228 matches
-
proximal în spațiul interosos al II-lea, al III-lea și al IV-lea pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. Astfel, primul mușchi interosos palmar are originea pe fața medială a metacarpianului al II-lea, al doilea mușchi interosos palmar are originea pe fața laterală a metacarpianului al IV-lea, al treilea mușchi interosos are originea pe fața laterală a metacarpianului al V-lea. De aici mușchii interosoși palmari descind, și fiecare mușchi interosos se continuă cu câte un
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. Astfel, primul mușchi interosos palmar are originea pe fața medială a metacarpianului al II-lea, al doilea mușchi interosos palmar are originea pe fața laterală a metacarpianului al IV-lea, al treilea mușchi interosos are originea pe fața laterală a metacarpianului al V-lea. De aici mușchii interosoși palmari descind, și fiecare mușchi interosos se continuă cu câte un mic tendon care se lățește și se unește cu o formație similară a mușchilor lombricali
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
pe fața medială a metacarpianului al II-lea, al doilea mușchi interosos palmar are originea pe fața laterală a metacarpianului al IV-lea, al treilea mușchi interosos are originea pe fața laterală a metacarpianului al V-lea. De aici mușchii interosoși palmari descind, și fiecare mușchi interosos se continuă cu câte un mic tendon care se lățește și se unește cu o formație similară a mușchilor lombricali, prinzându-se pe tendonul corespunzător (II, IV și V) al mușchiului extensor al degetului
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
II-lea, al doilea mușchi interosos palmar are originea pe fața laterală a metacarpianului al IV-lea, al treilea mușchi interosos are originea pe fața laterală a metacarpianului al V-lea. De aici mușchii interosoși palmari descind, și fiecare mușchi interosos se continuă cu câte un mic tendon care se lățește și se unește cu o formație similară a mușchilor lombricali, prinzându-se pe tendonul corespunzător (II, IV și V) al mușchiului extensor al degetului ("Musculus extensor digitorum"), distal de articulația
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
-se pe tendonul corespunzător (II, IV și V) al mușchiului extensor al degetului ("Musculus extensor digitorum"), distal de articulația metacarpofalangiană și pe pe baza falangei proximale respective și ia parte la formarea aponevrozei dorsale a degetului respectiv. Astfel, primul mușchi interosos se inseră pe tendonul mușchiului extensor al degetului destinat indexului și pe fața medială a bazei falangei proximale a indexului, al doilea mușchi interosos pe tendonul destinat inelarului și pe fața laterală a bazei falangei proximale a inelarului, iar al
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
falangei proximale respective și ia parte la formarea aponevrozei dorsale a degetului respectiv. Astfel, primul mușchi interosos se inseră pe tendonul mușchiului extensor al degetului destinat indexului și pe fața medială a bazei falangei proximale a indexului, al doilea mușchi interosos pe tendonul destinat inelarului și pe fața laterală a bazei falangei proximale a inelarului, iar al treilea mușchi interosos pe tendonul destinat degetului mic și pe fața laterală a bazei falangei proximale a degetului mic. Fața palmară a mușchilor interosoși
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
pe tendonul mușchiului extensor al degetului destinat indexului și pe fața medială a bazei falangei proximale a indexului, al doilea mușchi interosos pe tendonul destinat inelarului și pe fața laterală a bazei falangei proximale a inelarului, iar al treilea mușchi interosos pe tendonul destinat degetului mic și pe fața laterală a bazei falangei proximale a degetului mic. Fața palmară a mușchilor interosoși palmari este acoperită de tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și de mușchii lombricali ("Musculi lumbricales manus"). Fața dorsală a
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
interosos pe tendonul destinat inelarului și pe fața laterală a bazei falangei proximale a inelarului, iar al treilea mușchi interosos pe tendonul destinat degetului mic și pe fața laterală a bazei falangei proximale a degetului mic. Fața palmară a mușchilor interosoși palmari este acoperită de tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și de mușchii lombricali ("Musculi lumbricales manus"). Fața dorsală a mușchilor interosoși palmari acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"). Flectează falanga proximală a degetelor pe care se inserează. Extind
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
tendonul destinat degetului mic și pe fața laterală a bazei falangei proximale a degetului mic. Fața palmară a mușchilor interosoși palmari este acoperită de tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și de mușchii lombricali ("Musculi lumbricales manus"). Fața dorsală a mușchilor interosoși palmari acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"). Flectează falanga proximală a degetelor pe care se inserează. Extind ultimele două falange printr-un mecanism identic cu cel al mușchilor lombricali. Mușchii interosoși palmari efectuează și o mișcarea de adducție
