31,726 matches
-
dintr-o continuă utopie a acestuia, Bochiș reușește, finalmente, un lucru surprinzător: el subminează ideea de peisaj, anihilează modelul și invalidează reflexul. Cu alte cuvinte, el scoate peisagistica din relația clasică observație-prelucrare-transpunere și mută frontul de lucru din exterior în interior. Peisagistica lui Bochiș este o creație eminamente mentală, un produs pur al ficțiunii și al puterii de imaginație. Spre deosebire de cea clasică - o formă de celebrare a lumii ,,obiective” - , această peisagistică este, de fapt, o antipeisagistică, o fugă din real, un
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
inițiat imediat după revoluție sondajele de opinie din România, autor al uneia dintre cele mai interesante și solide cărți intitulate Ceaușescu - anii numărătorii inverse. Pavel Câmpeanu a fost în tinerețea lui comunistă închis împreună cu viitorul dictator și a cunoscut din interior sistemul comunist pe care îl analizează, ca puțini alții, în cartea lui. Înainte de 1989 Pavel Câmpeanu a publicat în străinătate lucrări despre regimul din România. Dispariția lui lasă un mare gol. Dumnezeu să-l odihnească! * Într-un excelent număr din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
remarcat că Budai-Deleanu e ardelean, iar Heliade și Caragiale sînt munteni: s-ar putea să se manifeste aici un fenomen mai general de percepție și valorizare lingvistică: o trăsătură de diferențiere e atribuită din afară graiului în ansamblu, iar din interior este percepută ca marcă socială. Al. Graur, în studiul său din 1934, Les mots tsiganes en roumain, observa că numeroasele anecdote și snoave cu țigani utilizau, pentru culoare locală, „un fel de țigănească convențională”, construită, artificială; între trăsăturile acesteia intrînd
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
Bunicii și părinții m-au învățat că nu haina îl face pe om, că banii n-aduc fericirea, că cine nu e mulțumit cu ce are va pierde și puținul avut, că frumusețea e în suflet și bogăția vine din interior, că în casă importantă e înțelegerea etc. Însă în ultimul timp mă surprind stupid invidios pe „păpușile masculine” cu bani de mai sus și parcă îmi e tot mai rușine de chestia asta cu sufletul, gen Muzeul Satului. O fi
Parai, lovele și euroi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13369_a_14694]
-
ani, cineva care nu a trăit în țară ar putea ajunge la concluzia că românii au fost un popor de rezistenți și că, inclusiv cei angrenați în punctele cheie ale mecanismelor de putere, s-au întrecut în a sabota din interior regimul comunist. Mult mai palidă este producția de confesiuni ale celor care au crezut în „puterea populară”. Aceștia fie și-au ars jurnalele imediat după revoluție, fie nici măcar nu le-au scris, fiind prinși cu lupta de clasă. De aceea
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
-el. Asemenea diminutive se întîlnesc acum nu numai în oralitatea familiară, ci și în mesajele de pe Internet și chiar în presă. Sînt forme care irită adesea prin exagerare și afectare - alintare infantilă; putem constata unele reacții de respingere chiar din interiorul mediilor lor specifice: „urăsc (...) în general cuvintele din categoria: puiuț, scumpel ... am oroare de ăia care intră (...) cu nickuri de genu (...) «un dulcik»” (FanClub Forum, 21.09. 2003). Unele dintre cele mai frecvente adjective diminutivale noi sînt într-adevăr dulcic
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
memorii. Poate se schimbă ceva.”), numai că de semnat le semna cu alte nume - nu inventate, ci luate din cartea de telefon, cu tot cu adresă. Clasic erou de istorie orală, Lupașcu își construiește o imagine glorioasă despre sine, de luptător din interior împotriva nedreptăților sistemului, într-o străvezie strategie valorizatoare, plină însă de extrem de interesante indicii despre lumea sa (cea de dincolo de cuvinte). Indicii prezente de altfel în mai toate interviurile luate de Marina Spalas, în proiectul său (probabil mai amplu) de
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
muncit din greu pentru a transforma radioul public în oficina PSD-ului. De unde i se trage însă lui Dragoș Șeuleanu impresia că e victima unui complot? Cu siguranță că din cauză că pînă acum cîteva luni nu s-a gîndit nimeni din interiorul SRR care să declare că în această instituție funcționează cenzura politică sau că premierului Năstase i se rezervă un tratament special la emisiunile de știri. Nu vreau să diminuez meritele celor care, în cele din urmă, au dezvăluit ce făcea
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
se discută decizii strategice, se caută iscoade în "feuda" inamicului. O agitație comică, de n-ar fi tristă. Numai că miza nu este atît de mare cum ar putea părea. Toate luptele de culise sînt privite, cu ochiul celui din interior, ca un fapt divers, ca un leac de monotonie. Facultatea este, spre deliciul romancierului, pe care nu și-l ascunde, o lume în veșnică fierbere, cu oameni în stare să se aprindă din orice vorbă, ca apoi să-și dea
