827 matches
-
aproape unanimi în a accepta că, în prezent, în lume există o dilemă fundamentală legată de răspunsul la semnalele de violență iminentă pe care trebuie să le decodificăm cu mai multă acuratețe. Deși Carta ONU se bazează pe experiența conflictelor interstatale din al Doilea Război Mondial, documentul nu face nici o diferență între amenințarea la adresa păcii și securitate. Prin urmare, această Cartă a dovedit o aplicabilitate surprinzător de largă la conflicte interne. Dag Hammarskjold spunea chiar că ONU reprezintă „o organizație vie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Capitolul 4 Elementele cadrului geostrategic Componentele cadrului fizic și uman reprezintă țesutul de conținut care organizează spațiul politicogeografic și reglează parametrii raporturilor funcționale ce se stabilesc la nivelul acestuia. Frontierele interstatale, sistemele administrativ-teritoriale, relațiile dintre state, stările conflictuale, raporturile de putere la nivel regional și global sunt tot atâtea mărimi rezultate din acțiunea conjugată a elementelor structurale ale sistemului natural și antropic. Toate aceste mărimi dau măsura organizării spațiului de relații
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Distribuția spațial-teritorială a diferitelor tipuri de infrastructuri critice în arealul arab ține seama de dispunerea altor componente ale mediului fizic și uman-geografic, iar la rândul lor își aduc o contribuție majoră la organizarea spațiului geopolitic și la dimensionarea raporturilor relaționale interstatale și interregionale, aspecte de care ne propunem să ne ocupăm în cele ce urmează. 4.1.1. Infrastructurile sistemelor de transporturi și comunicații - rețeaua sangvină a teritoriului Pentru o regiune mediană de triplu racord intercontinental cum este spațiul arabofon, sistemele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
km. de drumuri, doar 0,8% sunt asfaltați - ponderea cea mai redusă din spațiul arabofon. Într-o postură asemănătoare se află Sahara Occidentală (1,6%), Yemen (8,7%), Mauritania (11,3%) și Somalia (11,8%). B. Punctele frontaliere de conexiune rutieră (interstatale) Punctele rutiere de trecere a frontierelor reprezintă al doilea elementrelevant pentru evaluarea potențialului strategic regional. O parte din trecerile rutiere de frontieră constituie în același timp și puncte de trafic vamal, altele însă nu deservesc domeniul public, fiind menținute ca
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Intensitatea științifică, dublată de intensitatea tehnologică conduc la o producție importantă de cunoștințe și, pe cale de consecință, la exportul acestora prin încheierea între parteneri a contractelor de licență, de know-how, de consulting-engineering, precum și prin intermediul brevetelor. Din această perspectivă, evaluarea transferurilor interstatale având ca obiect tehnologia se realizează cu ajutorul balanței tehnologice de plăți. Grupele principale de produse pe care se axează vizează, în primul rând, brevetele, licențele și know-how-ul, în al doilea rând, desenele, mărcile și modelele, în al treilea rând serviciile
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
state arabofone sahariene (Ciad, Sudan, Mauritania), condiții interne dificile, generatoare de conflicte civile prelungite și situații tensionate cu statele vecine. Totodată, complexitatea tabloului etnic și confesional a contribuit la potențarea conflictelor interne din Sudan, Ciad, Liban, Irak, precum și a celor interstatale dintre Sudan-Ciad, Libia-Ciad, Sudan-Eritrea ș.a. Unele stări conflictuale au avut la bază diferențe ideologice (deseori alimentate din afară), care au determinat cronicizarea pentru lungi perioade de timp a divergențelor interarabe, semnificative fiind raporturile tensionate dintre Siria și Irak și dintre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
imenselor rezerve energetice. Nu în ultimul rând trebuie menționate remanențele structurale de ordin istoric și politico-administrativ rămase din perioada colonială, complementate cu încercări de implementare a unormodele socio-culturale și politice de sorginte europeană, ce au cauzat multiple tensiuni interne și interstatale. De altfel, importanța moștenirilor istorice (din perioada franceză sau britanică) rezidă tocmai în faptul că oferă multiple strategii, în care alianțele și reașezările sunt întotdeauna posibile, dar și generatoare de tensiuni. Dar toate aceste probleme sensibile ce constituie cauze/premise
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
centrului de putere american, fapt ce configurează o nouă serie de relații tensionate în perimetrul lumii arabe. La scară spațială, materializarea tuturor acestor premise în stări conflictuale a avut loc la diferite scări de amplitudine regională: conflicte/tensiuni interne (intrastatale), interstatale (interarabe) și stări conflictuale cu state nearabe din ariile de proximitate, între care cele arabo-israeliene reprezintă o categorie aparte prin specificul, evoluția și resorturile cauzale ce le determină. De remarcat că, prin modul contextual de combinare a premiselor favorizante, același
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