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
și pe fața laterală a bazei falangei proximale a degetului mic. Fața palmară a mușchilor interosoși palmari este acoperită de tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și de mușchii lombricali ("Musculi lumbricales manus"). Fața dorsală a mușchilor interosoși palmari acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"). Flectează falanga proximală a degetelor pe care se inserează. Extind ultimele două falange printr-un mecanism identic cu cel al mușchilor lombricali. Mușchii interosoși palmari efectuează și o mișcarea de adducție, apropiind degetele de axul
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
Musculi lumbricales manus"). Fața dorsală a mușchilor interosoși palmari acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"). Flectează falanga proximală a degetelor pe care se inserează. Extind ultimele două falange printr-un mecanism identic cu cel al mușchilor lombricali. Mușchii interosoși palmari efectuează și o mișcarea de adducție, apropiind degetele de axul mâinii care trece centrul degetul mijlociu (adică apropie degetele II, IV și V spre degetul mijlociu). Sunt inervați de ramura profundă a nervului ulnar ("Ramus profundus nervi ulnaris") (neuromer
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
șanțul calcaneului ("Sulcus calcanei") pe care se termină. Acest ligament separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară și este cel mai important dintre ligamentele articulații subtalare, atât prin rezistența sa, cât și prin rolul său funcțional. face parte din grupul ligamentelor interosoase ale tarsului și este format din două planuri (fascicule sau lame fibroase): unul posterior și altul anterior. Planul anterior gros este alăturat la fața posterioară a articulații talocalcaneonaviculare. Planul posterior subțire întărește capsula articulații subtalare. Aceste două planuri sunt separate
Ligamentul talocalcanean interosos () [Corola-website/Science/334777_a_336106]
-
fibros, prin care trec mușchiul extensor lung comun al degetelor ("Musculus extensor digitorum longus") și peronierul al treilea ("Musculus peroneus tertius"). Axul mișcărilor de inversiune (supinație) și eversiune (pronație) a piciorului în articulația subtalară este perpendicular pe fețele ligamentului talocalcanean interosos. Ligamentul talocalcanean interosos este remarcabil din punct de vedere funcțional: în caz de torsiune a piciorului, el se întinde, opunându-se astfel unei accentuări prea exagerate a acestei mișcări; prin aceasta el asigură un grad apreciabil de soliditate și elasticitate
Ligamentul talocalcanean interosos () [Corola-website/Science/334777_a_336106]
-
trec mușchiul extensor lung comun al degetelor ("Musculus extensor digitorum longus") și peronierul al treilea ("Musculus peroneus tertius"). Axul mișcărilor de inversiune (supinație) și eversiune (pronație) a piciorului în articulația subtalară este perpendicular pe fețele ligamentului talocalcanean interosos. Ligamentul talocalcanean interosos este remarcabil din punct de vedere funcțional: în caz de torsiune a piciorului, el se întinde, opunându-se astfel unei accentuări prea exagerate a acestei mișcări; prin aceasta el asigură un grad apreciabil de soliditate și elasticitate a articulației subtalare
Ligamentul talocalcanean interosos () [Corola-website/Science/334777_a_336106]
-
a suprafeței laterale a corpului talusului. "Fața inferioară (plantară) a colului talusului" are un șanț adânc în partea sa medială, șanțul talusului ("Sulcus tali"). Șanțul talusului împreună cu șanțul calcaneului formează sinusul tarsului ("Sinus tarsi") în care se află ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") și ligamentul cervical, aceste 2 ligamente se inseră pe fața inferioară a colului talusului. Pe partea medială a feței inferioare a colului, înaintea șanțului talusului se află fața articulară calcaneană mijlocie, care se articulează cu fața articulară
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
mijlocie a talusului. Acest șanț orientat oblic postero-anterior și medio-lateral este rugos, mai strâmt în partea lui medială și mai lărgit lateral. Șanțul talusului împreună cu șanțul calcaneului ("Sulcus calcanei") formează sinusul tarsului ("Sinus tarsi") în care se află ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") și ligamentul cervical al sinusului tarsului. Fața inferioară (plantară) a corpului talusului este ocupată de fața articulară calcaneană posterioară ("Facies articularis calcanea posterior tali"), situată înapoia șanțului talusului. Ea este mult mai mare și mai alungită ca
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
este un mușchi lung, situat în partea laterală profundă a regiunii posterioare a gambei, întins de la fibulă la haluce (primul deget al piciorului). El are originea sus pe cele două treimi inferioare ale fibulei și pe porțiunea învecinată a membranei interosoase, de unde coboară, transformându-se într-un tendon, care străbate trei șanțuri: șanțul posterior al extremității inferioare a tibiei, șanțul de pe procesul posterior al talusului și șanțul de pe fața inferioară a lui Sustentaculum tali de pe calcaneu. După ieșirea din aceste șanțuri