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
un obiect de investigație neutră: este ocazia mărturisirii unei experiențe de viață. Mai clar și mai direct spus: opera bacoviană a devenit pentru critic propria viață, într-un proces de identificare capabil să ofere accesul spre calea de înțelegere din interior. Cu puțină perspicacitate, se pot observa în carte stratificările exegezei în timp, ca depunerile succesive de rocă, depistate la o investigație de structură a solului. Textul critic s-a îmbogățit progresiv, înregistrând și acumulând profitabil sedimentările. Eliberat în mare parte
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
misoginia lui Breban se dovedește aici o dată în plus), se va lupta cu cenzura, se va înscrie în partid din credința că Ceaușescu va fi un reformator, va urca apoi scara ierarhiei de partid din sacrificiu și convins că din interior va avea mai multă putere de influență, "figură atipică" va fi întotdeauna rezonabil, de partea binelui, se va situa în avangarda celor cu bune intuiții politice, va fi rezervat și îi va evita pe impostori, pe oportuniști, va spune răspicat
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
pentru debarcarea lui Ceaușescu; Ungaria și Iugoslavia ar fi avut și ele un rol major în derularea evenimentelor), Ilie Stoian, Alexandru Saucă (titlul cărții sale, KGB-ul și revoluția română, spune totul), Angela Băcescu, Valentin Raiha (conspirație externă sprijinită din interior), Toader Ștețco (implicarea serviciilor secrete din URSS, SUA, Ungaria și Israel), Teodor Filip, Ion Coman, Constantin Sava și Constantin Monac (bazîndu-se pe arhivele Armatei sugerează un complot extern împotriva României). Majoritatea celor care susțin ideea complotului extern au fost într-
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
extern au fost într-o formă sau alta apărători ai fostului regim (Nicolae Ceaușescu, Ion Coman, Filip Teodorescu), agenți ai Securității, membri ai trupelor USLA sau simpatizanți ai "aripii naționaliste", a Securității. Ideea complotului intern (a loviturii de stat din interiorul aparatului) este susținută de Elena Ceaușescu în procesul de la Tîrgoviște (unde este împărtășită și de soțul său) și dezvoltată de o serie de ziariști români și străini: Liviu Vălenaș, Victor Loupan, Michel Castex, Elisabeth Spencer, Călin Cernăianu, Antonia Rados. În
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
sorginte asiatică, aspirând la dominarea lumii concentrate în Europa. Gheorghe Ceaușescu analizează sintetic modul în care, în ciuda tentativelor de refacere imperială a unității, Europa s-a transformat într-o "Europă a națiunilor", fracturată de interese divergente, supusă - datorită contradicțiilor din "interiorul cetății " - influenței ideologiilor totalitare, devenind un "butoi cu pulbere" al lumii, o sursă de războaie devastatoare, permanente. O Europă astfel slăbită nu putea să nu devină ținta aspirațiilor celei mai mari puteri asiatice a lumii moderne, Rusia sovietică, dornică să
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
care Edward Hopper pune doi sau mai mulți oameni. Capodopera sa absolută, Nighthawks (1942), este considerată imaginea elocventă a omului modern alienat de mediul urban. Singura lumină din strada pustie, care atinge și fațada clădirii cu prăvălii goale, vine din interiorul barului. Un bărbat e întors cu spatele, al doilea fumează impasibil, femeia de lângă el, prea aproape pentru a nu fi împreună, gustă însă gânditoare o prăjitură, în timp ce barmanul își face treaba dincolo de tejghea. Câteva căni, câteva solnițe și două pachete
Clark and Pougnaud vs. Edward Hopper by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12092_a_13417]
-
o cremă care te lasă să-i simți pe cerul gurii delicatele-i ingrediente: Valeria Seciu, Victor Rebengiuc, Ionel Mihăilescu, Claudiu Bleonț, Mihai Dinvale, Șerban Ionescu, Ozana Oancea. Fiecare în formă, deschis acestui tip de sondare umană, de privire în interior, în meandrele succesului și în aburii înfrîngerii. Verva distribuției stă în verva fiecăruia. În relațiile dintre ei, în relațiile lor cu propriile monologuri. De cînd ajungi în pod, puțin năuc de spațiul care se învîrte pe scări și se strîmtorează
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
amintindu-ni-l pe Stefan Zweig, și de acea insistentă chemare la generozitate și toleranță, nu am fi descoperit un fin analist, stăpân în deplinătate pe uneltele sale. Și - iertare! - pe insul senzual, deschis bucuriilor vieții, râsului, nu doar celui interior, sprintenelor întorsături de condei. Care este maniera de lucru a lui Henri Zalis, ca să nu zicem strategia? Portretul pe care-l trasează nu este niciodată negativ, cei selecționați fiind modele și artistice și de caracter. Dar ei au firi omenești
