272 matches
-
în plan secund și o "biologizare" (am spune, instinctualizare) a naturii umane, atunci nu este vorba decât de o privire superficială, așa cum demonstrează Michel Onfray, rebelul gânditor francez; pentru acesta, dimensiunea hedonistă a vieții trimite cu necesitate la celălalt, la intersubiectivitate, adică la împărtășiri care depășesc sfera instinctuală: "Cred, într-adevăr, că desfătarea fără conștiință nu aduce decât ruina sufletului, dacă ne este permis să spunem astfel. Rutul și iarba păscută, copulația sălbatică și prada sfârtecată de animal îi dau cu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un plus de suflet. Și că în plăcere nu există o dimensiune hedonistă decât atunci când intră în joc acest plus de suflet, acea fărâmă ce se adaugă la jubilația unui sentiment care nu nesocotește lumea, pe ceilalți, realul, situația dată, intersubiectivitatea în care se desfășoară tot ceea ce survine". (Onfray, Rațiune agurmandă, 2000, p. 182) Aceeași superficialitate ignoră readucerea în prim-plan a disputei sofiste dintre physis și nomos, adică un moment fast al culturii europene, purtând marca vechilor greci: "Noi am
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Kant l-a numit datorie. Astfel problemele filosofice fundamentate moral sunt cele referitoare la corectitudinea, oportunitatea și valoarea acțiunilor ce duc la împăcarea mai multor interese, la toleranță și la consens; discursul filosofic înseamnă nu atăt tematică, căt mai ales intersubiectivitate iar rostul lui este acela de a-l transforma pe elev oferindu-i claritatea găndirii și posibilitatea evitării unei minți schematice în favoarea promovării frumosului. Fundamentarea discursului filosofic pe dimensiunea estetică este o altă modalitate de înălțare a subiectivității umane prin
Fundamentarea discursului filosofic pe componenta morală, religioasă şi estetică. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Fundamentarea discursului filosofic pe componenta morală, religioasă şi estetică () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2279]
-
au fost menționate în paragrafe speciale la sfîrșitul capitolelor. Teoria prezentată ca un tot unitar devine astfel mai accesibilă, în sensul că cititorii o vor înțelege în același mod unitar. Acest acord comun al cititorilor are avantajul unei mai mari intersubiectivități. Subiectul e mai ușor de predat și învățat, căci se reduce riscul unei neînțelegeri. În cele din urmă, utilizarea unei metode de analiză pe care fiecare participant la discuție poate să o stăpînească îi ajută pe cititori să depășească sentimentul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
însușirea noastră de a minți dar nu neapărat capacitatea de a spune adevărul se găsește printre puținele informații evidente, demonstrabile, care confirmă libertatea omului. Lacan (1988:244) prezintă un punct de vedere oarecum similar cînd susține că "trăsătura ce caracterizează intersubiectivitatea" este "faptul că subiectul ne poate minți". Același sentiment a fost exprimat într-un mod mai elegant în secolul al XVI-lea de către Bartholomaeus Ingannevole, care scria: a spune că n-ai mințit niciodată e ca și cum ai admite că n-
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Cox pe această temă trece dincolo de preocuparea clasică a stângii de a diminua inegalitățile de ordin material. El afirmă că "o ordine post-hegemonică ar fi una în care diferitele tradiții civilizaționale ar putea să coexiste, fiecare având la bază o intersubiectivitate diferită care definește un set distinct de valori și o cale distinctă către dezvoltare". "Recunoașterea și înțelegerea reciprocă" sunt considerate drept fundamentele necesare ale unei ordini sociale drepte în care diversele identități culturale își au locul binemeritat (Cox 1992b, 1993
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de realism, teoria critică internațională adoptă o abordare mai hermeneutică, care înțelege structurile sociale ca având o existență intersubiectivă. "Structurile sunt construite social" mai precis, spune Cox (1992a: 138), "acestea devin o parte a lumii obiective în virtutea existenței lor în intersubiectivitatea grupurilor relevante de oameni". Acceptarea unui rol activ al minților umane în constituirea lumii sociale nu duce neapărat la negarea realității materiale, ci îi oferă pur și simplu un statut ontologic diferit. Deși structurile, ca produse intersubiective, nu au o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Într-o primă instanță, opinia mea este că ideea potrivit căreia ceea ce reprezintă binele pentru o comunitate umană este produsul acordului intersubiectiv al membrilor acesteia se apropie foarte mult de teza popperiană care susține că obiectivitatea științifică este produsul unei intersubiectivități a metodelor, vizibilă ca urmare a dezbaterii publice. În ambele cazuri, avem de-a face cu ideea de intersubiectivitate ca produs al dezbaterii, numai că la Popper este vorba de caracterul public al metodelor aplicate în încercarea de a demonstra
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
