KorAP: Find »[drukola/base=interioriza & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...28 >

688 matches

Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590

refuzând sau nefiind capabilă să se descarce decât Într-o manieră de contrarietate În raport cu societatea și cu celelalte persoane. La persoana normală, Încărcarea se face prin educația primită Într-o formă organizat-instituționalizată (familie, școală, bisericăă. În felul acesta, ea Își interiorizează valorile morale, culturale și spiritual-religioase, care contribuie la formarea ei emoțională, intelectuală și relațional-comportamentală. Persoanele nevrotice se Încarcă prin imitarea modelelor negative. În locul valorilor sunt promovate pulsiunile primare, emoțiile brute, neelaborate, un mod de a gândi simplist, elementar, conduite și

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
condiția de a fi ea Însăși. Aceste valori mă raportează la un model suprem, suprauman, la un arhetip de care eu mă simt legat prin filiația valorilor care emană din el și pe care eu, preluându-le, mi le-am interiorizat. Omul problematic este cel care a pierdut orice filiație valorică cu modelul arhetipal, cel care nu se mai recunoaște În acesta, cel care nu mai are reperele filiației cu ființa absolută. El este ființa absurdă, care nu se mai poate

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
cultură. Condiția ca această educație să fie eficientă, să formeze cu adevărat o personalitate puternică, este ca ea să se Întemeieze pe valorile sufletești, morale, culturale și spiritual-religioase autentice și pe modele exemplare, pozitive, pe care individul să și le interiorizeze, cu care să se identifice și cu care să trăiască. Fiecare persoană are Însă particularitățile sale, și așa cum nici o persoană nu seamănă cu alta, la fel nici viețile nu seamănă Între ele. Din punct de vedere didactic se pot stabili

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
nevoile sale spirituale și materiale, dar și În raport cu nivelul său de educație, cultură, mediul de origine, instrucție școlară etc. Într-un cuvânt, această atitudine depinde de tendințele personale, precum și de un anumit model psiho-moral pe care individul și l-a interiorizat. Le vom analiza În continuare. Acumularea, ca primă tendință, este legată de egotismul persoanei. Dorința de a avea se manifestă fie prin simpla acumulare, cu caracter de utilitate, fie prin acumularea exagerată de valori, sub forma avariției. Individul devine În

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
este, În primul rând, de ordin sufletesc și moral. Această valoare este dată, pe de o parte, de natura pur psihologică a acestuia, iar pe de altă parte, de sistemul de valori morale, spiritual-religioase, culturale, estetice, pe care acesta le interiorizează prin intermediul procesului de educație În decursul formării individului. Din aceste motive, pentru a Înțelege În mod corect natura Eului, este necesar să analizăm etapele formării lui. Aceasta are o mare importanță, Întrucât Eul nu este un element fix, dat o dată

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
caracter relativ destul de bine delimitat, Supra-Eul moral și spiritual este o instanță a aparatului psihic În continuă dezvoltare, care absoarbe influențele mediului În care trăiește individul și modelele pe care acesta le are, proiectându-le asupra Eului său, care le interiorizează. Eul se formează printr-o continuă absorbție a influențelor mediului și prin imitația și interiorizarea modelelor oferite. Aceasta corespunde proceselor de educație și este forma naturală, pozitivă, de formare a Eului. În condiții negative, oferite de un mediu viciat, ostil

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
În mod paradoxal, ea cere individului de „a-fi-el-Însuși-În-limitele-normelor” impuse de societate tuturor. Aceasta va da naștere unui conflict al valorilor. Orice persoană, pentru a se Împlini, are nevoie de un sistem de valori pe care inițial este obligată să-l interiorizeze, dar pe care ulterior Încearcă să-l depășească, pentru a putea fi ea Însăși. Inițial avem de-a face cu o asimilare a valorilor, apoi cu un efort de eliberare de sub constrângerea acestora. Orice aspirație este deschidere și depășire. O

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
pe ideea de Bine, din care decurg datoriile persoanei umane față de sine și față de ceilalți, precum și față de divinitate. Ideile morale Își au sursa În conștiința morală a individului, care le elaborează și le impune acestuia. Ele se formează și sunt interiorizate de persoană prin educația morală, contribuind concomitent la formarea Supra-Eului individual. eă Ideile religioase sunt expresia relației dintre persoană și divinitate. La baza lor stau arhetipurile la care se raportează permanent Eul personal. Aceste idei nu se bazează pe experiență