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
concomitent de-a valma - ca om sau lume servindu-se de filosofie și de înțelepciune precum de creier lezat de inimă rănită - el neștiind a geme ea neștiind a tămădui apoi ideea de amestec cu hemoglobina zămislind înzoriri/apusuri în interiorul nostru niciodată plin până la refuz - intimitatea - infinitul nostru personal! - fuzionând cu înțelesul destinului ca textualism divin și eventual simplisimă remarcă între paranteze la finalul Testamentelor: (va urma)
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/12102_a_13427]
-
asemenea intemporalizare e necesară pentru a jalona altitudinea poeziei care simte nevoia lăuntrică de-a se identifica cu sine însăși tocmai pentru a putea da glas convingător fondului său moral intrinsec. Exterioritatea se înfățișează mistuită de-o chemare orientată spre interior a subiectului liric, iar acesta reflectă structura adîncurilor ontologice. Drept care, actul liric, deși raportabil în chip nu o dată casant la un timp anume, respinge pragmatismul "torcătorilor de cuvinte", al autorilor Care își croșetează costume și cariere,/ Glorii, orgolii", înclinați a
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
l-a cunoscut cel mai bine. "Cel mai bine", repeta Albaret în carte - nu și cel mai profund: ce-și amintește Céleste este, cu siguranta, inestimabil, dar nu este totul. Este, dacă vreți, un Proust în păpuci, un Proust de interior, un Proust de suprafață cel pe care ni-l restituie ea - un om pe care l-a privit cu acea afecțiune și admirație ŕ toute épreuve ce nu pot compune decît un portret parțial. Un portret aureolat de această privire
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
asasinați cei mai buni prieteni ai noștri, fără nici un fel de emoție. E de ajuns că n-am participat și noi la asasinat. Conștiința noastră se mulțumește cu atît". Pretins egocentricul, vanitosul, mizantropul E. Lovinescu s-a simțit pururi obligat interior a interveni în favoarea celor într-un fel sau altul ultragiați din rîndul breslei sale: "Să-și vadă amicii literari rămînînd cu brațele încrucișate, privind cu filosofie stelele de pe cer în momentele cînd pe pămînt se petrecea brutala agresiune, făcîndu-se că
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
puterea lui calorică anticipată, era susținută prin explozii repetate, prin revărsări sangvine și prin incontinente stări de extaz. Cu toate acestea, Cerăceanu este, în esență, un intimist, însă lumea lui, fie aceea deschisă, a peisajului, fie aceea delimitată sever, a interiorului, este una a senzațiilor pure și a unei vizualități debordante. În acest sapațiu atît de restrîns, cu atît de puține evenimente și total inapt de a genera desfășurări epopeice, pictorul își găsește cele mai puternice argumente ale libertății. Chiar și
Constantin Cerăceanu și "Premiile Margareta Sterian" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12167_a_13492]
-
de a-și "trăi" cu intensitate eroii, pînă la cunoscuta identitate flaubertiană. Euforia verbală extremă, verva personajelor în întregul lor (lucruri, animale, oameni), traduce fidel imensa "plăcere pentru cuvinte" a povestitorului însuși. Felul lui atît de special de a hohoti interior exprimă fără greș "o voluptate strict intelectuală", adevărul că "plăcerea vine din gratuitate" (N. Manolescu). Ca și Budai-Deleanu, Creangă scrie în primul rînd pentru sine, își face din literatură "jucărea", apoi se fălește cu ea cititorului, în fața căruia se prezintă
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
siropoase. Apoi, mizanscena și modul de filmare, atât de Wong Kar Wai + Christopher Doyle (care sunt deja o echipă veterană) încât îți sare în ochi ca o semnătură de pe un tablou. Cea mai mare parte a filmului se petrece în interioare claustrofobice, o aluzie la faptul că personajele sunt prinse în capcana trecutului lor. Totodată, numeroase secvențe înfățișează convorbiri în care doar unul dintre interlocutori e vizibil, pentru a sugera izolarea psihică a personajelor, iar, pentru același scop, oglinzile care apar
Wong Kar Wai la rampă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12218_a_13543]
-
lungmetraj doar obiceiului lui Wong Kar Wai de a "recicla" scene tăiate din alte filme realizate de el? O particularitate a acestui film este că regizorul integrează aspecte ale unor alte genuri, nu doar cel SF: povestea narată de erou, interioarele de hoteluri sau baruri decrepite și cele câteva femmes fatales care încântă ochiul amintesc de film noir. Dar ce folos că toate elementele, luate în parte, sunt excelente, dacă lungmetrajul în sine e doar o fascinantă nereușită?
Wong Kar Wai la rampă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12218_a_13543]