308 matches
-
reprezentare sociometrică) a conținuturilor afective. Punerea în act: caracterul aici și acum asigură desfășurarea logică a faptelor în cadrul unui grup. Spre exemplu nu se povestesc, de regulă, întâmplări ci ele se “joacă” respectându-se timpul și locul acțiunii. Comunicarea intersubiectivă: tipul de comunicare bazat pe respectarea timpului de expresie a fiecăruia. De asemenea, în comunicarea intersubiectivă se evită aprecierile de tip: “ceea ce s-a afirmat este bine sau rău” deoarece ar conduce la blocarea spontaneității unei persoane nevoită să se
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
faptelor în cadrul unui grup. Spre exemplu nu se povestesc, de regulă, întâmplări ci ele se “joacă” respectându-se timpul și locul acțiunii. Comunicarea intersubiectivă: tipul de comunicare bazat pe respectarea timpului de expresie a fiecăruia. De asemenea, în comunicarea intersubiectivă se evită aprecierile de tip: “ceea ce s-a afirmat este bine sau rău” deoarece ar conduce la blocarea spontaneității unei persoane nevoită să se raporteze la ceea ce gândește celălalt ceea ce ar avea drept consecință tendința de a da expresie doar
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
de tip: “ceea ce s-a afirmat este bine sau rău” deoarece ar conduce la blocarea spontaneității unei persoane nevoită să se raporteze la ceea ce gândește celălalt ceea ce ar avea drept consecință tendința de a da expresie doar elementelor compatibile. Comunicarea intersubiectivă se opune comunicării interdependente. Sociometria de acțiune: stilul de conștientizare a relațiilor din cadrul grupului. Fără desfășurarea regulată a unei sociometrii, un grup își pierde caracterul deschis. Sociometria reprezintă pentru psihoterapia de acțiune ceea ce este transferul în terapia de factura analitică
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
proprii este dată de modalitățile inedite de deplasare, de posturi rar întâlnite în viața socială, de jocurile de grup (dansuri, jocuri de atenție, mimă) care câștigă în expresivitate, subiecții reușind spre finalul programului terapeutic să dovedească creativitate și spontaneitate. Comunicarea intersubiectivă, se realizează în mai multe etape ale programului de intervenție (în etapa spontaneității, prin tehnica catenei, în întâlnirea după sociometria de acțiune etc.) și are o contribuție majoră la crearea matricii de grup. Constituirea grupului psihodramatic presupune regulile generale de
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
prin tehnica catenei, în întâlnirea după sociometria de acțiune etc.) și are o contribuție majoră la crearea matricii de grup. Constituirea grupului psihodramatic presupune regulile generale de funcționare, formarea matricii de grup și construirea unei rețele de relaționare. Alături de comunicarea intersubiectivă se realizează exprimarea liberă care își aduce aportul (prin tehnicile de inversiune, joc de rol și, mai ales prin tehnica catenei) la depășirea limitelor impuse de deficiența senzorială în ceea ce privește dimensiunile comunicării și a competenței sociale. Sociometria de acțiune are un
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
îl descrii, la care poți să revii de câte ori apare o confuzie. Evenimentul jurnalistic este irepetabil, iar, la momentul prezentării, de multe ori el este în desfășurare, astfel încât descrierea suportă inerente constrângeri și parțialități. Dacă în discursul științific regula desemna acordul intersubiectiv testabil al membrilor comunității științifice și eventual, al tuturor celor interesați și capabili, în discursul jurnalistic norma acceptată pentru o prezentare obiectivă este aceea a existenței unui minim de trei surse de informare și verificare. Dacă trei surse diferite prezintă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
riscă să ne dezvăluie propriile limite temporale. Orice carte este un mănunchi de trimiteri la totalitatea în care iau naștere sensurile autorului, al orizontului lui de sens. Doar în măsura în care orizontul lui de sens se suprapune peste cel comunitar (ca domeniu intersubiectiv care este constituit pe structura limbii și a culturii) putem accede la înțelesurile vehiculate. Ce bucurie ascunsă avem când găsim pe unul mai "mic" decât noi: datorită efectului de contrast, ne face să ne simțim mai "mari". Pentru a evita
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
precedând-o în mod necesar. Primele schimburi dintre mamă și copil, însușirea mișcărilor corporale, antrenarea sub toate formele sale, fenomenele de imitație și de intropatie care se află în fondul vieții individuale și sociale se produc toate în interiorul acestei sfere intersubiective afective ce pune în funcțiune modalitățile patetice ale monadelor care participă la ea și se sprijină pe ele. În psihanaliză, pentru a nu da decât un exemplu, relația dintre analist și analizant nu este decât o modalitate a intersubiectivității patetice
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
