45,962 matches
-
ani ș.a.m.d. Sau că nenea Iancu, fotografiat pe covorul oriental, "seamănă cu Ozzy Osborne fumînd droguri"? Sau că cineva, în acel apartament, la 1901 (Caragiale avea să vină la 1905), dăduse un anunț "caut bonă englezoaică"? Ce mă interesează toate astea?! Și mai ales într-un film de numai 26 de minute! De fapt, 26 de minute în varianta video. Pentru că există și o variantă pe peliculă, care, "din motive administrative" are numai zece minute. Indiferent de lungime, sentimentul
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
cum s-ar traduce un titlu ca Ușa interzisă în limba țigănească. De data asta este rîndul interlocutoarei mele să fie intrigată. Stă puțin pe gînduri și spune: - Interzisă...păi la noi nu există cuvîntul "interzis". - Nici ca neologism ? mă interesez. - Nici. M-am uitat la ea cu o anume invidie. - Aș putea spune cel mult "ușă închisă", udar phandado, a adăugat tînăra, dar nu e același lucru, desigur. Și poate merită amintit că pînă și o ușă închisă seamănă pentru
Țiganii și ușa interzisă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14441_a_15766]
-
seducător "cine-roman"... Iată, în aceste pagini "festive", cîte ceva din "ce a fost în capul regizorului", conform propriilor mărturisiri, atunci cînd a pornit la drum. Copil fiind, m-am jucat multă vreme cu păpușile. Jocurile violente, de băieți, nu mă interesau. Un singur film cu bătăi mi-a plăcut în copilărie: unul cu amazoane, în care vedeam femei ieșite din mitologie, luptîndu-se între ele, dar și împotriva bărbaților. Îmi plăcea să mă joc cu păpușile ca să le deghizez, să le coafez
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
că 8 femei nu e decît o întoarcere la privirea mea de băiețaș. Ideea de a face un film numai cu femei îmi dădea tîrcoale de mult. Revăzînd, la un moment dat, cu încîntare, Femeile lui George Cukor, m-am interesat de drepturile piesei după care s-a inspirat. Am aflat foarte repede că drepturile de remake erau deja reținute de cîțiva ani la Hollywood de Julia Roberts și Meg Ryan. Am abandonat deci proiectul, cu atît mai mult cu cît
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
citeam deodată cu alți spectatori afișul care ne anunța că nu mai sînt bilete. M-am bucurat, totuși, de favorul de a obține, de la casieră, un bilet la balcon. Sala plină ochi. Pentru că nu vedeam și pentru că tocmai detaliile mă interesau, am stat în picioare, sprijinită de un stîlp, două ore. N-am regretat nici-o secundă. S-au schimbat multe lucruri. Mi-am întregit imaginea despre spectacol cu o perspectivă nouă. De sus am putut urmări desenul și spațiile delimitate de
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
de date, spiritul lucid și subtil al Izabelei Sadoveanu, au de câștigat de pe urma faptului că dispune de mari rezerve de cultură. Comentariul la volumul Causeries du Lundi de Sainte-Beuve, este un exemplu până unde merge precizia informației. Izabela Sadoveanu este interesată de orice îi poate servi ca argument pentru susținerea unui punct de vedere. În cazul criticului francez, comentând urâțenia lui proverbială cu ecou în sufletele femeilor frumoase și spirituale, apelează la scrisorile lor, ca la încă un argument în definirea
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
cititorul de rând nu-l miră. S-au obișnuit cu de toate... - Cred că nu-i complicat - rosti Teppe, - clinica e uriașă. - Vi se comunică fiecare nou-născut? - Pot da dispoziție. Ridică receptorul. Spuse ceva în estonă. Apoi mă întrebă: - Vă interesează să vedeți cum decurge nașterea? - Doamne ferește! Mi-e de-ajuns să notez câteva date, să-i arunc copilului o privire și să vorbesc cu tatăl. Doctorul sună din nou. Mai spuse ceva în estonă. - E una care naște acum. Mai
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
