272 matches
-
prea degeaba această realizare dacă nu ar fi periculoasă prin reducerea la absurd (sau inducerea absurdului ca stare normală) pe care o presupune. Ciclicitatea economică nu este un fapt natural, un dat de natura proceselor fizice, ci este consecința configurării intersubiectivității contextelor mai aproape sau mai departe de regula bunului-simț și consistent sau inconsistent cu lucrul bine făcut. Raționalitatea comportamentelor subiective este o presupunere întemeiată pe ceteris paribus ca să se asigure de coincidența enunțurilor cu faptele în sensul logicii tarskiene și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ales enunțurile predictive trebuie să cunoască o reducere a adevărului obiectiv la certitudini subiective, deci, și într-un caz, și în celălalt fiind vorba de desconsiderarea logicii pure. În măsura în care Economia trebuie să fie predictivă, ea spune cu certitudine că dacă intersubiectivitatea contextului încalcă regula minimală a bunului-simț și se urmărește cu prevalență și altceva decât ceea ce bunul-simț este destinat să facă (lucrul bine făcut) este inevitabilă criza, intervenția în forță a bunului simț pentru a se centra energiile pe dimensiunea lucrului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și fără noi în context, se arată o provocare în fața unei alternative ieșite din legea bifurcației, în care ceea ce contează este alegerea căii către fapt, și nu faptul în sine. Alegerea perspectivei originării faptelor obiectuale în subiectivitate (mai precis în intersubiectivitate), sau alegerea perspectivei clădite pe datul faptelor obiective (în fața cărora nu avem decât să consemnăm realitatea), constituie drama cunoașterii în Economie, în orice știință umanistă. Dar această provocare este și capcana unde ieșirea revelează nu doar originea crizei, ci și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
faptele ca borne ale dinamicii complexe a subiectivității ce construiește viziunea drept optim al cunoașterii în ambele componente ale ei, și raționale, și emoționale. Economia conceptualizează originea subiectivă a faptelor obiectuale ca și obiectivarea subiectivității în contexte complexe structurate prin intersubiectivitate. Dacă se produce bifurcație în Economie, aceasta nu poate fi înțeleasă decât ca cezură în intersubiectivitate, echivalentă cu deteriorarea substanței ei, căci intersubiectivitatea nu sporește prin sciziparitate. Criza este, astfel, un accident în intersubiectivitatea substanțială a Economiei care durează până
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ambele componente ale ei, și raționale, și emoționale. Economia conceptualizează originea subiectivă a faptelor obiectuale ca și obiectivarea subiectivității în contexte complexe structurate prin intersubiectivitate. Dacă se produce bifurcație în Economie, aceasta nu poate fi înțeleasă decât ca cezură în intersubiectivitate, echivalentă cu deteriorarea substanței ei, căci intersubiectivitatea nu sporește prin sciziparitate. Criza este, astfel, un accident în intersubiectivitatea substanțială a Economiei care durează până se refac rupturile provocate de forțarea prin concept a performanțelor. În felul acesta, criza obiectului este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
emoționale. Economia conceptualizează originea subiectivă a faptelor obiectuale ca și obiectivarea subiectivității în contexte complexe structurate prin intersubiectivitate. Dacă se produce bifurcație în Economie, aceasta nu poate fi înțeleasă decât ca cezură în intersubiectivitate, echivalentă cu deteriorarea substanței ei, căci intersubiectivitatea nu sporește prin sciziparitate. Criza este, astfel, un accident în intersubiectivitatea substanțială a Economiei care durează până se refac rupturile provocate de forțarea prin concept a performanțelor. În felul acesta, criza obiectului este și criza reflexivității, în esență, orice fluctuație
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
subiectivității în contexte complexe structurate prin intersubiectivitate. Dacă se produce bifurcație în Economie, aceasta nu poate fi înțeleasă decât ca cezură în intersubiectivitate, echivalentă cu deteriorarea substanței ei, căci intersubiectivitatea nu sporește prin sciziparitate. Criza este, astfel, un accident în intersubiectivitatea substanțială a Economiei care durează până se refac rupturile provocate de forțarea prin concept a performanțelor. În felul acesta, criza obiectului este și criza reflexivității, în esență, orice fluctuație în intersubiectivitatea contextuală a Economiei având la origine ceea ce a gândit
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sporește prin sciziparitate. Criza este, astfel, un accident în intersubiectivitatea substanțială a Economiei care durează până se refac rupturile provocate de forțarea prin concept a performanțelor. În felul acesta, criza obiectului este și criza reflexivității, în esență, orice fluctuație în intersubiectivitatea contextuală a Economiei având la origine ceea ce a gândit omul că s-ar putea să schimbe ca ritm și direcție în dinamica intersubiectivității complexe. Criza teoriei stă la originea Economiei ca fapte economice. Omul este cauza crizei. Fluctuațiile care duc
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
concept a performanțelor. În felul acesta, criza obiectului este și criza reflexivității, în esență, orice fluctuație în intersubiectivitatea contextuală a Economiei având la origine ceea ce a gândit omul că s-ar putea să schimbe ca ritm și direcție în dinamica intersubiectivității complexe. Criza teoriei stă la originea Economiei ca fapte economice. Omul este cauza crizei. Fluctuațiile care duc la bifurcație se întâmplă în viziunile sale teoretice, iar când le aplică aidoma realității reacția de respingere este firească și această reacție o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
