din 23 decembrie 2003, orașul Marghita, județul Bihor, se declară municipiu. 6.0. Zone lipsite de orașe pe o rază de circa 25-30 km, care necesită acțiuni prioritare pentru dezvoltarea de localități cu rol de servire intercomunala ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona Județul Suprafață Numărul Numărul Numărul orientativa de locuitori de de (ha) la 1 ianuarie comune sate 1999 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 1 Constantă 147.156 25.769 8 31 Tulcea 181.397 39.719 14 52 Total zona 1 328.553 65
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223118_a_224447]
-
NOTĂ: Reprezentarea grafică a zonelor cuprinse în prezența anexă este redata în anexa nr. III. 6.1. Zone lipsite de orașe pe o rază de circa 25-30 km, care necesită acțiuni prioritare pentru dezvoltarea de localități cu rol de servire intercomunala LISTA CUPRINZÂND COMUNELE ───────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona Județul Denumirea comunei ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 1 Constantă 1. Cogealac 2. Crucea 3. Mihai Viteazu 4. Nicolae Bălcescu 5. Pantelimon 6. Siliștea 7. Târgușor 8. Vulturu Tulcea 1. Baia 2. Beidaud 3. Casimcea 4. Cerna 5. Ciucurova 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223118_a_224447]
-
turistice și standarde de proiectare pot fi de asemenea întocmite la acest nivel de planificare. Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director și se realizează în vederea soluționării unor probleme specifice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi: a) intercomunale sau inter-orășenești, compuse din unități administrativ-teritoriale de bază, comune și orașe; b) interjudețene, înglobând părți din județe sau județe întregi; c) regionale, compuse din mai multe județe. Nivelul regional de planificare turistică este desigur mai specific decât nivelul național, cu toate că
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
a teritoriilor (PACT), în 1995 Fondul interministerial pentru politica orașului (FIV), iar circulara din 31 decembrie 1998 afirma obiectivul de a se ajunge la o procedură unică de contractualizare. Cele 247 "contrats de ville" (2000-2006) au avut în majoritate caracter intercomunal (vizând 27 milioane de locuitori)1. În acest interval temporal, contractele s-au caracterizat prin: parteneriat mai larg (au asociat un număr mai mare de actori, inclusiv Uniunea Europeană), finanțare masivă de către stat (în special pentru prevenirea violenței, pentru proiecte sociale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ora actuală sunt analizate avantajele și limitele: Planurilor privind Deplasarea în Oraș (PDU), Planurilor privind Căile de Comunicație în Marile Aglomerații Urbane (DVA), Directivelor Teritoriale de Amenajare (DTA), Planurilor Locale de Urbanism (PLU), Programelor Locale privind Habitatul (PLH), ale conferințelor intercomunale privind condițiile locuirii etc. Sunt monitorizate diferitele strategii adoptate recent și incidența ultimelor legi în vigoare în acest domeniu: Legea Voinet (privind dezvoltarea durabilă), Legea Chevènement (care a creat comunitățile aglomerațiilor urbane, a redistribuit competențele actorilor astfel încât să facă "corp
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a-și putea realiza proiectele urbanistice și arhitecturale, se iluziona patetic asupra rolului său în elaborarea de către Revoluția națională a unei doctrine oficiale a urbanismului 145. Legea urbanismului din 15 iunie 1943 Legea urbanismului din 15 iunie 1943 creează proiectele intercomunale și comunale de amenajare. Planurile sistematizează principiile amenajării, determină obligațiile și reglementările. Noțiunea de zoning este introdusă prin instituirea zonei aedificandi și a terenurilor afectate amenajărilor colective. Legea prevede principiul declarației de utilitate publică și face neindemnizabile obligațiile de urbanism
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
beneficii bănești; de fapt, a făcut mai vizibilă această competiție într-un context marcat de concepția extensivă a activității economice. Manifeste sau latente, rivalitățile dintre orașe sunt consubstanțiale ficțiunii juridice despre egalitatea comunelor decretată de Revoluția franceză. Rezistențele la cooperarea intercomunală ne lasă să le ghicim vechimea. Organizarea fiscalității locale și regulile de funcționare a sistemului notabililor le-au întreținut, de asemenea, mai mult sau mai puțin. Chiar dacă ele nu reprezentau în medie, la mijlocul anilor 1970, decât o treime din resursele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