din Los Angeles (UCLA) a re?inut din �nv???m�ntul newyorkez al lui Schutz (1967) c? realitatea social? este o construc?ie colectiv? a actorilor care, cu toat? specificitatea experien?elor lor personale, se acord? tacit asupra unei definiri intersubiective a lumii (Berger ?i Luckmann, 1966). Frapat de similitudinea sociologiei �savante� cu cea implicit? a actorilor sociali, Garfinkel a definit etnometodologia că pe ?tiin?a empiric? a metodelor prin care indivizii dau sens ac?iunilor lor cotidiene (1967). Revolu?ia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
J�rgen Habermas [a c?rui controvers? cu neoparsonsianul Luhmann (1971) a r?mas faimoas?] renun?? la critică neomarxist? a �ra?iunii instrumentale� pentru a c?uta, �n lumină sociologilor clasici cei mai diver?i, fundamentele langajiere ale comunic?rîi intersubiective f?r? de care nu ar exista ac?iunea social? (1981). �n Italia, unde sociologia este recunoscut? ?i �nv??at?, temele de cercetare s�nt str�ns legate de evolu?ia politic? ?i de problemele economice ?i sociale ale ??rîi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
esențiali ai comunicării verbale - subiectul vorbitor, destinatarul și conținutul comunicării - care determină fiecare o altă funcție: a) de reprezentare (referențială, denotativă, informativă) - despre obiectul discutat; b) de expresie (subiectivă, numită mai târziu și interjecțională) - privitoare la vorbitor; c) de apel (intersubiectivă, conativă, persuasivă, retorică) - referitoare la receptor; Mai târziu, Bühler înlocuiește acești termeni cu simbol (a), simptom (b), respectiv semnal. Pornind de la modelul configurat de K. Bühler și luând în discuție actul lingvistic, mesajul, și factorii implicați în actul comunicării, Roman
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
analiza producția istorică și socială a agenților și a structurilor luate ca atare de teoriile tradiționale. Împotriva pozitivismului și empirismului diverselor forme de realism, teoria critică internațională adoptă o abordare mai hermeneutică, care înțelege structurile sociale ca având o existență intersubiectivă. "Structurile sunt construite social" mai precis, spune Cox (1992a: 138), "acestea devin o parte a lumii obiective în virtutea existenței lor în intersubiectivitatea grupurilor relevante de oameni". Acceptarea unui rol activ al minților umane în constituirea lumii sociale nu duce neapărat
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
existenței lor în intersubiectivitatea grupurilor relevante de oameni". Acceptarea unui rol activ al minților umane în constituirea lumii sociale nu duce neapărat la negarea realității materiale, ci îi oferă pur și simplu un statut ontologic diferit. Deși structurile, ca produse intersubiective, nu au o existență fizică cum au mesele sau scaunele, ele au totuși efecte reale, concrete (1992b: 133). Structurile produc efecte concrete deoarece oamenii acționează ca și cum ele ar fi reale (Cox 1986: 242). Această viziune ontologică subîntinde încercările lui Cox
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unor atomiști egoiști, ale căror interese sunt formate anterior interacțiunii sociale, și care intră în relațiile sociale doar pentru scopuri strategice. Ei argumentau că actorii sunt fundamental sociali, că identitățile și interesele lor sunt construite social, produse ale structurilor sociale intersubiective. Din punct de vedere epistemologic și metodologic, ei au pus sub semnul întrebării neopozitivismul formelor lakatosiene ale științelor sociale, cerând moduri interpretative de înțelegere, mai potrivite cu natura imposibil de cuantificat a multor fenomene sociale și cu subiectivitatea inerentă a
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mod direct sau cuantificabil (Taylor 1997:111). Aceasta i-a făcut pe primii constructiviști să insiste pe faptul că studiul ideilor, normelor și al altor tipuri de semnificații necesită o metodologie interpretativă, una care caută să surprindă "legătura dintre semnificațiile intersubiective" care derivă din autointerpretare și autodefinire, și practicile sociale în care sunt înrădăcinate și pe care le constituie" (Kratochwil și Ruggie 1986; Kratochwil 1988/9; Neufeld 1993:49). În mod curios, aceste argumente au fost uitate de unii constructiviști, care
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
metodă și natura critică a constructivismului au devenit și mai pregnante. Au persistat tendințele constructiviștilor din curentul american principal de a pleda pentru o diviziune analitică a muncii cu raționaliștii și de a nega că atenția acordată de constructivism sensurilor intersubiective cere o metodologie interpretativă. Dar s-au și transformat într-un nou stil de gândire, unul ce abia mai poate fi recunoscut drept constructivism. Katzenstein a cerut o formă "eclectică" de teoretizare, care începe de la puzzle-uri empirice concrete și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și interesele actorilor. Metodologic, aceasta presupune în general identificarea unei norme anume, sau a unui set de norme, și urmărirea efectului său asupra acțiunii politice. Cultura, înțeleasă dintr-o perspectivă mai holistă drept cadru mai larg de înțelesuri și practici intersubiective care dau societății un caracter distinct, a fost în mare măsură neglijată. Evenimentele de la 11 Septembrie au împins cultura, în acest sens lărgit, pe agenda internațională, creând o deschidere și o obligație pentru constructiviști. Teza "ciocnirii civilizațiilor" a lui Samuel
