541 matches
-
o formă care, deși predispusă secvențial creației artistice, se închide acesteia suprimându-și afinitatea și impulsiunile superioare. Aici zbuciumul creator nu este prezent, forma refuză conținutul de spirit, precum un templu își refuză zeii. Creația artistică se dovedește, așadar, rodul intersectării excepționale dintre un prea-plin ce se dăruiește și un receptacol care acceptă doritor înalta oferire. Forma primitoare încadrează modelator, concretizează apelând la transcrierea prin ustensilele materiei, prin durități palpabile ce apelează simțurile corporalității umane. Astfel, pictura, sculptura, muzica, poezia, teatrul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
plan medio-sagital dezvoltata la orice tip de probă sportivă, de luptă, planul transversal este dispus orizontal și paralel cu solul, corpul se sportiv se împarte într-o parte superioară și una inferioară, plan medio-transversal, toate axele corpului se formează prin intersectarea a două planuri: axul vertical apare la intersecția planului frontal cu cel sagital, axul sagital apare la intersecția planului sagital cu cel transversal, axul frontal apare la intersecția planului frontal cu cel transversal, axul frontal se modifică în mișcările unui
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Aristotel De generatione et corruptione I, 6; De Caelo I, 3, Phys. III, 2-3, VIII, 5. 45 Neoplatonicienii, Plot.III, 4, 6; IV, 3, 17; Porphyrios Sententiae XXIX. 46 De fapt, locul din care începe descinderea este în punctul de intersectare dintre Gemeni și Săgetător, Macrobius îl urmează pe Porphyrios (De antro nympharum XXVIII), a cărui eroare provine din încercarea de a pune în acord porțile sufletului cu descrierea homerică a porților peșterii din Ithaca (Odis. XIII, 109-112). 47 Construirea Sufletului
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
să vorbească oamenilor ca unor prieteni, sacramentul devine cu adevărat o întâlnire personală de prietenie între Dumnezeu și om, prin care Dumnezeu se dăruiește creaturii sale. Experiența de acest tip este o experiență particulară, pentru că face să se realizeze o „intersectare” între realitățile umane vizibile și realitățile divine invizibile. Prin aceasta, omul aduce cult lui Dumnezeu, exprimă lauda și mulțumirea, îi recunoaște bunătatea și milostivirea și formulează rugăciuni de cerere de ajutor, fapte ce le exprimă și simbolic prin celebrarea unui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cuib din care putea cândva zbura un stol de pescăruși, ca niște fulgerări țâșnite din spuma înaltelor talazuri! De ce mi-a fost teamă să nu mai apară în cuibul acela frumos numai un pui de cuc care să rămână stingher? Intersectări Am revăzut duminică biserica Coșulei; oamenii ieșeau deja de la slujbă încât îi petreceam la ieșire pe toți; îi salutam, dar nu puteam trece dincolo de privirile lor, care mi-au amintit însă că toate pe lume își au rostul lor; ochii
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
că, dacă cineva ar fi fotografiat scena cu „camera“ lui Muybridge, fixînd pe peliculă fiece moment Într-o succesiune spațială, Înregistrând cele două puncte extreme În care ajungea capul la fiecare perioadă, cele două puncte de oprire ale sferei, punctele intersectării ideale a firelor, independente, ale amândorura, și punctele intermediare marcate de extremitatea planului de oscilație al trunchiului și al picioarelor, Belbo spânzurat de Pendul, vreau să zic, ar fi desenat În aer arborele sefiroților, rezumând În clipa lui cea de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
experiența umană este fundamentală pentru dezvoltarea continuă a antropologiei și a teologiei morale. Chiar dacă este vorba de o tratare limitată a temei ca extensie și profunzime, am vrut înainte de toate să oferim o privire riguroasă asupra conceptului de „experiență”, în intersectarea ei cu științele teologice și umane. De asemenea, am încercat să evidențiem rolul său important în înțelegerea exigențelor condiției umane (omul nu este doar rațiune, voință, sentiment, ci și fragilitate, nevoie, slăbiciune) și, pe de altă parte, participarea (care nu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și aventură a limbajului, - cum se poate ușor observa din felul În care se construiește textul. În linii mari, tehnica simultaneistă remarcată și În Ulise se păstrează, cu amintita succesiune a perspectivelor asupra unor spații discontinue ale „realului” și permanenta intersectare a nivelelor imaginarului. Între punctele de „comutare” a unghiului de vedere, unul sau altul dintre elementele caracteristice pentru „definiția” lirică a secvenței respective se transformă, la rîndul său, În nucleu generativ al unei Întregi serii de imagini, ca tot atîtea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
