322 matches
-
ei cea mai slabă, respectiv chipul ecumenismului, în varianta puternică menită a exclude orice diferențiere între sistemele religioase potrivit unor criterii care ar conduce la discriminări etnice, politice, religioase sau de orice altă natură. Această înțelegere a dialogului interreligios (și interconfesional) va avea ca miză recunoașterea valorii intrinseci a fiecărui sistem religios și va propovădui libertatea de exprimare religioasă, punând accent pe conviețuirea religiilor prin (și pentru) evitarea conflictelor. Comunicarea însă nu este una reală, iar ceea ce propune, programatic, ecumenismul sunt
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pacea religiilor“. Mai exact, mă refer la sistemele de educație care, în țările ex-comuniste, au făcut mai întâi posibilă diversitatea programelor de învățământ confesional (de regulă, teologic) sub semnul toleranței religioase, pas urmat timid de dezvoltarea, deocamdată precară, a programelor interconfesionale sau neconfesionale de studiu al religiilor (am în vedere, de exemplu, programe de licență sau de masterat în studii religioase organizate în mediul universitar laic, neconfesional). Deschiderea spre programe care fac posibil saltul către desprinderea de „disciplinaritate“ și de studiul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de urmărit În Îndeplinirea ei: o cultură a acțiunii bazate pe cunoaștere sistematică si inovatoare (cultură a competenței științifice și tehnologice, competenței organizaționale și a competenței cetățenești); o cultură a Învățării permanente și inovatoare; o cultură de dialog intercultural și interconfesional; o cultură a dezvoltării personale și morale; o cultură a atitudinii proactive și participării; o cultură a dezvoltării personale; o cultură a integrării În diversitate si a globalizării, În condiții de respect al identității și de reciprocitate. Ca proces, misiunea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
ministru al guvernului de la Dublin, a reacționat rapid, organizînd riposta irlandezilor din Sud față de degradarea situației în Nord. Mai multe spitale de campanie au fost instalate în comitatele care se învecinau cu Irlanda de Nord pentru a găzdui și îngriji victimele confruntărilor interconfesionale. În mod oficial, guvernul irlandez a cerut secretarului general al Națiunilor Unite să trimită trupe de menținere a păcii în vederea separării celor două părți beligerante. Cum Marea Britanie avea (și are) un loc permanent în Consiliul de Securitate, toate cererile guvernului
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
în număr, în continuare morții, mereu cu sold pozitiv, ai localnicilor creștini, oprire în gara Tîrgu Ocna, candidații la confortul de veci, pornirea imediată. Ora 18,45, în acceleratul Timișoara Galați, pietrele funerare mozaice într-un sistem creștin de relații interconfesionale, biserici ortodoxe și catolice pe vale și pe deal, puterea luminii de primăvară precizează rîpele din ultimul șir de culmi, în partea Cașinului coastele de sud ale văii, umbrele la ora cînd sînt ghizi, Oneștiul crescînd clădiri albe, încolo în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
târziu, vreun domeniu de cercetare. Are un gust enorm al cuprinderii și al performanței, formându-și o etică în acest sens. La Paris frecventează cercurile intelectuale cu preocupări teologice și într-un rând (1928) i se semnalează prezența în grupul interconfesional de la Meudon, condus de Jacques Maritain. Ține aici conferința Sainte Vierge dans l’Église Orthodoxe, iar în cercul de studii de pe lângă Biserica Ortodoxă Română din Paris susține subiectul Izvoarele învățăturii ortodoxe, „Sfânta Scriptură” și Sfânta Tradițiune așa cum sunt cuprinse în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Încă găsi fapte pozitive” <endnote id="(322, p. 218)"/>. De regulă, În Moldova și Țara Românească, precum și, În general, În toată Europa creștin-ortodoxă, nu au fost impuse stigmate etnice sau confesionale. Nu este vorba neapărat de o dovadă de toleranță interconfesională. Stigmatizarea printr-un semn vestimentar nu era necesară atât timp cât evreii răsăriteni se „autostigmatizau”, diferențiindu-se flagrant de ceilalți prin hainele purtate. Câteodată Însă stigmatul confesional nu consta din impunerea, ci din interzicerea unui element de vestimentație. Abia lipsa lui stigmatiza
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iar ura acumulată în timpul lui Saddam în special de kurzi și șiiți se descarcă în violențele de azi. Așa încât, eu cred că o istorie încărcată de violență, într-un amestec exploziv cu elemente ale prezentului intervenție străină, dușmănii interetnice și interconfesionale, terorism face imposibilă pacea acum și în viitorul previzibil. Cauzele religioase nu sunt mai puțin importante. În fiecare zi auzim despre atacuri și atentate ale sunniților asupra șiiților și invers, dar nu toată lumea de la noi știe ce înseamnă șiismul și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