fenomene conflictuale la scări teritoriale diferite. Spre exemplu, diferențierile spațiale etno confesionale au generat în Sudan și Ciad conflicte interne prelungite între comunitățile din nordul și sudul celor două state, în timp ce, în principal același tip de diferențieri, au determinat conflictele interstatale arabo israeliene desfășurate la scară regională. O serie de diferențieri ideologice au determinat stări tensional-conflictuale atât la scară interstatală (interarabă), precum divergențele siriano-irakiene, cât și la nivel intern, așa cum sunt tensiunile dintre facțiunile yemenite, continuate chiar și după unificarea țării
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
interne prelungite între comunitățile din nordul și sudul celor două state, în timp ce, în principal același tip de diferențieri, au determinat conflictele interstatale arabo israeliene desfășurate la scară regională. O serie de diferențieri ideologice au determinat stări tensional-conflictuale atât la scară interstatală (interarabă), precum divergențele siriano-irakiene, cât și la nivel intern, așa cum sunt tensiunile dintre facțiunile yemenite, continuate chiar și după unificarea țării din 1990. Totodată, unele conflicte asemănătoare au fost cauzate de factori diferiți de la o regiune la alta: tensiunile interyemenite
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
bazăm această afirmație pe faptul că, mai mult decât în alte spații, diferendele dintre statele arabe au ca principal substrat motivațional elementul teritorial. Acest lucru este perfect explicabil, în ciuda omogenității etno confesionale, prin faptul că o mare parte din frontierele interstatale din spațiul arab sunt moștenite din perioada administrației coloniale și despart, nu neapărat areale locuite de aceeași etnie ca în Africa anglofonă și francofonă, ci spații de veche folosință sau stăpânire ale unor puternice familii locale (emiri, șeici). Invocând tot
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
mixte și 5 conflicte între state arabe și state arabofone mixte. Cele 32 de conflicte de proximitate reprezintă tot atâtea dyade frontaliere „inflamate” sau nevralgice din totalul celor 36 dyade din arealul arab, adică 89% din numărul segmentelor de frontieră interstatale. Acest procent dă măsura gradului de insecuritate și fragilitate geopolitică a spațiului arab, dar și a lipsei de unitate a lumii arabe, în pofida omogenității etno-lingvistice. Practic, numai 11% din numărul frontierelor interarabe pot fi considerate stabile, adică doar 4 dyade
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Yemen, Eritrea, Djibouti, Somalia, Sudan, Ciad, Egipt, Libia, Tunisia, Maroc, Sahara Occidentală. Doar Iordania, Irak, Arabia Saudită, Bahrain, Algeria, Mauritania au avut câte un singur segment de frontieră permanent stabil, neafectat de disensiunile bilaterale (dyadele Iordania-Irak, BahrainArabia Saudită, Algeria-Mauritania). a. Conflicte/tensiuni interstatale între state arabe propriu-zise: Arabia Saudită - Yemen - diferende frontaliere (frontiera deșertică comună nu este trasată încă în totalitate) și politice (expulzarea a 800.000 yemeniți ca urmare a neralierii Yemenului la coaliția antiirakiană în 1991, sprijinirea forțelor promonarhiste din Yemenul de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
algeriano-marocane. Maroc - Sahara Occidentală - Marocul revendică și administrează teritoriul vest saharian, dar statutul acestuia rămâne încă incert, iar eforturile O.N.U. de a reglementa printr-un referendum problema suveranității Saharei Occidentale nu s-au materializat până în prezent. b. Conflicte/tensiuni interstatale între state arabofone mixte: Sudan - Ciad - legăturile și așa tensionate dintre cele două state arabofone, s-au înrăutățit odată cu (re)izbucnirea conflictului intern din Ciad în decembrie 2005, în care sunt implicate forțe insurgente din estul țării susținute de grupări
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
teritoriilor locuite de somalezi. Îngrijorarea este justificată având în vedere pretențiile teritoriale din trecut ale Somaliei asupra spațiului djiboutian, emise în baza faptului că 47% din populația Republicii Djibouti este formată din somalezi issa și somalezi gadabursi. c. Conflicte/tensiuni interstatale între state arabe și state arabofone mixte: Egipt - Sudan - disputa frontalieră asupra ariei “triunghiului Halaib” (20.580 kmp.) situat în lungul litoralului Mării Roșii, a fost temporar aplanată prin acordul din 2001 privind retragerea forțelor militare ale celor două state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
asemănătoare până la căderea regimului Saddam Hussein în 2003. 3.2.3.2. Dinamica spațială a conflictelor interarabe A. Distribuția spațială a stărilor conflictuale/tensionale interarabe se caracterizează printr-o repartiție cantitativă inegală, dar relativ uniformă sub aspectul “acoperirii” cu conflicte interstatale a întregului areal arab. Cele mai active state arabe pe linia “promovării” relațiilor conflictuale cu țările surori au fost Egiptul și Irakul, pe de o parte și Arabia Saudită și Algeria pe de altă parte, fiecare din cele două grupuri înregistrând
