359 matches
-
evidență contabilă la nivel de balanța de verificare. Ariile geografico-funcționale în cadrul cărora sucursalele teritoriale exploatează, întrețin și repara amenajările de îmbunătățiri funciare și coordonează și controlează întreaga activitate a acestora se stabilesc pe baza unor limite naturale, respectiv limite de interfluvii și limite de bazin hidrografic, si cuprind amenajări sau părți de amenajare de îmbunătățiri funciare ce pot funcționa autonom, luate în totalitate, fără a ține seama de limitele administrativ-teritoriale. Lista sucursalelor teritoriale și a sediilor acestora se aprobă prin ordin
REGULAMENT din 19 august 2004 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176758_a_178087]
-
evidență contabilă la nivel de balanța de verificare. Ariile geografico-funcționale în cadrul cărora sucursalele teritoriale exploatează, întrețin și repara amenajările de îmbunătățiri funciare și coordonează și controlează întreaga activitate a acestora se stabilesc pe baza unor limite naturale, respectiv limite de interfluvii și limite de bazin hidrografic, si cuprind amenajări sau părți de amenajare de îmbunătățiri funciare ce pot funcționa autonom, luate în totalitate, fără a ține seama de limitele administrativ-teritoriale. Lista sucursalelor teritoriale și a sediilor acestora se aprobă prin ordin
REGULAMENT din 22 decembrie 2005 de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174418_a_175747]
-
evidența contabilă la nivel de balanță de verificare. Ariile geografico-funcționale în cadrul cărora sucursalele teritoriale exploatează, întrețin și repară amenajările de îmbunătățiri funciare și coordonează și controlează întreaga activitate a acestora se stabilesc pe baza unor limite naturale, respectiv limite de interfluvii și limite de bazin hidrografic, și cuprind amenajări sau părți de amenajare de îmbunătățiri funciare ce pot funcționa autonom, luate în totalitate, fără a ține seama de limitele administrativ-teritoriale. Lista sucursalelor teritoriale și a sediilor acestora se aprobă prin ordin
HOTĂRÂRE nr. 1.874 din 22 decembrie 2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.309/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174417_a_175746]
-
evidența contabilă la nivel de balanță de verificare. Ariile geografico-funcționale în cadrul cărora sucursalele teritoriale exploatează, întrețin și repară amenajările de îmbunătățiri funciare și coordonează și controlează întreaga activitate a acestora se stabilesc pe baza unor limite naturale, respectiv limite de interfluvii și limite de bazin hidrografic, și cuprind amenajări sau părți de amenajare de îmbunătățiri funciare ce pot funcționa autonom, luate în totalitate, fără a ține seama de limitele administrativ-teritoriale. Lista sucursalelor teritoriale și a sediilor acestora se aprobă prin ordin
REGULAMENT din 19 august 2004 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214290_a_215619]
-
evidența contabilă la nivel de balanță de verificare. Ariile geografico-funcționale în cadrul cărora sucursalele teritoriale exploatează, întrețin și repară amenajările de îmbunătățiri funciare și coordonează și controlează întreaga activitate a acestora se stabilesc pe baza unor limite naturale, respectiv limite de interfluvii și limite de bazin hidrografic, și cuprind amenajări sau părți de amenajare de îmbunătățiri funciare ce pot funcționa autonom, luate în totalitate, fără a ține seama de limitele administrativ-teritoriale. Lista sucursalelor teritoriale și a sediilor acestora se aprobă prin ordin
REGULAMENT din 19 august 2004 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214292_a_215621]
-
de administrația bazinală de apă sau INHGA; b) calculul hidraulic al debușeelor traversărilor apelor de suprafață, traseele căilor de comunicație cu amplasarea șanțurilor de gardă, podețelor și a altor lucrări destinate asigurării scurgerii apelor de pe versanți sau din zona de interfluviu. Influența lucrărilor propuse asupra obiectivelor existente sau proiectate din zonă; ... c) la traseele care traversează amplasamente reținute pentru lacuri de acumulare ce se vor realiza în viitor (potrivit schemei directoare de amenajare și management), documentația tehnică va trebui să prezinte
NORMATIV DE CONŢINUT din 6 martie 2012 al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239601_a_240930]
-
din punct de vedere morfologic precum: iarba de sărătura - Suaeda confusa și Suaeda maritima. Dintre speciile de insecte rare în fauna României, menționăm cosașul de stepă - Saga pedo. 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geomorfologie Culmile, podurile și toate interfluviile reflectă adesea o adaptare generală la structura monoclinală și sunt acoperite de straturi subțiri, de 1-4 m și discontinue de luturi loessoide eluviale. Formele structurale sunt bine reprezentate în relief, impunându-se prin cueste unde se pune în evidență asimetria
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