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
viața psihică, considerată de mulți ca o dimensiune sufletească, raportată de regulă la caracterul unei persoane. Normele morale contribuie la formarea personalității unui individ, În principal prin influențarea/modelarea Eului personal al acestuia. Prin educație, valorile și normele morale sunt interiorizate de persoană, care se formează conform cu ele. Rezultatul este caracterul. Referitor la acesta, Heraclit spunea: Ethos anthropo daimon, Întărind astfel afirmația socratică prin recunoașterea faptului că „daimonionul” interior al omului, cel care-l mobilizează, este caracterul acestuia. Ca și sentimentele

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
Încât să reprezinte nu numai repere sufletești, ci și norme de conduită pe care persoana să le respecte permanent. Disperarea este dată de vidul interior și ea apare la cei care, pierzând ideile morale sau fiind lipsiți de educație morală, interiorizează idei care nu-i servesc echilibrului sufletesc. Acestea sunt pseudo-idei, lipsite de conținut valoric, venind În contradicție cu aspirațiile intelectuale și cultivând plăcerile formale, exterioare, ale unei vieți haotice, lipsită de sens, de satisfacții și Împlinire. În locul ordinii sufletești pe

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
iar dacă acest exercițiu este prea greu de realizat; se impune cel puțin obligativitatea de a rămâne În limitele normalului, așa cum se impune legea morală a datoriei. Iată, prin urmare, că valoarea unei persoane este dată de modul În care interiorizează valorile ideilor morale și de modul În care aceasta, În viața practică, se manifestă În raporturile cu ceilalți, față de sine Însăși și În acțiunile sale. Aceasta nu presupune numai un „antrenament interior”, ci, În egală măsură, și un „acord exterior

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
primare, comportament caracteristic adolescenței exuberante, ca urmare a unei euforii legate de ieșirea de sub autoritatea paternală și a unei lipse de experiență de viață care să-i confere cenzura morală a actelor sale. Dar experiența mizeriei, prin consecințele sale, este interiorizată de Fiul rătăcitor, trezind În el nevoia, dorința revenirii acasă. Este și aceasta, ca și În cazul lui Iov, tot o experiență inițiatică, În care forța reparatorie, ultima sursă de mântuire, o reprezintă Întoarcerea la origini. Această Întoarcere este de

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
de obiectivitate a celuilalt cu mine și are un caracter conjunctural. Prin aceasta, Eu Îl percep pe celălalt ca obiect, apoi ca prezență și, În final, ca persoană. Dar, pentru ca celălalt să nu rămână obiectul percepției mele, eu Îl voi interioriza, raportându-l la mine. În felul acesta, aflu că celălalt este o „ființă-În-cuplu-cu-mine”. Constat apoi că și celălalt mă percepe, În egală măsură, și În același mod. Privindu-ne reciproc, se va stabili Între noi o relație care ne va

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
raportându-l la mine. În felul acesta, aflu că celălalt este o „ființă-În-cuplu-cu-mine”. Constat apoi că și celălalt mă percepe, În egală măsură, și În același mod. Privindu-ne reciproc, se va stabili Între noi o relație care ne va interioriza unul În celălalt. Privirea nu anulează Însă distanța dintre mine și celălalt, făcând ca fiecare să rămână un obiect de privit pentru celălalt. Faptul că Eu Îl privesc pe celălalt și că celălalt mă privește pe mine Îmi descoperă că

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
Corpul Al doilea element al Întâlnirii dintre mine și celălalt, sau ceilalți, este corpul. Corpul este prezența mea fizică, dar, concomitent, și a celuilalt. În cadrul acestei Întâlniri, Eu am tendința de a lua contact fizic cu celălalt, pentru a-l interioriza În sfera mea emoțională, dar și În sfera conștiinței mele. Această interiorizare este realizată În mod simbolic, prin Întinderea și strângerea reciprocă a mâinilor, care este prima formă de atingere corporală. A doua formă o reprezintă Îmbrățișarea, care este o

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
ea și imaginea mea despre mine, care mă Îndeamnă să mă asociez, În mod automat sau reflexiv, cu cineva asemănător. În funcție de aceasta, eu aleg sau refuz o anumită persoană, În conformitate cu un model ideal pe care mi l-am construit și interiorizat anterior. Dar, În centrul acestui model pe care doresc să-l realizez, Eu mă plasez pe mine. Aleg prin urmare, pe cel care-mi seamănă, socotind că mă potrivesc numai cu acesta. Eu Îmi caut partenerul de cuplu după acea

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
pe iubire este comuniunea. Prin comuniunea dintre persoane, sau dintre om și Dumnezeu, eu mă regăsesc În tine și tu te regăsești În mine, Într-o relație de reciprocitate totală, de dăruire, dar În care cele două persoane, deși se interiorizează reciproc, rămân totuși independente și inconfundabile. Este, completare reciprocă. O sursă de trăiri și experiențe sufletești noi, permanente, o stare de echilibru Între persoane, alimentată de un flux emoțional continuu. Deși iubirea este un sentiment sufletesc și moral specific uman