Kuzin la vorbă, - și iese un bețivan... Depinde mult, bineînțeles, de educație... - Ascultă, - zic, - spune-i Lembit temporar. Redactorul nostru a promis că dă ceva mălai pentru asta. Iar peste o lună, când îl înregistrezi, îi schimbi numele... - Cât? - se interesă Kuzin. - Douăzeci și cinci de ruble... - Două sticle de jumate și ceva de ros. Asta la cârciumă... - Minimum. Stai aici, mă duc să dau telefon... Am coborât la telefonul public. Am sunat la birou. Redactorul era la post. - Ghenrih Franțevici! E Okei
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
-i alta! Că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază. - Pe la începuturile dumneavoastră literare ați dorit să semănați cu un autor oarecare. Altfel spus: ați avut un idol? - Idolul meu dintotdeauna, Vlad Mușatescu. - V-ați interesat și v-au ajutat criticii literari? - Enorm! - Vă simțiți responsabil sau, mai exact spus, vă simțiți implicat foarte mult social? - Păi, s-ar putea altfel? Ar însemna să scriu de pomană, pentru vânătoare de vânt... - Aveți o seamă de scriitori
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
clar favorabil trăsăturii lingvistice, despre care consideră că "face frasul mai cu putere și mai frumos". Acestei judecăți i s-ar putea alătura comentariile la fel de pozitive ale lui Iordache Golescu (Băgări de seamă asupra canoanelor grămăticești, 1840), autor cu deosebire interesat de expresii și structuri idiomatice, deci receptiv la uzul pragmatic al limbajului, la retorica și la expresivitatea sa: "Adăugire să zice cînd adăugăm la vorbă cuvinte de prisos, spre mai bună și mai frumoasă înțelegere și adeverire, cum cînd zicem
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
îl suportăm cu toții. Tonul autorului nu se schimbă. Este acceași durere, aceeași întristare profundă din "primul infern". "Scriu cu obidă. Vă rog să mă iertați..." Cartea merită citită, chiar dacă nu este o realizare literară deosebită. De fapt, cred că ar interesa mai puțin acest aspect.
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
cu ușurință plasată în sfera unei discipline anume. Poate surprinde, dar lucrurile așa stau. Domeniul acesta e una din cele mai noi ramuri ale antropologiei - antropologia emoțiilor, direcție de abordare a faptului cultural prin intermediul afectelor conturată în ultimele două decenii, interesată de coroborarea unor date ce vin dinspre domenii diferite, și în care analiza lingvistică ocupă un loc important; nu întîmpător cea mai sobră dintre analizele incluse în cartea de față e ultima, cea lingvistică. Conținutul antropologic al plictiselii devine de
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
Schädlich. Cartea lui Hilbig Provisorium mi-a plăcut enorm și m-ar pasiona s-o traduc. În același timp, am aflat acum, cînd tu ai venit și mi-ai povestit, despre această corespondență a lui Paul Celan, care m-ar interesa foarte tare. Ador corespondența! Și eu sunt o pasionată scriitoare de scrisori, de epistole. Poate m-aș încumeta să fac așa ceva. Să vedem... R.B.: Vă mai adresez o întrebare, nu tocmai ingenuă, ba chiar provocatoare; cartea a doua a Aglaiei
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
la Biblioteca Academiei Române, ocupându-mă de fișarea paginii literare a ziarului Drapelul, pe parcursul întregii lui apariții (1944-1948), să descopăr acea cronică rătăcită, singurul ecou din epocă privind cel mai important roman al lui Dinu Pillat, pe care o propun celor interesați de felul cum a fost percepută Moartea cotidiană la scurt timp după apariție. Cu aproape patru ani în urmă, d. Dinu Pillat a debutat, în literatură, cu un roman intitulat "Tinerețe ciudată". Nu știm întru cât a justificat înâia carte
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
ci în cea mai mare parte din lipsa unor nuanțe ori comentarii. Biografia lui Thomas Kunze e o carte care nu va trece neobservată. Ea merită o dezbatere amplă, pentru că pune în discuție un trecut și un om care ne interesează în cea mai mare măsură.
