763 matches
-
dr.Cristina Blaga; “Global Flyer sau în jurul lumii 389 fără escală”, de Cătălin Mosora; “Periplu printre inele - misiunea spațială Cassini-Huygens, cu iscălitura regretatului Harald Alexandrescu; “Cometele”, ajuns la secvența nr.4, de Virgil V. Scurtu; “Fizica și astronomia în contextul interdisciplinarității și nu numai..., de prof. Mircea Tănăsescu, cu un mic portret al omului de știință Benoit Madidelbrot, născut în Polonia în 1924; “Fenomene astronomice în activitate” de prof. Ioan Adam și Georgian-Alin Melinti; “Astronomia și școala - rolul învățării astronomiei în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cetate a v itejiilor voivodale” dar mai ales despre „George Tutoveanu și Bârladul”... În 1978 revista era la al șaselea număr. Revista Școala Bârlădeană apare în 1972 și avea un caracter pedagogic, vizând cultivarea limbii și literaturii române, aspecte ale interdisciplinarității, semnalarea și tratarea unor evenimente istorice și culturale, probleme școlare - îndeosebi. Spații importante au fost puse la dispoziția comemorării centenarului Tudor Arghezi și Mihail Sadoveanu. La revista Școala Bârlădeană au colaborat acad. G. Ivănescu, acad. C. Ciopraga, acad. Gh. Platon
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
economico-sociale impune adaptarea continuă a procesului instructiveducativ la formarea de specialiști cu orizont științific larg, cu capacitate mare de acomodare la noile profesii apărute pe câmpul activității umane. Organizarea modulară a Învățământului, aferentă În speță conținutului acestuia, se asociază cu interdisciplinaritatea (ca traducție În logica Învățării a perspectivelor epistemologice contemporane), cu tehnologiile multi-media (sub aspectul infrastructurilor tehnice ale Învățării) și cu matetica (sub aspectul metodelor). Învățământul modular este o idee relativ nouă, care și-a găsit Însă, În multe locuri, o
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
explicită a priorităților sale, o precizare nu numai a naturii cunoștințelor ce vor fi dobândite, ci și a modului În care vor fi utilizate. Se realizează concomitent, o participare sporită a studentului, o angajare a sa În procesul propriei educații. Interdisciplinaritatea sau virtuțile epistemologice ale ordinii Învățării. Organizarea modulară a proceselor instructiv-formative este și un tip de răspuns adaptiv la perspectiva epistemologică a interdisciplinarității, atât de pregnant manifestată În știința contemporană. Interdisciplinaritatea definește, În măsura În care se constituie ca perspectivă a structurii conținutului
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
utilizate. Se realizează concomitent, o participare sporită a studentului, o angajare a sa În procesul propriei educații. Interdisciplinaritatea sau virtuțile epistemologice ale ordinii Învățării. Organizarea modulară a proceselor instructiv-formative este și un tip de răspuns adaptiv la perspectiva epistemologică a interdisciplinarității, atât de pregnant manifestată În știința contemporană. Interdisciplinaritatea definește, În măsura În care se constituie ca perspectivă a structurii conținutului Învățământului și În asociere cu modularitatea și noile tehnologii „multi-media", un triunghi de legături organic constituite În procesul instructiv-educativ. Născută În cercetarea științifică
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
studentului, o angajare a sa În procesul propriei educații. Interdisciplinaritatea sau virtuțile epistemologice ale ordinii Învățării. Organizarea modulară a proceselor instructiv-formative este și un tip de răspuns adaptiv la perspectiva epistemologică a interdisciplinarității, atât de pregnant manifestată În știința contemporană. Interdisciplinaritatea definește, În măsura În care se constituie ca perspectivă a structurii conținutului Învățământului și În asociere cu modularitatea și noile tehnologii „multi-media", un triunghi de legături organic constituite În procesul instructiv-educativ. Născută În cercetarea științifică, În bună măsură ca reflex al strădaniei de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și În asociere cu modularitatea și noile tehnologii „multi-media", un triunghi de legături organic constituite În procesul instructiv-educativ. Născută În cercetarea științifică, În bună măsură ca reflex al strădaniei de a găsi o explicație cauzală multiplă fenomenelor și faptelor reale, interdisciplinaritatea ne apare ca soluție superioară pentru depășirea unor dificultăți ale cunoașterii contemporane. In articulațiile complexe ale unui nou „câmp epistemologic" pe care Îl desemnează, această perspectivă a cunoașterii depășește reflecția unilaterală (ca limită inferențială a adevărului) și propune o viziune
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
această perspectivă a cunoașterii depășește reflecția unilaterală (ca limită inferențială a adevărului) și propune o viziune de ansamblu asupra Întregului ca Întreg, abordabil printr-un complex de concepte organic legate Între ele și ale căror sensuri și semnificații se Întrepătrund. Interdisciplinaritatea este o stare inovantă a cunoașterii și, ca atare, a dat naștere unei forme sociale superioare a investigației, aceea a travaliului În echipă, organizată din specialiști divers orientați spre un obiect unitar și ale căror interrelații sunt simultane si cooperative
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