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cu cea mai ridicată rată a conflictelor civile interne: Comore (stat insular) fără nici un raport conflictual cu statele arabe, Ciad, Djibouti, teritoriile palestiniene și Somalia, cu câte două diferende bilaterale interarabe. Astfel, s-au conturat două regiuni de intensă conflictualitate interstatală: spațiul circumscris Mării Roșii (statele din peninsula arabă și nord-estul Africii) ce a cumulat 30 de stări conflictuale petrecute în epoca postbelică (47% din volumul conflictelor interarabe); spațiul maghrebian, unde s-au derulat 24 de conflicte interstatale după 1950 (37
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de intensă conflictualitate interstatală: spațiul circumscris Mării Roșii (statele din peninsula arabă și nord-estul Africii) ce a cumulat 30 de stări conflictuale petrecute în epoca postbelică (47% din volumul conflictelor interarabe); spațiul maghrebian, unde s-au derulat 24 de conflicte interstatale după 1950 (37% din totalul conflictelor desfășurate între statele arabofone). De asemenea, o altă caracteristică este dată de ponderea egală a conflictelor de proximitate/frontaliere și a conflictelor la distanță (câte 32) în economia celor 64 de stări conflictuale interarabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de că tre Nicolae Titulescu ca fiind un drept de coordonare și nu unul de subordonare în relați ile dintre state, acestea manifestându-și deplin independența și egali tatea în drepturi. Diplomatul român a conceput dreptul internațional ca un drept interstatal, în sensul că statele suverane ș i nu persoanele fizice sunt creatoare și destinatare ale normelor și regulilor sale. Dreptul internațional clasic, existent până la Primul Război Mondial, era considerat “dreptul războiului și al păcii, întrucât recunoștea dreptul statelor de a
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
să aibă ca scop - în concepția lui Nicolae Titulescu - menținerea păcii, interzicerea războiului de agresiune și facilitatea colaborării pașnice între state independente, suverane și egale în drepturi. Fundamentarea juridică și compararea principiilor generale ale dreptului ginților ca bază a raporturilor interstatale reprezintă contribuția cea mai de seamă a lui Nicolae Titulescu la dezvoltarea științei dreptului internațional . Opera sa științifică însumează peste 2000 de pagini de carte, 500 de pagini de conferințe și 1000 de pagini de depeșe și discursuri. Ne face
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
enclavată în E.A.U., care enclavează la rândul său micul teritoriu Nahwa aparținând emiratului Sharjah din E.A.U. O situație asemănătoare o cunoaște teritoriul Cisiordaniei, enclavat între Israel și Iordania. Aceste complicate decupaje teritoriale reclamă o gestionare responsabilă a relațiilor interstatale, pe fondul unui fragil echilibru geopolitic în regiune. Totodată, spațiul arab reprezintă la rândul său ținta și miza dezenclavării la scară globală a altor puteri extraregionale. În acestă postură se află Rusia, care, de două secole încearcă să acceadă la
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
volatilitate accentuată ce caracterizează piața internațională a zilelor noastre. Rolul societăților transnaționale (STN) de determinare și de promovare a interdependențelor globale, prin intermediul ISD, este În continuă creștere. Acestea au reușit să transgreseze atât barierele naționale, cât și granițele organismelor integraționiste interstatale. Estimările recente susțin că În anul 2006 numărul STN a crescut la 78 000, având aproximativ 780 000 de filiale la nivel global, din care aproape jumătate sunt localizate În țările În dezvoltare. VÎnzările totale, valoarea adăugată și exporturile STN
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
În curs de desfășurare, dar totodată ca principala forță modelatoare a Însuși acestui proces . Rolul societăților transnaționale de determinare și de promovare a interdependențelor globale este incontestabil. Acestea au reușit să transgreseze atât barierele naționale, cât și granițele organismelor integraționiste interstatale. Întrebări recapitulative: 1. Numiți motivațiile care stau la baza expansiunii CTN? 2. Caracterizați categoria ISD aflate În căutare de resurse. 3. Caracterizați ISD aflate În căutare de piețe. 4. Argumentați realizarea ISD aflate În căutare de eficiență (efficiency-seeking). 5. Care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ca sursă atât firme private sau state, cât și organizați i i nternaționale. Aceste orga nizații pot proveni din sistemul Organizației N ați unilor Unite (Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială) sau pot fi organisme de cooperare sau de integrare economică interstatală, cum ar fi Uniunea Europeană sau Acordul de Comerț Liber Nord American. Desigur că, dacă în cazul orga nizațiilor internaționale, fluxurile de capital au o pondere mai mică și se derulează pe baza unor mecanisme bine definite și relativ lente, fluxurile
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ieșit și din Tratatul de la Varșovia. A urmat opoziția românească, exprimată în Declarația din aprilie 1964 (conducătorul de atunci, Gheorghe Gheorghiu-Dej, va muri peste 11 luni, la vârsta de 64 de ani) față de planul Valev de creare a "complexului economic interstatal" format din 12.000 km pătrați din sudul URSS-ului (adică Basarabia, pământ românesc), 100.000 km pătrați din sud-estul țării noastre și 38.000 km. pătrați din nordul Bulgariei. Punctul culminant al opozițiilor l-au imprimat praghezii, încurajați de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]