impozite) nu este decât una dintre sursele de finanțare a bugetului comunal. Celelalte resurse sunt împrumuturile, transferurile de la stat și alte venituri dintre cele mai diverse. Cumulul de mandate, fundamentul reglării sistemului notabililor, a fost un alt motiv al concurenței intercomunale. Un primar consilier general obținea mai ușor subvenții de la departament pentru comuna sa. Un deputat-primar poate mai ușor să aducă un dosar în atenția administrației pariziene. În cariera unui om politic, onorabilitatea electorală trecea mai întâi printr-o primărie. Pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru programări 346, ele federează acum diferitele planuri sau programe locale de habitat (PLH). Scopul lor este acela de a incita comunele să nu lase câmp liber promotorilor privați, vânzătorilor de loturi sau case individuale. De vreme ce se înscriu în demersuri intercomunale și, dacă e posibil, ale aglomerațiilor urbane, comunele trebuie să exercite o putere de decizie în materie de urbanism. Se remarcă faptul că această lege de "solidaritate și reînnoire urbană" nu comportă dispoziții referitoare la fondul funciar, ceea ce lasă intactă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lor?) și ale încăpățânării lor (de ce să vrei cu orice preț să-ți iei o casă cu grădină?)2". În plus, orașele de care aparțin asemenea cartiere cu case făcute prin credite nu sunt nici ele bine integrate în formule intercomunale care ar putea să le sprijine în fața autorităților aglomerației urbane. Serviciile statului nu se preocupă îndeajuns de aceste comunități, care, în definitiv, încarnează propria incapacitate de a raționaliza un proces de dezvoltare urbană lăsat în seama manevrelor comercianților de case
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
împărțirii pe loturi"3. În ceea ce-i privește pe primarii orașelor mari sau ai regiunii pariziene, care dispun de o puternică bază de impozitare sau de o mare densitate a gospodăriilor cu venituri mari, aceștia resping ideea alianței în cadrul structurilor intercomunale cu alte municipalități: adică să pună în comun resursele, iar ei să suporte mai curând costurile... Aceste populații periurbane se consideră astfel abandonate de o clasă politică față de care își manifestă neîncrederea 4, vizibilă mai ales în tendința lor recentă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un sistem politico-administrativ considerat de cele mai multe ori fărâmițat în mod inutil, și de aceea complicat, pentru a reduce distanța dintre "teritoriul funcțional" și "teritoriul democratic real". Pe scurt, împiedicarea aleșilor desemnați de către consiliul municipal într-o funcție a unei structuri intercomunale de a vota netransparent, în contradicție cu promisiunile făcute alegătorilor. Ghidați de căutarea unui "optimum teritorial" în domeniul planificării urbane, recentele legi Voynet (1999), Chevenement (1999) și SRU (2000) încurajează constituirea de aglomerații supracomunale, în profitul cărora comunele par să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de construcție cerute de numeroase asociații sau persoane fizice sunt adesea motivate de grija de a evita proximitatea persoanelor judecate indezirabile. În acest context, transparența democratică și tendința sa de a ne închide în prezent pot ușor paraliza funcționarea solidarității intercomunale. Așa cum avertizează Laurent Davezies, această situație "nu face parte dintre acelea care pot fi renegociate zilnic [...] în timp ce e cu totul vulnerabilă în fața ascensiunii egoismului la toate nivelurile. Misterul care o înconjoară este un mod probabil stângaci. dar eficace de a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în seamă a aspirației citadinilor la o mai mare autonomie. În acest nou context, apar cu claritate provocările cărora trebuie să le răspundă conducerea orașului. Trebuie stopate competițiile sterile între municipalități, este necesară garantarea unei mai mari coerențe a proiectelor intercomunale de dezvoltare, se cer create noi dispozitive de solidaritate cu scopul de a pune capăt problemelor apărute prin concentrarea populațiilor vulnerabile, defavorizate. Miza este aceea de a asigura coabitarea între indivizii care nu mai sunt în interdependență economică și cărora
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
necesitate inventarea unui nou teritoriu instituțional care, ajustat evoluției urbanului, ar permite mai buna lui guvernare? Răspunsul la această întrebare rămâne echivoc. Menținerea frontierelor politice și administrative pare imposibilă. Din punctul de vedere al democrației, ar fi paradoxal ca reprezentanții intercomunali să rămână în afara controlului votului universal pe măsură ce responsabilitățile lor nu încetează să crească. Pe plan operațional, obstacolele în calea realizării funcțiilor metropolitane pe care le provoacă rivalitățile, simpla lipsă de colaborare între orașul centru și comunele aceleiași arii urbane fac
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]