două raze de lumină. Raza paralelă cu axa optică este deformată de lentilă și se refractă, pentru a încrucișa axa în focarul optic. În schimb, raza care trece prin centrul optic nu suferă nici o transformare. Imaginea este clară la nivelul intersectării razei paralele refractate și al razei care trece prin centru. Cel care determină dimensiunea imaginii este, de fapt, unghiul sub care raza trece prin centrul optic; este ceea ce specialiștii vederii numesc „legea unghiului vizual”. Cu cât obiectul este mai departe
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
informație în emisfera stângă. Dar pentru ochiul drept este mai complicat, căci razele luminoase merg în linie dreaptă; imaginea lămpii se va proiecta pe partea nazală a ochiului drept, și nu pe partea temporală. Însă natura creează bine lucrurile, iar intersectarea celor doi nervi optici face ca informațiile din câmpul vizual drept (lampa) să se proiecteze în emisfera stângă, indiferent de ochi. Așadar, atunci când privim un obiect, cei doi ochi trimit în aceeași emisferă două imagini ale aceluiași obiect. Dar acestea
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cu avionul. Cercetătorii neurobiologi (Denis, 1992; Jouvet, 1995) localizează acest ceas într-o zonă a creierului ce răspunde de viața vegetativă (hipotalamusul), în special la nivelul unui mic centru nervos (grupare de neuroni) numit „suprachiasmatic”, deoarece se află chiar deasupra intersectării a celor doi nervi optici (chiasma optică). Acest centru primește informații luminoase de la retină prin miile de axoni ai celulelor ganglionare (câte una pentru o mie de axoni). De asemenea, neuronii acționează prin neurotransmițători, arginina pentru trezire și VIP-ul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
este mai puțin liniștitor (în special pentru adepții pozitivismului logic) decât imaginarea unui univers în care ficțiunea apare situată pe „o scară continuă de lumi mai mult sau mai puțin «adevărate», mai mult sau mai puțin «ficționale», și ale căror intersectări definesc realitatea umană”148. Discutând concepția despre referință a lui Pavel, Antoine Compagnon făcea - cu multă finețe - următarea constatare: ...referința funcționează în lumile ficționale atâta vreme cât acestea rămân compatibile cu lumea reală, dar se blochează în momentul în care Moș Goriot
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
motiv, și îl uită. mopete s-a răsturnat. care din ei? el - celălalt? celălalt? (mopete și ipostazele) Bănuim aici o artă poetică mascată, un text în care se face referire la scrierea poemului însuși, de unde nu lipsesc contradicțiile generate de intersectarea mai multor regimuri ontologice și nici subminarea (auto)ironică a statutului, considerat multă vreme privilegiat, al creatorului. Ceea ce trebuie însă precizat de la bun început este că acest tip special de autoreflexivitate nu se mai restrânge la domeniul strict delimitat al
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de puține ori strecoară în poemele sale câte un indiciu referitor la propria metodă de creație. Fragmentul citat este cât se poate de edificator în acest sens, întrucât trădează preocuparea constantă, sistematică a scriitorului de a surprinde momentul privilegiat al intersectării planurilor. Însă amalgamarea diverselor „moduri de a fi” și obstinata tentație a corporalizării inefabilului (imposibilului!?) sunt permanent luate parcă în râs tăcut (ironia discretă a pasajului nu poate trece neobservată). Prin menționarea „globurilor cu încărcături de frumos”, se sugerează, într-
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
analizat. Orizontul e plin de obstacole, baricadele separă în noi și voi și/sau în eu / restul, iluzia lui „singur împotriva tuturor” macină, devine pregnantă. Raportul cu școala și cu profesorul nu trebuie să fie acela de subordonare, ci de intersectare și parteneriat. Avantajul și energia date de vărsta elevului trebuie potențate de experiența, deschiderea, pregătirea profesorului. Parcurgem același drum, dinamizănd pași diferiți... Școala, alături de alte instituții cultural-spirituale, chiar dacă nu se afla în centrul urbanistic, se afla în centrul valoric al
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
îi conferă o semnificație parțială, amplificată sau determinantă. Mecanismele de producție a statutului economicului în spiritul actorilor și al raporturilor sociale în sânul cărora se mișcă, evoluția acestui statut în funcție de evenimentele microlocale și de mutațiile globale iau naștere ca niște intersectări ale unor comparații cu atât mai importante cu cât spațiul surprins fie în planul virtual, fie în cel fictiv sau "real" implică "lumea" ca pe o entitate constrânsă sau onirică. Ocurențele politice ale muncii Vom ilustra aceste afirmații prin confruntarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care salariații le demonstrau în cartierul lor pentru a încerca să-și afirme apartenența simbolică la clasa de mijloc, într-un context de transgresiune ierarhică față de normele societății globale, dovedesc în plus că întreprinderea este și aici o suprafață de intersectare și articulare între itinerarii statutare pline de circumvoluții. Din acest motiv, o cercetare etnologică a întreprinderii necesită în sine o perspectivă comparativă în care să poată fi înglobate societățile apropiate și îndepărtate. Această perspectivă este cu atât mai necesară cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de rezidență obligatoriu pentru cei veniți din statele vecine a furnizat pretextul unor constante hărțuiri polițienești împotriva rezidenților străini, ale căror victime erau în mod frecvent și cei originari din nord, somați să prezinte un permis de rezidență. 37 Pentru intersectările dintre istorie și antropologie, a se vedea M. Detienne, Comparer l'incomparable, Seuil, Paris, 1999. Textul următor reia articolul "Mimes et pantomimes du marché", Histoire et anthropologie, 22, 2001, pp. 11-21. 38 A. Orléan, Le pouvoir de la finance, Odile Jacob