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
valori ce caracterizează modelul respectiv. Eu ader, accept, admir și doresc să fiu conform cu un anumit model, Întrucât acest model moral reprezintă pentru mine o anumită valoare către care tind, cu care doresc să mă identific și să mi-o interiorizez. Imitația modelului nu este altceva decât „a-fi-conform-cu-oanumită-valoare”, dar nu cu orice valoare, ci cu o valoare despre care că Îmi corespunde, că satisface nevoile și aspirațiile mele. În procesul de imitație sau de interiorizare a unui model valoric, majoritatea specialiștilor

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
ale persoanei respective, de care depinde atracția sau refuzul acesteia pentru un anumit sistem de valori, sau model moral; bă aspectul moral, reprezentat prin sistemul de valori oferite persoanei și pe care aceasta, selectându-le În virtutea propriilor sale aspirații, le interiorizează, construindu-și din ele Supra-Eul, depozitarul unui sistem de valori și norme personale care va controla conduitele, acțiunile și relațiile persoanei respective. Geneza tipurilor psihomorale Un factor important În Înțelegerea tipurilor psihomorale este legat de factorii care contribuie la formarea

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
Hipocrate, Pende, Sheldon, Kretschmer, Vialla etc.Ă, tipul psihomoral se formează În decursul vieții individului sub influența mai multor factori. Aceștia sunt reprezentați prin câteva grupe de influențe: modelul exemplar-uman exterior; evenimentele vieții trăite de individ În lume; valorile morale interiorizate prin imitație sau educație. Modelul uman exterior și influența acestuia În formarea tipului moral le-am studiat În mare măsură mai sus. El este ales sau oferit individului În familie, la școală, În profesiune și viața socială, precum și În mediul

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
gândește așa cum este. Și fiecare individ este așa cum a fost Înzestrat de natură și așa cum a fost format, educat și instruit pentru viață, Așa cum s-a dezvoltat În raport cu modelele care i-au fost oferite și pe care și le-a interiorizat. Factorii formator-modelatori ai persoanei și ai vieții acesteia, atât negativi (eșecuri, suferințe cronice, somatice sau psihice, frustrări, situații castratoare, culpabilizări, situații de inferioritate etc.Ă, cât și factorii pozitivi (educație și cultură, instrucție, contactul cu modele pozitive, exemplare, succesul, interiorizarea

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
ci și a naturii eului, a formelor de manifestare ale acestuia. De felul În care Eul este modelat, atât de propriile sale virtualități, cât și de modelele de educație și normele morale, culturale și religioase, pe care și le-a interiorizat În decursul formării sale. Valorile morale completează forțele sufletești interioare. Le atribuie un sens, o vectorialitate. Ele vor constitui, În final, profilul moral al persoanei respective. Voința și forța de acțiune, fermitatea acestuia. Acest om va fi stăpânul său. Al

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
Împăcarea este un act reparator. Despărțite prin conflicte, cele două persoane, În cazul În care a existat o anumită atracție simpatetică Între ele, vor regreta această ruptură și vor face eforturi de Întoarcere. În aceste cazuri, conflictul nu a fost interiorizat, ci a rămas ca o formă de dezacord exterior, care a rupt relația, fără Însă să o traumatizeze. Separarea celor două persoane nu a avut caracter nevrotic, Întrucât ea nu a afectat legăturile afective interne. O dovadă În acest sens

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
imorale, din sfera Inconștientului și a supraeului acestuia. Persoana agresivă are o psihobiografie semnificativă În direcția unei dezvoltări de factură perversă. Ea are carențe emoțional-afective sau de educație, este frustrată, s-a format sub influența unor modele negative și a interiorizat antivalori care au dus la formarea unui supraeu slab sau imoral, fapt care permite ca pulsiunile agresive primare ale Inconștientului să fie eliberate cu ușurință sub formă de conduite violente. Aceste persoane sunt complexate, dominate În special de complexul de

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
reflectă trecutul și anticipează viitorul va dezvolta atitudini specific diferențiate față de aceste două etape ale vieții persoanei pe care o reprezintă. Acestea vor fi manifestate, În primul rând, prin sentimente sufletești și morale. Trecutul, cu evenimentele sale, Încarcă persoana. Aceasta interiorizează evenimentele trăite și semnificațiile lor. Din natura acestor evenimente se vor dezvolta amintiri, impresii, idei, dar mai ales sentimente. Fiecare individ va reacționa față de propriul său trecut În raport cu semnificația afectivă și morală a evenimentelor trăite. Acest aspect este atât de

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]