dar istoria ne arată limpede că, de fapt, conflictul s-a adâncit și s-a transformat într-un conflict între două religii care, apoi, s-au dușmănit până în zilele noastre: iudaismul și creștinismul. Conflictul doctrinar s-a transformat în ură interconfesională, iar prin secolul al IV-lea deja creștinii îi considerau pe evrei ucigașii lui Iisus. Adversitatea creștinism-iudaism s-a adâncit, apoi, permanent. Secole în șir de obscurantism și superstiție, de-a lungul cărora asupra evreilor au fost aruncate cele mai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
însă, dreptatea lor. Din memoria lor colectivă nu s-au șters încă urmele suferințelor îndurate secole în șir și care au fost, deseori, justificate prin argumente de ordin religios. Iar astăzi, dacă am depășit vremurile de obscurantism și de dușmănie interconfesională absurdă, ce rost mai au referirile negative la o întreagă comunitate, cum este cea evreiască? Suntem în epoca globalizării, a dialogului interconfesional, a recunoașterii "adevărului" tuturor marilor religii, și atunci nu-și are rostul întoarcerea la mărturisiri de credință de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
deseori, justificate prin argumente de ordin religios. Iar astăzi, dacă am depășit vremurile de obscurantism și de dușmănie interconfesională absurdă, ce rost mai au referirile negative la o întreagă comunitate, cum este cea evreiască? Suntem în epoca globalizării, a dialogului interconfesional, a recunoașterii "adevărului" tuturor marilor religii, și atunci nu-și are rostul întoarcerea la mărturisiri de credință de tip medieval. Sunt suficiente problemele pe care le ridică fundamentalismul islamic ca să mai fie nevoie de o revenire la conflictul secular creștinism-iudaism
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Hristos. Și de ce m-aș ocupa eu s-ar putea întreba unii dintre cititori într-o carte intitulată "Curierul diplomatic" de o chestiune care privește Biserica și pe teologi? Pentru că această chestiune depășește cu mult sfera teologicului și a dialogului interconfesional și poate influența puternic domeniile politic și diplomatic. Fără îndoială, Biserica și Religia în general nu mai domină ca altădată viața individului și a comunității, dar influența ei capătă forme disimulate, iar în unele perioade și contexte, religia și instituțiile
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
dialog și relații civilizate și cu alte religii, ca iudaismul și islamismul, așa, ca între rude. Despre un asemenea dialog au vorbit multe spirite luminate laici și teologi în ultimele două secole. Au apărut și organizații și organisme internaționale și interconfesionale care-1 promovează cu insistență cum ar fi, de exemplu, Consiliul Ecumenic al Bisericilor (CEB). În ultimii 35 de ani campionul acestui nou spirit ecumenist și tolerant a fost însuși Papa Ioan Paul al II-lea, polonez de origine, adică provenit
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Europei și vizita de la Paris. Iar avansurile făcute Papei îmi aduc aminte de clasica înțelegere a celor mari pe deasupra și în spatele celor mici. Poate că unii cititori îmi vor reproșa că văd politică acolo unde este doar credință și relații interconfesionale. Le răspund că de prea multe ori în istorie Biserica și Statul au mers alături deseori nici nu puteau fi distinse -, iar marile puteri de ieri și de azi n-au ezitat și nu ezită în a utiliza orice mijloc
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
persani? 4.2. Celălalt - prilej de descoperire și delimitare a eului cultural 4.3. Până unde merge Înțelegerea celuilalt 4.4. Reverberații paideice ale călătoriei 4.5. Diferențe, neînțelegeri, incompatibilități 4.6. Valențe integrative ale valorilor religioase 4.7. Dialog interconfesional și apropiere prin marcarea specificității 5. Câteva probleme ale Învățământului românesc 5.1. Interogații la Început... și sfârșit de an școlar 5.2. Un simptom amenințător: Învățământul paralel 5.3. Învățământul superior românesc În perioada haretiană și problema calității 5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
adaptare la contextul modern, de implicare În viața cetății (prin acțiuni caritabile, de asistență socială, de parteneriat comunitar) mulțumită, de multe ori, viziunii Înnoitoare a unor ierarhi care au avut ocazia să cunoască fluxurile spirituale ale Occidentului 4.7. Dialog interconfesional și apropiere prin marcarea specificității În realizarea unui dialog spiritual, trebuie activate mai multe dimensiuni și folosite mai multe canale de transmitere a etosului ortodox. Există o dimensiune doctrinal-ideatică, una ritualic-practică, una comportamental-faptică, una instrumental-acțională, una proiectiv-finalistă etc., cu exponenți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
cât și activismul sfidător. Strategia unei transmiteri spirituale va presupune o simultaneizare a acțiunilor mai multor emitenți de cultură și etos creștin-ortodox, o simfonie a actelor de gândire, credință, simțire și Întrupare a valorilor religioase. Principial vorbind, În exercitarea dialogului interconfesional, trebuie respectate câteva reguli: asigurarea egalității partenerilor de dialog, În sensul că discuția trebuie să se realizeze Într-un context care să-i pună pe același plan pe cei care au ceva de spus; preexistența unei baze afinitare atât la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