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
peisajul literar a devenit nesigur. Grupurile care se revendică de la o anume teorie coerentă au devenit confidențiale. Editorii înșiși nu mai sînt capabili (sau nu mai vor) să facă vreo diferență. Paradoxul este ca marile edituri să fie tot mai interesate de a pune la cale lovituri de imagine, succese, iar cele obscure să încurajeze veleitarismul unor artiști în fond ilizibili și care altădată ar fi trecut drept experimentatori pentru un public minuscul. În al doilea rînd, Pierre Jourde descrie sistemul
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
în cartea Ioanei Cistelecan și nume cunoscute ca Nichifor Cranic sau Radu Gyr, dar și pe aceștia istoria literară îi reține pornind de la alte criterii decît cele valoric-estetice. Demersul Ioanei Cistelecan ezită între abordarea critică de tip monografic și cea interesată de interpretarea de text. Frumos scrise sînt primele pagini ale cărții, un scurt capitol despre poezie și rugăciune, o încercare de a privi poezia carcerală prin intermediul unei grile interpretative ce se sprijină pe conceptul de poezie pură, pornind de la studiul
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
timp de decenii, cenzura oficială și autocenzura personală: de la manuscrise la textul tipărit (cu eventuale documente și mărturii ale redacției sau editurii), de la o ediție la alta - cu modificările de interes specifice fiecărei perioade. Din punct de vedere strict lingvistic, interesează mai ales conotațiile unor cuvinte, gradul de subversivitate care le era atribuit și care poate deci explica anumite evoluții semantice. Merită studiat, în plus, modul în care sensul textual se reface, diferit, după transformări aparent minime. Semnificația globală a unui
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
timp de decenii, cenzura oficială și autocenzura personală: de la manuscrise la textul tipărit (cu eventuale documente și mărturii ale redacției sau editurii), de la o ediție la alta - cu modificările de interes specifice fiecărei perioade. Din punct de vedere strict lingvistic, interesează mai ales conotațiile unor cuvinte, gradul de subversivitate care le era atribuit și care poate deci explica anumite evoluții semantice. Merită studiat, în plus, modul în care sensul textual se reface, diferit, după transformări aparent minime. Semnificația globală a unui
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
asemenea mărturisire poate fi frumoasă ori urâtă, captivantă sau, dimpotrivă, neatrăgătoare, dar, în nici un caz, nu putem băga mâna în foc pentru veridicitatea ei. Se spune că, în general, poveștile au totuși un sâmbure de adevăr. Pe istoric însă îl interesează și învelișul, coaja, în care se adăpostesc, de obicei, totalitatea substanțelor ce întrețin viața. Identificarea acestor substanțe, precum și punerea în evidență a rolului și necesității lor reprezintă un posibil scenariu de depoziție scrisă. Altminteri, orice istorie riscă să fie de-
Depoziție scrisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14553_a_15878]
-
Al. Tudorică poezia Biografie de Lucian Blaga și prin Izabella Füzi (lăudabilă inițiativă la Universitatea Szeged, Ungaria) sonetul Iambul, de Mihai Eminescu. Gabriela Pană Dindelegan suplimentează Dicționarul general de științe. Științe ale limbii cu încă 31 de termeni. Pentru cei interesați de folclor și etnografie, semnalăm articolul profesorului Pavel Ruxăndoiu, Rezonanțe paremiologice în creația marilor prozatori români (II) plus două recenzii de Lucia Ofrim și Nicolae Constantinescu. Și pentru că tot suntem la capitolul recenziilor, nu pot fi trecute cu vederea cele
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
fii dat naibii, să iei oamenii de sus, să-ți dai importanță, fiindcă dacă nu ți-o dai tu, cine să se mai ocupe de acest lucru?... Trebuie să mai declari apoi că nu ești milos, că nu te-a interesat niciodată partea slăbănoagă a existenței, ori ceea ce mediocritățile în general zic adevărul vieții, după cum, tiranică și fără vreo forță reală, sinceră, cere și critica... Fiindcă tot ce vedem se cuvine luat ca o joacă, obligat să-ți distrezi publicul care
Cum devii scriitor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14570_a_15895]
-
titlul de doctor în filosofie, e nevoit, așa cum spuneam, a-și cîștiga pîinea cel mult în sfera unui învățămînt inferior, viciat de condițiile epocii "socialismului victorios". Uzura sa e considerabilă la o școală unde calitatea e un criteriu care nu interesează, contînd doar rezultatele formale, numerice, ale masei de "promovați": "Toată ziua la cele două școli. La amîndouă, problema disciplinei e problemă primordială. Copiii, toți copii de muncitori, nesupravegheați și neîndrumați acasă, nu au nici dragoste de muncă, nici respect pentru
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
să cuprind biata condiție umană (...) și-am sfârșit prin a-mi contura propriul chip." - pag. 11. După ce își prezintă ambițiosul proiect în fața colegilor ziariști, la Vama Veche, pe un sul de hârtie igienică, autorul are o revelație: proiectul nu va interesa pe nici un editor. Și-atunci se gândește să scrie un... "jurnal". Cu care să mai scoată un ban cinstit. ("Dă Doamne bani!" - pag. 10) Personajul principal al jurnalului este chiar autorul. Prin afirmațiile pe care le face, fie despre el
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
cu autobuzele noastre din anii '50, casele din centru, deși viu colorate sunt multe într-o stare de avansată degradare, oamenii beau sucuri și lapte din pungă, cu paiul, stau pe jos la taclale, la masă ești întrebat dacă te interesează "la lectura de tu rostro" (să ți se ghicească în trăsăturile feței), magazinele de îmbrăcăminte seamănă cu cele de second hand de la noi, deși mărfurile sunt noi. Și încă un lucru interesant: clădirea Universității din Guanajuato găzduiește doar rectoratul și
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]