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
activitatea lecturii, incluzând un martor hotărâtor care Îi organizează desfășurarea. E Îndeajuns de clar - am Încercat să arăt asta În partea care s-a Încheiat, pentru un anumit număr de situații concrete - În ce măsură sunt discuțiile despre cărți subordonate unei relații intersubiective, adică unui raport de forțe psihice, În care relația cu Celălalt, oricare ar fi natura ei, se imprimă În cea cu textul, care, ca urmare, nu iese teafăr. Știm că, printre meseriile cel mai adesea confruntate cu obligația de a
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
caz contrar, am intra în solipsism. Subiectivitate deci, dar relativă. Observatorul nu este singur, în măsura în care el se cunoaște ca observator, avînd același statut cu ceilalți observatori. El se știe observat tot atît cît observă el însuși. Putem numi această poziție "intersubiectivă" sau "subiectivitate asociată". Într-adevăr, relația între observatori este cea obiectivantă. Obiectul se construiește în rețele conectate de observații, care verifică acțiunea. C) Realitatea de ordinul al doilea include propriul său "impuls": Buclajul intern al unui sistem relativizat nu este
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
determină, un sentiment de incompletitudine și un randament individual scăzut în activitate; cum e și firesc, aceste aspecte vor aduce prejudicii tuturor celor care sunt angajați în forma respectivă de activitate. Suntem, astfel, în fața a ceea ce se cheamă sursa conflictelor intersubiective, dar și a celor intrasubiective (conștientizarea propriei incompetente profesionale poate determina trăirea intensivă a unui sentiment al devalorizării și nerealizării eului). Sunt frecvente, din păcate, cazurile de conduita, ambivalență, care semnifică orientarea persoanei spre două, roluri profesionale diferite, considerate la
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în definirea conflictului, două atribute: de desfășurare a unor motivatii incompatibile, și factor principal de rezolvare a conflictelor. Sub influența ideilor lui P. Janet asupra conflictului,autoarea frar cpza analizează cu pătrundere dinamica raporturilor dintre cele două aspecte ale conflictului - intersubiectiv și intrasubiectiv - care, la prima vedere, par distincte, dar care nu încetează, să interconditioneze, analiza unuia neputându-se realiza corespunzător, decât prin considerarea celuilalt. Pupă H.H. Kendler, psihologia conflictului își are rădăcina în deprinderea competiției, care trebuie înțeleasă ca abilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ale vieții sociale (precum cele legate de sănătate și până la un punct de educație), cât și, într-o măsură mai mică, unele aspecte ale vieții economice (precum folosirea pe scară largă a puterii mecanice în locul forței fizice umane). O abordare intersubiectivă a dezvoltării politice Scopul nostru aici nu este de a evalua cu precizie măsura în care este dezbătută dezvoltarea economică și socială, ci de a indica faptul că măruntele dezacorduri privind scopurile dezvoltării economice și sociale nu izvorăsc dintr-o
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
poate fi definită într-o manieră obiectivă, în timp ce dezvoltarea politică ar depinde de evaluarea subiectivă; toate aspectele dezvoltării se bazează pe evaluări subiective. Ne este mai ușor să operăm cu dezvoltarea economică și socială tocmai datorită faptului că nivelul înțelegerii intersubiective este considerabil mai ridicat, cel puțin în aparență (Turner, 1986: 188-328). Deoarece acceptarea caracteristicilor dezvoltării ("progresului") presupune un grad ridicat de consens de înțelegere intersubiectivă am putea căuta, la fel ca în cazul dezvoltării economice și sociale, o bază intersubiectivă
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai ușor să operăm cu dezvoltarea economică și socială tocmai datorită faptului că nivelul înțelegerii intersubiective este considerabil mai ridicat, cel puțin în aparență (Turner, 1986: 188-328). Deoarece acceptarea caracteristicilor dezvoltării ("progresului") presupune un grad ridicat de consens de înțelegere intersubiectivă am putea căuta, la fel ca în cazul dezvoltării economice și sociale, o bază intersubiectivă pentru dezvoltarea politică. Scopul nu este de a descoperi un "sindrom" prin care elementele structurale ale dezvoltării politice ar reduce rolul jucat de elementele normative
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
intersubiective este considerabil mai ridicat, cel puțin în aparență (Turner, 1986: 188-328). Deoarece acceptarea caracteristicilor dezvoltării ("progresului") presupune un grad ridicat de consens de înțelegere intersubiectivă am putea căuta, la fel ca în cazul dezvoltării economice și sociale, o bază intersubiectivă pentru dezvoltarea politică. Scopul nu este de a descoperi un "sindrom" prin care elementele structurale ale dezvoltării politice ar reduce rolul jucat de elementele normative, ci de a vedea dacă unele valori au suficientă susținere în sfera politică încât să
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]