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
posterioară a talusului și fața articulară talară posterioară a calcaneului. Este o articulație plană (o dublă artrodie) sinovială de tip elipsoidal. Mijloace de unire sunt reprezentate de o capsulă articulară și cinci ligamente: talocalcanean lateral, talocalcanean medial, talocalcanean posterior, talocalcanean interosos și cervical (interosos anterolateral). Suprafețele articulare sunt ovalare, cu axul oblic mare îndreptat înainte, lateral și în jos și sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin. Suprafața calcaneană (fața articulară talară posterioară a calcaneului) este convexă și are forma
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
și fața articulară talară posterioară a calcaneului. Este o articulație plană (o dublă artrodie) sinovială de tip elipsoidal. Mijloace de unire sunt reprezentate de o capsulă articulară și cinci ligamente: talocalcanean lateral, talocalcanean medial, talocalcanean posterior, talocalcanean interosos și cervical (interosos anterolateral). Suprafețele articulare sunt ovalare, cu axul oblic mare îndreptat înainte, lateral și în jos și sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin. Suprafața calcaneană (fața articulară talară posterioară a calcaneului) este convexă și are forma unui segment de
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
longus"). Acesta poate fi scindat în două fascicule cu originea pe tuberculii medial și lateral ai procesului posterior al talusului. Dacă osul trigon există, acest ligament se inseră pe el și se numește în cazul acesta ligamentul calcaneotrigonal. Ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") este o lamă fibroasă transversală scurtă, groasă, rezistentă și foarte puternică, situată oblic și lateral în sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Este cel mai important dintre ligamentele articulației subtalare, atât prin rezistența sa
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Este cel mai important dintre ligamentele articulației subtalare, atât prin rezistența sa, cât și prin rolul său funcțional. Se inserează sus în șanțul talusului și jos în șanțul calcaneului. Ligamentul talocalcanean interosos este format din două planuri (lame sau fascicule): unul posterior și altul anterior, separate prin țesut adipos, uneori, printr-o bursa sinovială. Planul posterior aparține articulației subtalare, pe când cel anterior articulației talocalcaneonaviculare. Ligamentul talocalcanean interosos este remarcabil din punct de
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
în șanțul calcaneului. Ligamentul talocalcanean interosos este format din două planuri (lame sau fascicule): unul posterior și altul anterior, separate prin țesut adipos, uneori, printr-o bursa sinovială. Planul posterior aparține articulației subtalare, pe când cel anterior articulației talocalcaneonaviculare. Ligamentul talocalcanean interosos este remarcabil din punct de vedere funcțional: în caz de torsiune a piciorului, el se întinde, opunându-se astfel unei accentuări prea serioase a acestei mișcări; asigură un grad apreciabil de soliditate și elasticitate a articulației, avantajând în mod real
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
accentuări prea serioase a acestei mișcări; asigură un grad apreciabil de soliditate și elasticitate a articulației, avantajând în mod real mersul. Axul mișcării de eversiune (pronație) și inversiune (supinație) a piciorului în articulația subtalară este perpendicular pe fețele ligamentului talocalcanean interosos.
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
o parte, și calcaneul plus navicularul, pe de altă parte. Este o articulație sinovială sferoidală (o enartroză), deci o articulație triaxială. Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsulă articulară subțire și de 4 ligamente: ligamentul calcaneonavicular plantar, ligamentul talocalcanean interosos (planul său anterior), ligamentul calcaneonavicular (fasciculul medial al ligamentului bifurcat), ligamentul talonavicular. face parte din articulația transversală a tarsului. Articulația transversală a tarsului ("Articulatio tarsi transversa") numită și articulația mediotarsiană sau articulația lui Chopart, este o articulație dispusă transversal, care
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
acestuia în formarea cavității de recepție devine foarte evident pe o piesă osoasă a piciorului de la care s-a extras talusul. Ligamentul calcaneonavicular plantar este constituit, de fapt, din două părți una infero-laterală fibroasă, iar alta supero-medială fibrocartilaginoasă. Ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") este o lamă fibroasă transversală scurtă, groasă, rezistentă și foarte puternică, situată oblic și lateral în sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Se inserează sus în șanțul talusului și jos în șanțul calcaneului. Ligamentul
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]