produsul acordului intersubiectiv al membrilor acesteia se apropie foarte mult de teza popperiană care susține că obiectivitatea științifică este produsul unei intersubiectivități a metodelor, vizibilă ca urmare a dezbaterii publice. În ambele cazuri, avem de-a face cu ideea de intersubiectivitate ca produs al dezbaterii, numai că la Popper este vorba de caracterul public al metodelor aplicate în încercarea de a demonstra corespondența dintre teorii și realitate, pe când Rorty vorbește de un acord propriu solidarității umane 178. În plus, în vreme ce teoria
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
admite că "este nevoie de o tehnologie socială ale cărei rezultate să poată fi testate prin inginerie socială graduală". 144 Ibidem, p. 241. 145 Ibidem. 146 Atunci când afirmă că "despre obiectivitatea științifică se poate spune că nu este altceva decât intersubiectivitatea metodei științifice" (idem, p. 237). 147 Potrivit gânditorului, "investigarea logică a metodelor economiei politice duce la un rezultat care poate fi aplicat tuturor științelor sociale. Acest rezultat arată că există o metodă pur obiectivă în științele sociale care poate fi
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
p. 107). 179 Idem, pp. 104-105. 180 Richard Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, ed. cit., p. 21. 181 Este evident că, în acest punct, Rorty reușește să depășească ceea ce i-am imputat, mai sus, lui Popper. Dincolo de diferența referitoare la intersubiectivitatea popperiană (înțeleasă ca "obiectivitate" ce decurge din caracterul public al metodei) și intresubiectivitatea rortyană (care privește solidaritatea unei comunități, de asemenea rezultat al dezbaterii publice), atunci când vorbește de existența unui "acord neforțat", filosoful american evită eventuala acuzație relativă la posibilitatea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și cu ajutorul căreia DC își depășește în vânzări rivala Marvel), impune noi standarde artistice pentru banda desenată, opera sa fiind sursă de inspirație pentru scriitori, artiști grafici sau regizori (seria exploatează rafinate procedee postmoderne, ca deconstrucția modelului arhetipal al eroului, intersubiectivitatea, metaficțiunea, plurisemantismul, aluziile culturale pe mai multe niveluri, de la literatură și film la situația geo-politică reală etc.). De altfel Fig. 15 Superman văzut de Andy Warhol premiile obținute cu seria Watchmen îl fac pe Allan Moore aproape de neegalat între creatorii
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
naturii (datum), este o construcție socio-istorică aflată într-o permanentă devenire. Spre deosebire de realitatea naturală, unde funcționează legități imuabile, în sfera socială, legitățile dacă există au un caracter temporal, prozivoriu, fiind supuse unor necontenite reconfigurări. Contrastul dintre obiectivitatea lumii naturale și intersubiectivitatea lumii vieții (Lebenswelt) este surprinsă în distincția prelucrată de T. Rotariu (2013, pp. 49-50) între "științe ale fenomenelor anistorice", capabile să extragă legități cu valabile "totdeauna" (quod semper), "pretudindeni" (quod ubique) și "pentru oricine" (quod ad omnibus) și "științe ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu afecteze social și politic viața inidivizilor 54. În această direcție, cunoașterii științifice îi revine un rol major, iar acest rol este subordonat valorilor fundamentale ale civilizației occidentale, dintre care se remarcă libertatea individului 55. Mizând pe asumarea obiectivității ca "intersubiectivitate a metodei științifice" sau definind-o prin "caracterul public al metodei științifice"56, această perspectivă epistemologică va contribui la deschiderea problemelor cunoașterii științifice înspre spațiul societal și la "transparentizarea" rolului social asociat descoperirilor științifice, în condițiile în care, astăzi, publicul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ideologia proiectează acel tip de realitate în care ea se poate manifesta. Epistemologic, putem admite, desigur, existența a două tipuri de realitate: cea fizică adeseori considerată "obiectivă", adică independentă de prezența umană și cea socială consacrată primordial drept spațiu al intersubiectivității individuale și de grup. În mod evident, este ultimul tip de realitate cel care mă interesează, întrucât la nivelul configurării acestuia prezența ideologiei poate fi evidențiată. Specific însă ideea, în favoarea căreia nu voi argumenta însă aici, că și interpretarea fenomenelor
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
socialului. Rezultă, de aici, cel puțin două aspecte: mai întâi, acela că nu poate exista realitate pe care să o denumim drept socială în absența unei percepții colective cu privire la aceasta; în al doilea rând, această realitate este rezultatul întâlnirii dintre intersubiectivitatea proprie relațiilor sociale și subiectivitatea individuală. Realitatea socială este, prin urmare, o construcție ideologică, fundamentele sale fiind credințele care, localizate în imaginar și împărtășite social creează un context epistemic grație căruia membrii societății pot contribui atât la instituirea practicilor necesare
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
asupra ideologiei care este factor constitutiv al respectivei realități. Societatea contemporană nu mai este, dat fiind tocmai schimbările survenit atât la nivelul său constitutiv, cât și la acela al cunoașterii prin care membrii săi iau contact cu realitatea produsă de intersubiectivitatea specifică prezenței factorului uman, una în care cunoașterea să fie exclusiv apanajul unor elite sau al unor profesioniști. Fiind constituită dintr-un public mai informat și mai educat, mai atent la eventualele contradicții proiectate de dezbaterile științifice și la relația