dat naștere unei forme sociale superioare a investigației, aceea a travaliului În echipă, organizată din specialiști divers orientați spre un obiect unitar și ale căror interrelații sunt simultane si cooperative. Prin această producție de forme sociale noi ale procesului cunoașterii, interdisciplinaritatea a pătruns spre procesul de Învățământ, adică spre Însușirea științei și aplicarea ei de tip productiv. Echipă, cu spiritul ei de emulație, este termenul mediator care a permis interdisciplinarității să penetreze spre conținutul Învățământului, să producă aici mutații variate și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
cooperative. Prin această producție de forme sociale noi ale procesului cunoașterii, interdisciplinaritatea a pătruns spre procesul de Învățământ, adică spre Însușirea științei și aplicarea ei de tip productiv. Echipă, cu spiritul ei de emulație, este termenul mediator care a permis interdisciplinarității să penetreze spre conținutul Învățământului, să producă aici mutații variate și să dea naștere unor noi forme și structuri ale cunoștințelor predate. O echipă bine sudată poate să multiplice exponențial capacitatea de investigație a unui singur cercetător, potențialul său de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Învățământului, care se traduce În indicatori de performanță ai instrucției. Se distinge ca atare, Între programe izolate (de tip „colecție") și programe deschise (de tip integrat), cele din urmă presupunând o restructurare și o regândire a conținutului Învățământului, În vederea asigurării interdisciplinarității, ca traducție maleabilă a logicii științei În logica didactică. Programele integrate, de tip interdisciplinar și apte de a se corela Într-o organizare modulară, produc — În planul social al relațiilor din grup — mutații sensibile În mecanismele de control, substituind predominanța
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și comunicante: cursuri „dialogate", cursuri „dezbatere", seminarii pe grupe de lucru variabile, multifuncționale, lucrări practice de teren sau laborator, alternative cu analizele teoretice. În dezbaterile actuale despre perfecționarea Învățământului nostru se cere o abordare mai largă a valențelor instructiv-formative ale interdisciplinarității, o sondare a „modelelor" sale optime. Integrării instituționale i se asociază treptat o integrare a cunoștințelor transmise pe măsura diferențierii structurilor și formelor didactice de realizare a procesului de Învățământ. Modernizarea predării nu poate fi concepută doar ca rezultat al
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
mai complexe, mai ales din perspectivă practică. ► Postmodernismul determină schimbarea paradigmelor anterioare privind curriculumul, păstrând însă elementele lor pozitive și consolidate în practică, în primul rând prin chiar trăsăturile lui specifice (Slattery, 2006, pp. 6-9): • eclectismul actual (variate stiluri, multiplicitate, interdisciplinaritate), • raportarea la context, la mediul real, dezechilibrul în evoluția continuă, • evocarea a multiple abordări și cercetări pentru diferite teme ale realității, • utilizarea complexității, a incertitudinii, a valorilor mobilizatoare, a valorilor estetice variate, a valorilor date de perspectivele așteptate, a modurilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a modului de sprijinire a construcției învățării, • a modului de folosirea a TIC în învățare, • a modului de evaluare a noii învățări, • a modului de proiectare a activității, • a metodologiei de învățare prioritară, • a rolului colaborării în învățare, • a rolului interdisciplinarității, • a modului de personalizare a învățării, • a modului de raportare la contexte, • a modului de organizare a climatului necesar. ► Prioritatea acordată formării competențelor necesare pentru învățarea continuă, prin crearea mediului facilitator construirii cunoașterii prin operare directă cu informațiile și materialele-suport
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să se facă diferite corelații ș.a.). ► Metodologic, facilitarea contextului oportun noii paradigme determină educatorul să reflecteze la: • cum să aleagă tipurile de învățare pentru fiecare educat, • cum să sprijine colaborarea în rezolvarea de probleme, de situații problematizate, • cum să realizeze interdisciplinaritatea, • cum să folosească diferitele surse pentru învățare, • cum să planifice și să proiecteze activitățile, • cum să stimuleze diferitele interrelații în clasă, • cum să dezvolte diferitele capacități și competențe, • cum să sprijine multiplele moduri de înțelegere și rezolvare într-un mediu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Este sursa esențială pentru a aborda uniunea tuturor achizițiilor transformate în competențe, reflectând unirea între așteptările societății și ceea ce oferă educația școlară, vizibilă în calitatea rezultatelor învățării competențelor de bază, a celor derivate și a celor transversale, a elementelor de interdisciplinaritate, care să fie folosite în diferite situații reale, problematice, bazate pe integrarea diferitelor resurse achiziționate. Verificarea și evaluarea sumativ-integrativă a competențelor construite implică și multe transformări în metodologia educațională, iar numeroase cercetări în temă (Paquay, 2002, pp. 12-23) susțin că
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