mai tinere, formate în urma distrugerii unor depozite mai vechi, în funcție de acțiunea factorilor de eroziune. Depozitele mai tinere sunt reprezentate prin depozite aluviale - terase și lunci, coluvii - glacisuri, proluvii - conuri de dejecție, deluvii - pe versanți și eluvii - la nivelul platourilor și interfluviilor. Terasele reprezintă rezultatul evoluției rețelei hidrografice, care a început să se formeze începând cu momentul exondării - Badenianul superior. Deși numărul, altitudinea teraselor și alcătuirea petrografică variază de la o vale la alta, ele prezintă elemente comune. 2.2.3. Hidrologie a
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Deși numărul, altitudinea teraselor și alcătuirea petrografică variază de la o vale la alta, ele prezintă elemente comune. 2.2.3. Hidrologie a. Hidrostructuri de suprafață - freatice Situl ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei se identifică în hidrostructuri de descărcare de tip interfluviu, ale căror acvifere se află la baza depozitelor loessoide și în depozitele sarmațianului superior, cu alimentare pluvio-nivală și din apele de suprafață. În cadrul acestei hidrostructuri sunt incluse o serie de strate acvifere lipsite de presiune, la care se remarcă o
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
râurilor Bârlad, Vaslui și Racova care au construit o adevărată barieră naturală în fața unor atacuri din afară. Se poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt deopotrivă cei naturali și social-istorici. Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 - 400 m, cu aspect de platou, dealurile Morii, Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări. Terasele formate de-a lungul
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) și dealuri (Zamca - 385 metri; Viei - 376 metri; Mănăstirii - 375 metri; Țarinca - 435 metri) separate de văile râurilor și pârâurilor: Suceava, Șcheia, Târgului, Bogdana, Mitocu și Morii. Orientarea generală a interfluviilor, cât și a văii Sucevei este nord-vest - sud-est, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafața teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprinde pante între 3° și 10°, iar
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
vedere geomorfologic celor două mari unități sus amintite, iar în cadrul acestora, care vin în contact fară denivelări accentuate se găsește o gamă bogată de forme de relief, grupate în două categorii mai importante: mezorelief, reprezentat prin sistemul de văi și interfluvii și microrelief - care se întâlnește peste tot în cuprinsul primei categorii, reprezentat prin crovuri, microrelieful versanților cu surpări de teren, torenți, ogașe, bazine de recepție de tipul hârtoapelor, acumulări de tipul conurilor de dejecție (Posea,1982). Regimul climatic ce caracterizează
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
a județului, mai precis în podișul Getic, platforma Cotmenei și ocupă o suprafață de 158,96 km (cea mai mare suprafață din județul Olt) din care circa 14 000ha sunt redristribuite pentru domeniul agricol. Relieful este de podiș tabular, cu interfluvii largi separate de văi late de 300-500 de metri cu orientare predominant N-S. Altitudinile variază între 180m în zona sudică a localitații la granița cu Potcoava, 250-260m pe platou și 220m în zona centrului urban. Din punct de vedere
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
de 654 m. Carpații românești se împart în trei mari grupe: Dealurile și podișurile României reprezintă un ansamblu regional, complex din punct de vedere al genezei, vârstei și evoluției. Aceste regiuni conferă unele trăsături care le individualizează, precum morfografia, predominarea interfluviilor plane, modul de utilizare al terenurilor ș.a. Regiunile de dealuri și de podișuri constituie cea mai întinsă treaptă geografică de pe teritoriul României. Prin poziție, ele învăluie Carpații făcând totodată trecerea la uniățile de câmpie. Se desfășoară pe circa 100 000
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
așezării, încadrat în zona pădurilor de foioase de tip estival, cu un relief dispus în amfiteatru, favorizează dezvoltarea unor complexe vegetale destul de variate, cu predominanța tipului de zonalitate verticală. Pădurile prezintă frecvente schimbări ale etajării, condiționate de orientarea văilor și interfluviilor, de existența abrupturilor petrografice și structurale, de relieful depresionar și de microclimatele specifice, speciile predominante fiind Fagus silvatica (fag), Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii (gorun), Q. pubescens (stejar pufos), Q. cerris (cer), Q. frainetto (gârniță), Tilia tomentosa (tei alb
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
ferata Galați - Tecuci traversează teritoriul comunei, creând un cadru favorabil dezvoltării economice a așezării. Teritoriul comunei are 6745 ha, din care 6345 ha teren agricol, iar zona de locuit (intravilan) este de 400 ha. Teritoriul comunei Independența face parte din interfluviul Siret -Prut, ce corespunde din punct geo - morfologic extremității de sud a Podișului Moldovei. Teritoriul este situat pe malul stâng al pârâului Bârlădel, afluent pe stânga al Sirectului, între două vai consecvențe cu direcția NE -SV, dintre care Valea Cainei