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ref> . Ruqaiya Hasan, În studiul intitulat What is going on: a dynamic view of context in language, utilizează de asemenea noțiunea de context al situației; autoarea explică raportul dintre stabilitate și unicitate În comunicare prin jocul permanent dintre subiectivitate și intersubiectivitate. În interacțiunea creată prin actul de comunicare, subiectivitatea „... trebuie cumva transformată În intersubiectivitate”. Ceea ce este intersubiectiv este public; subiectivitatea (percepția, focalizarea pe un anumit aspect relevant, propria perspectivă asupra a ceea ce este relevant etc.) se face publică prin utilizarea codurilor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
of context in language, utilizează de asemenea noțiunea de context al situației; autoarea explică raportul dintre stabilitate și unicitate În comunicare prin jocul permanent dintre subiectivitate și intersubiectivitate. În interacțiunea creată prin actul de comunicare, subiectivitatea „... trebuie cumva transformată În intersubiectivitate”. Ceea ce este intersubiectiv este public; subiectivitatea (percepția, focalizarea pe un anumit aspect relevant, propria perspectivă asupra a ceea ce este relevant etc.) se face publică prin utilizarea codurilor semiotice. Unicitatea actului de comunicare este asigurată de caracterul subiectiv al modului de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
în raport cu obiectul artistic. Din aceste raporturi putem extrage esența operei de artă care este însăși originea ei. Orice interogarea a operei de artă presupune în general o istorie a originii ontologice a artei și, în particular, o hermeneutică în limitele intersubiectivității reprezentării și a manifestării sale. Prin intermediul istoriei ontologice a artei se vor interoga condițiile de existență a operei de artă, iar prin intermediul hermenuticii se va analiza experiența conștiinței estetice în raport cu cea a conștiinței istorice. Astfel, opera de artă este determinată
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de față și în următoarea. Realism este termenul cel mai greu de definit, deoarece întâlnim multe definiții care par a fi incompatibile. Pentru a fi mai preciși, trăsătura comună a realismului - mai exact, conceptul care este pentru realiști ceea ce înseamnă intersubiectivitatea pentru constructivism - este puterea. Această observație le poate părea unora dintre cititori evidentă, aproape banală. Dar multe definiții contemporane ale realismului acordă puterii puțină importanță și nu reușesc să indice măsura în care depind de acest concept, în cele din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
spre” (vezi Spegele, 1996; Wæver, 1996; Patomäki și Wight, 2000). Constructivismul realist ar putea face acest lucru și incluzând în studiul puterii nu numai teoria postmodernă a textelor subiective și investigația realistă a fenomenelor obiective, ci și studiul constructivist al intersubiectivității - al normelor și al drepturilor. În cele din urmă, ce consecințe are acest raționament asupra cercetării și discursului din domeniul relațiilor internaționale? Constructiviștilor le sugerează că teoria lor - indiferent dacă este înțeleasă ca metodologie, epistemologie sau ontologie - nu ar trebui
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unei gândiri puternice și lucide, conștientă de reticențele și de obiecțiile pe care o filosofie de acest tip le va provoca În mod necesar. Care sunt Însă momentele esențiale ale acestui demers? Jacques ne invită la o metafizică a dialogului. Intersubiectivitatea pe care se bazează aceasta nu se reduce la alternanța prestațiilor a două subiectivități similare, ca la Emile Benveniste: „Eu institui o altă persoană, care, deși exterioară mie, devine pentru mine ecoul căruia Îi spun tu și care Îmi spune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de-ajuns să admitem, premisă stânjenitoare, dar inevitabilă și de care ne debarasăm imediat după aceea, ca În științele umane cercetătorul să fie simultan și alternativ subiectul care Întreprinde cercetarea și obiectul acesteia pentru a rezolva dificilele probleme puse de intersubiectivitate și de interferență Între cunoaștere și angajare. Diversitatea culturilor și a limbilor trimite la sisteme diferite de interpretare, care nu pot fi Întotdeauna convertite unul În celălalt. Valorile exprimate Într-un sistem oarecare nu pot fi decât relative sau convenționale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui. De aceea, a n a l i z a d i s c u r s u l u i, chiar dacă nu o face explicit, trebuie să releve aspectele prin care exigențele alterității au fost sau nu satisfăcute. V. intersubiectivitate. COSERIU 1994. IO AMBIGUITATE. Conceptul "ambiguitate" apare de timpuriu în lucrările de filozofie, matematică, fizică, sociologie, psihologie, lingvistică ș.a., unde cunoaște abordări explicative diferite. Majoritatea lucrărilor definesc noțiunea "ambiguitate" făcînd apel la alte noțiuni, precum: neclaritate, incertitudine, echivocitate, probabilitate, imprecizie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]