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tragic într-o simplă farsă și povestea lui Abu Hasan (și ea un carnaval de întâmplări) pare a se situa undeva la interferența celor două modele culturale. Acea balcanizare a orientalismului, observată de Călinescu, se verifică încă o dată prin această intersectare de arhetipuri. În mod aparent, ambii protagoniști ai textului caragialian sunt echilibrați, mulțumiți cu propria lor soartă, care nu le-ar putea oferi nimic în plus: unul este însuși ,,stăpânitorul credincioșilor, care ține pe pământ locul stăpânului lumii’’, lansat în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
este prețul, ci, în același timp trebuie să identificăm și să analizăm tipurile de preț, desigur, cu caracteristicile lor. Departe de a reprezenta un simplu aspect de suprafață, prețul se prezintă ca un fenomen de complexitate deosebită, care este rezultatul intersectării unei multitudini de factori dinamici, direcți și indirecți. Deci, este un lucru acceptat fără rezerve că formarea prețului se află sub incidența a numeroși factori care se împart, în general, în două mari categorii: factori endogeni și factori exogeni ai
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
formate pe baza tuturor factorilor enumerați mai sus (endogeni și exogeni pieței), mecanismul complex al formării prețului fiind analizat, în detaliu, în paginile următoare. Prețurile mixte sunt cele care funcționează efectiv în statele cu economie de piață și rezultă din intersectarea mecanismului pieței, având elemente ale „mâinii invizibile” cu mecanisme dirijist-intervenționiste izvorâte din reglementări legislative ale administrațiilor publice (cote de taxe și impozite care se includ în prețuri, stabilirea de niveluri minime sau maxime sub care prețurile nu pot coborî sau
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
drept "sertarul literar cu cel mai mare impact asupra tuturor categoriilor de cititori" și acceptat ca atare și în cartea de față. O configurație dacă ne gândim la noile perspective impuse o dată cu apariția mult mai complexelor studii culturale rezultând din intersectarea a două genuri (?), ele în sine extrem de seducătoare și ofertante din punct de vedere interpretativ, parodia, respectiv romanul, dar o configurație cu atât mai interesantă cu cât aceste întâlniri sunt privite din perspectiva unei serii de capodopere ale literaturii universale
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
se mai înfățișează drept o "sumă a enunțurilor depistate ulterior", ci constituie "un ansamblu nou, ambivalent, opus ansamblurilor originare"323. Studiind intimitatea funcționării procedeului, ajunge la concluzia că intertextualitatea are drept rezultat (și e caracterizată prin) apariția ideologemului, survenit o dată cu "intersectarea unor organizări textuale (o practică semiotică) date cu enunțurile (secvențele) asimilate în propriul său spațiu, pe care le trimite în spațiul textelor (practicilor semiotice exterioare)" și definit ca "acea funcție intertextuală care poate fi citită materializată la diferite niveluri ale
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în sens intertextual: ea este primul cerc al infernului concentraționar, metaforă care își are sursa în Divina comedie a lui Dante. În roman, informațiile despre șarașka sunt introduse mai întâi din perspectiva unor deținuți transferați din lagăre. Se petrece astfel intersectarea celor două lumi, cu reacții de ambele părți (cei privilegiați de regimul blând al închisorii și cei proaspăt aduși aici). Faptul "banal" că zekii poartă numere cusute pe haine îl indignează pe tânărul (și încă naivul) deținut al închisorii Valentin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de a se raporta la lume și la ceilalți și, nu mai puțin, apartenența lor socială și ideologică. Procedeul focalizării utilizat de Soljenițîn în construirea personajelor își dezvăluie cu adevărat potențialul la nivelul fenomenului mai amplu și mai complex al intersectării acestor percepții, care, completându-se unele pe altele, dau substanță personajelor și, mai mult decât atât, fundamentează lumea narativă. Capitolul 5 Personajele între model real și construcție imaginară 5.1. Chipul lui Soljenițîn în oglinda ficțiunii. Personajele autobiografice Philippe Lejeune
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]