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
Pe teritoriul comunei Cuca, prof. Brudiu de la Muzeul de istorie Naturală Galați a continuat cercetările de unde au fost lăsate de prof. R. Vulpe în 1951 și a identificat traseul acestui val, începând din Valea Zăvoiului, continuând spre nord pe marginea interfluviului Arcari până la marginea viei din Zăvoi, unde valul își schimbă direcția, și după ce traversează platoul Arcari, trece șoseaua Galați-Cuca la kilometrul 25,200, îndreptându-se spre baza de recepție (SMA) din localitatea Cuca. Pe o porțiune din comuna, valul nu
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
este de aproximativ 90 km pătrați ---8955, 22 ha, din acest punc de vedere Iveștiul ocupă 5% din suprafața județului fiind o comună de mărime medie. Microregiunea geomorfologica a șesului Siret-Bârlad apare sub forma albiei majore comune S-B sau interfluviul S-B. Reprezintă partea cea mai joasă a reliefului cu o înălțime ce nu depășește 20 de metri și o înălțime maximă de 22, 7 pe grinduri.Întreg șesul Bârlad-Siret este cunoscut sub topicul local de « Baltă ». În cadrul acestui șes
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
situată estul județului, în sud-estul Câmpiei Moldovei, subdiviziunea Jijiei inferioare, în vecinătatea nord-estică a municipiului Iași. Este deservită de șoseaua județeană DJ282G, care o leagă spre sud de Iași, unde se termină în DN24. Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare. Pantele sunt cuprinse între 50 și 250 și de cele mai multe ori sunt afectate de eroziune și alunecări de teren. Tipul de sol dominant este cernoziomul. Pe văi există
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ248B, care duce spre est la Popricani (unde se termină în DN24) și spre sud la Lețcani (unde se termină în DN28). Relieful aparține părții sudice a Câmpiei Moldovei, este larg vălurat cu interfluvii delurase și colinare, cu platouri joase. Atitudinea medie este de 138 m (cea maximă fiind de 206 m Dealul Breazu). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Rediu se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
intravilanului nu corespund normelor cerute de OCOT Alba. Este cel mai tânăr sat al comunei, cooptat după 1954; până la acea dată Fața Pietrii era un cătun din componența satului Râmeț, raionul Aiud, astăzi județul Alba. Teritoriul satului se întinde pe interfluviul dintre valea Geoagiului și pârâul Valea Cetii ce se suprapune limitei teritoriale între comuna Stremț, Râmeț și Galda de Jos. Limita de nord o constituie creasta calcaroasă Vf. Prisăcii - Runcu, limita de sud este formată de o linie convențională ce
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
Din punct de vedere geologic, zona aparține Unității de Vorland a Podișului Transilvaniei, formațiunile care apar la zi pe teritoriul comunei fiind constituite din depozite sedimentare de vîrstă Miocen-Pliocen, cu structură de tip monoclin, foarte puțin afectate tectonic. Zonele de interfluvii alternează cu cele de versant, pe alocuri cu pante destul de accentuate și zone depresionare. Altitudinea maximă este situată în vârful Zăpadia Mare (532,8 m, iar cea minimă în lunca Târnavei Mici, 250 m. Înclinarea versanților din această regiune este
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
înălțimi și fragmentari diferite care au imprimat reliefului valori mari. Acest lucru n-a permis oamenilor să folosească văile ca mijloace de legătură între sate din cauza adîncimiilor. La această se adaugă și faptul că localitățile și-au așezat vetrele pe interfluvii, condiție de seamă care a favorizat trasarea drumurilor pe interfluvii, ușurând legătură între localități. În perimetrul comunei se află și vârful Chiciora (Godeanu), cu 722,6 m, cel mai înalt vârf din zonă și de pe care ți se prezintă întreaga
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
Acest lucru n-a permis oamenilor să folosească văile ca mijloace de legătură între sate din cauza adîncimiilor. La această se adaugă și faptul că localitățile și-au așezat vetrele pe interfluvii, condiție de seamă care a favorizat trasarea drumurilor pe interfluvii, ușurând legătură între localități. În perimetrul comunei se află și vârful Chiciora (Godeanu), cu 722,6 m, cel mai înalt vârf din zonă și de pe care ți se prezintă întreaga panoramă a podișului, până la Munții Mehedintului, până în dreptul Cazanelor Mari
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
Săbăoani () este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Săbăoani (reședința) și Traian. Comună se află în extremitatea estică a județului la limita cu județul Iași, pe terasa superioară a interfluviului Siret-Moldova, la nord de orașul Român. Este străbătuta de șoseaua națională DN2, care leagă Românul de Suceava. Lângă Săbăoani, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN28, care duce la Iași. Tot lângă Săbăoani, puțin mai la nord, tot din
Comuna Săbăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301675_a_303004]