gr. pais, paidos și agogé acțiunea de conducere a copilului) și constatăm că esența este aceeași, doar sfera și conținutul problemelor, metodologia studierii și interpretării lor, a abordării teoretice și aplicative sunt tot mai aprofundate, mai ales prin recursul la interdisciplinaritate. Dar pedagogul (practician) a rămas același conducător al complexei dezvoltări a personalității educatului (de orice vârstă), deși contextele, situațiile, metodologiile, interpretările s-au nuanțat în timp. Iar acum ne oprim doar asupra unui aspect al reconstrucției problematicii, de pe pozițiile sistemului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evoluție a educatorilor, a valorificării rezultatelor cercetării. Scop Înțelegere, descriere, interpretare, dezvoltare. Principii metodologice • Are o abordare complexă, holistică, înțelegere în context. • Domină demersurile inductive, utilizând metode comprehensive pentru a înțelege interiorul, semnificațiile faptelor, acțiunilor, situațiilor. • Face apel la complementaritate, interdisciplinaritate în analiza faptelor educative. Înțelege educația ca o întreprindere normativă, unde faptul educativ se manifestă într-o situație complexă. • Cercetarea pedagogică este o acțiune ameliorativă, față de cea teoretică sau aplicativă. • Are drept criterii în abordare: proiectarea scopului urmărit, calitatea datelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare spre interdisciplinaritate care, înțeleasă ca schimb mutual, amplifică importanța bazei de idei, a conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii, neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia și erodează, în același timp, într un sens pozitiv, dar insuficient
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Se fac o serie de constatări referitoare la starea cercetării în câmpul naratologiei. În mai toate domeniile se vorbește despre o revigorare a narațiunii. Tot mai mulți cercetători sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii. Există o mișcare spre interdisciplinaritate care amplifică importanța conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii. Există considerații formaliste, dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructiviste asupra narațiunii. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psihonaratologie Se observă că naratologia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare spre interdisciplinaritate care, înțeleasă ca schimb mutual, amplifică importanța bazei de idei, a conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii, neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia și erodează, în același timp, într un sens pozitiv, dar insuficient
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Se fac o serie de constatări referitoare la starea cercetării în câmpul naratologiei. În mai toate domeniile se vorbește despre o revigorare a narațiunii. Tot mai mulți cercetători sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii. Există o mișcare spre interdisciplinaritate care amplifică importanța conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii. Există considerații formaliste, dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructiviste asupra narațiunii. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psihonaratologie Se observă că naratologia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
educațional. De asemenea includerea disciplinei „Prietenul meu calculatorul” și a opționalelor („Micul gospodar”, „Fantezie și îndemânare”) în aria curriculară - Tehnologii reprezintă un alt element de noutate. Corelarea și integrarea cu obiectele de studiu din celelalte arii curriculare (accent pe promovarea interdisciplinarității) conferă maximum de eficiență tuturor activităților întreprinse și armonizează necesitățile /dorințele /preferințele /potențialul individului și expectanțele școlii și implicit ale societății actuale. În clasele I-IV „munca” efectuată de elevi - atât cea intelectuală cât mai ales cea practică are în
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Aceste ore dezvoltă abilități, educă simțul artistic, tactil și simțul armoniei; oferă o pregătire echilibrată - fiecare primește ce i se potrivește; cultivă simpatia, apropierea; educă stările sufletești (copilul trăiește în procesul reprezentării caracteristicile propriei personalități); dezvoltă abilitatea de comunicare; promovează interdisciplinaritatea și aprecierea calității (a adevăratelor valori); cultivă sociabilitatea, intercomunicarea între elevi, spiritul de colaborare, dar și de competiție. Prin corelarea cu experiența anterioară elevii dovedesc inițiativă, perseverență, atitudine creatoare față de frumos, față de valorile autentice. Produsele obținute pot căpăta semnificația unor
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
realizare a sarcinilor creative, în funcție de înclinațiile și potențialul creativ specific fiecărui elev (ateliere de lucru, creație). valorificarea conținuturilor informaționale și a metodelor și tehnicilor specifice creativității în contexte variate - mediu școlar (diverse discipline de învățământ) și extrașcolar (cluburi, excursii); valorificarea interdisciplinarității ce trebuie promovată și încurajată în întreg procesul instructiv - educativ; Opționalul se poate realiza chiar pe parcursul întregului ciclu de dezvoltare, prin extinderea abordării temelor specifice și alternând aplicabilitatea lui pentru diverse arii curriculare. Propunerile metodice pot servi ca reper direct
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]