vizate. Este de dorit ca, la nivel local sau regional, să se adopte formule specifice de realizare a educației religioase (modalități particulare de conlucrare dintre biserică și școală, dintre clerici și mireni, un anumit raport dintre perspectiva monoconfesională și cea interconfesională, accentuarea unor elemente specifice de ordin dogmatic, liturgic, social etc.); la nivel european, trebuie să ființeze foruri care să „calibreze” diferite experiențe, să impună principii, să extragă și să recomande formule validate de formare religioasă la nivel școlar, să dinamizeze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
pentru Cercetare Interculturală), ținut la Amiens (Franța) În 2003, la o masă rotundă la care am avut privilegiul să particip, mai mulți cercetători francezi din domeniile sociologiei și pedagogiei au pus bazele unei „cotituri” epistemologice dinspre intercultural spre interreligios și interconfesional. În 2002, Consiliul Europei a luat decizia de a face din dialogul intercultural și interreligios o axă majoră de acțiune, cu un program deosebit de coerent, realizat În mai multe țări și eșalonat pe mai mulți ani. Ținând cont de tema
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și pe placul Lui, și spre binele nostru (devenim mai responsabili). Autoritatea directorului, a primarului și chiar a preotului ar putea fi pusă În discuție, Însă autoritatea lui Dumnezeu nu! A exclude ritul religios din școală (trecând peste extensiunea sa interconfesională) ni se pare o atitudine anticulturală, anticomunitară și antieducațională. Palierul spiritual constituie o dimensiune de bază, motivațională pentru ceea ce se petrece În acest perimetru. Deși credința constituie o procesualitate dificilă pentru demersul formativ, nu trebuie lăsată pe dinafară doar din cauza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
realitate palpabilă Într-o țară eminamente atee și În chip programatic despiritualizată religios? Am intrat Într-o societate concurențială, inclusiv din punct de vedere spiritual. Se tot vorbește despre complementaritate, „respirație” prin „cei doi plămâni” (ortodox și catolic), despre dialog interconfesional, corelativitate și unitate religioasă, despre revigorarea Vestului prin valorile Estului. Prin cine ar putea fi descoperit mai bine Estul decât prin cineva care a cunoscut... Vestul? 11.7. Părintele nostru Stă În capul mesei, e vesel și optimist. Și-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
cu avionul peste Taj Mahal sau peste Ambasada britanică? Se știe bine, musulmanii indieni au și ei durerile lor legate de accesul la capital și reprezentarea politică. Și din când În când s-a mai aprins În India flacăra violenței interconfesionale, cu consecințe dezastruoase. Sunt convins că din cele 150 de milioane de musulmani din India, câțiva Își vor găsi Într-o zi calea către Al-Qaeda; dacă se poate Întâmpla cu musulmani americani, se poate Întâmpla și cu unii din India
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
rolurile și statusurile sociale funcționale sau simbolice, la modalitățile și/sau schemele de funcționare, dar și la limbaj, atitudini și reprezentări colective. Lipsa delimitărilor spațio-temporale, flexibilitatea rolurilor și a statusurilor sociale, oportunitățile egale de exprimare a opiniilor divergente, posibilitatea dialogurilor interconfesionale, mobilitatea, pluralitatea perspectivelor exprimate reprezintă calități ce definesc și recomandă comunitățile religioase online ca fiind deschise, capabile să acomodeze o diversitate de persoane și să răspundă nevoilor lor spirituale. Comunitățile virtuale religioase sunt marcate de ordine în comunicare, seriozitate și
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
1. Orientarea confesională. Această dimensiune se referă la modalitatea în care se raportează comunitatea virtuală la organizația unei (sau mai multor) biserici ca autoritate și formă de organizare. Din acest punct de vedere, comunitățile virtuale religioase pot fi confesionale sau interconfesionale/non-confesionale. 2. Orientarea valorică face referire la tipul valorilor religioase predominante în comunitate și promovate sistematic în cadrul discursului. Această dimensiune definită bipolar este delimitată de experiența spirituală comună a membrilor și adevărul transcendent ca valori predominante (care nu se exclud
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sunt deficiența în a implementa ideile și proiectele rezultate în urma dezbaterilor și gradul de instabilitate mai ridicat decât al comunităților "de întărire", coeziunea nereprezentând un obiectiv principal al grupului. c) Comunitățile "luptei pentru Adevăr" sunt acele comunități în care dialogul interconfesional are ca temă și valoare principală adevărul. Axată pe dezbatere și polemică, interacțiunea în cadrul acestor comunități constituie fie un teren al negocierilor strânse în ceea ce privește dogmele și practicile religioase, fie o luptă a surselor de autoritate. Metafora luptei pentru Adevăr aplicată
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]