practic, ceva nu doar pe dos, ci și ilogic, adică să ieșim din efecte rămânând în cauză, noi înșine și ideile noastre despre faptele economice fiind adevărata cauză. Dihotomiile din teorie aplicate distinct, cu pretenție de autonomie explicativă, agresează complexitatea intersubiectivității, o simplifică excesiv, o îndeamnă să se fixeze în material (uitând astfel de origini) sau îndeamnă complexitatea să se îndrepte spre origini, ca obsesie a echilibrului (rupând-o astfel de substanța ei inefabilă). Între aceste stări nefirești se întâmplă reacția
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o simplifică excesiv, o îndeamnă să se fixeze în material (uitând astfel de origini) sau îndeamnă complexitatea să se îndrepte spre origini, ca obsesie a echilibrului (rupând-o astfel de substanța ei inefabilă). Între aceste stări nefirești se întâmplă reacția intersubiectivității la fluctuația din reflexivitatea faptelor sub forma crizelor. Este limpede (dar într-un fel complicat) că soluția crizei este soluția teoriei, a concepției asupra specificului substanțierii în Economie. Criza la nivelul faptelor de economie este consecința crizei fundamentelor teoriei. Orice
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a sistemelor economice. În fapt, ar fi vorba nu doar despre reducționism excesiv, ci și despre substituire fatală de sensuri. Sistemele economice nu au cum să fie sisteme fizice pure, de natură obiectuală, pentru că sunt, pur și simplu, sisteme ale intersubiectivității. În Economie nu se ajunge la reguli și regularitate pe calea clasică a fizicii, bătătorită de determinism, cauzalitate și recursivitate, ci și pe una mai complicată, atașată stărilor dinamice ale sistemelor complexe, cu comportamente stocastice, decelabile ca posibilități, supuse incertitudinii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
derivă din natura nevoilor, o omogenitate simbolică, și de substanță și de scop, care are forma stabilității reprezentante de media statistică a consecințelor specifice comportamentelor subiective în jurul bunului-simț. Acest aspect este reducționist fără să falsifice și predictibil fără să elimine intersubiectivitatea. Mai mult de atât nu se poate face în materie de predicție economică. Evenimentul așteptat să se întâmple, raționalizat cu predicție prin calcul este cel al corecției exceselor sistemului. Inventarul exceselor, și pozitive, și negative, este Oracolul de la Delphi pentru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ce funcționează într-un context (definit ca stare a unui alt sistem, de natură antropică, înscris și acesta într-un sistem fără cauză primă și cauză finală, care este al naturii) ce nu-și contrazice esența tocmai pentru că aceasta subîntinde intersubiectivitatea. Consecințele intersubiectivității nu sunt predictibile în sens fizic. Ordinea sistemului, ca măsură a conversiilor energetice (a proceselor tranzacționare, de transfer energetic primar, dar și de valori finale), este de natură spontană în sens că nu ajunge prin integrare în starea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
într-un context (definit ca stare a unui alt sistem, de natură antropică, înscris și acesta într-un sistem fără cauză primă și cauză finală, care este al naturii) ce nu-și contrazice esența tocmai pentru că aceasta subîntinde intersubiectivitatea. Consecințele intersubiectivității nu sunt predictibile în sens fizic. Ordinea sistemului, ca măsură a conversiilor energetice (a proceselor tranzacționare, de transfer energetic primar, dar și de valori finale), este de natură spontană în sens că nu ajunge prin integrare în starea de echilibru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
teorie, fie doar și pentru faptul că există atât incertitudinea că intențiile au consecințe așteptate, cât și riscul întâmplării unor consecințe fără corespondență în intenții. Acești parametri specifici ai acțiunii în desfășurare califică „mecanica” și „termodinamica” sistemului economic, iar nu intersubiectivitatea. Chiar și în cazul realităților circulare (ceea ce numim adesea relațiile de tip cauză intermediară efect parțial receptat direct și efect parțial receptat indirect ca fiind problema cercurilor virtuoase sau vicioase dintre factori sau procese, mai ales în zona mecanismelor de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a substanțierii și nu cercuri, ca linii de influență care se închid printr-o mișcare cu rază constantă raportată la un centru. Imaginea cercului sugerează aici nu dependența liniară omogenă a influențelor, ci, mai degrabă, fenomenele de suprafață, vizibile, ale intersubiectivității care subîntinde conținutul sistemului economic, poate prioritățile posibil de urmat în înțelegerea complexității, fără însă să constituie un suport al regularității pe seama căruia să fie certificată predicția. Sensul explicit al informației sugerate de teoria cercurilor virtuoase și vicioase este cel
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
forma cea mai evoluată a funcției Rațiunii, care este comunicarea, sau cel mult o tratează pe aceasta doar ca sursă potențială de acces la putere (prin stocarea de informație, de cunoștințe, practici, rețete, licențe etc.), ajunge să coboare standardele funcționalizării intersubiectivității la percepții. Cumva șocant, factorul subiectiv al procesului economic este constrâns să apeleze la simțuri (de preferat prin mijlocirea oferită de bunul-simț) pentru a răspunde funcției sale randamentale. Este limpede că starea sistemului devine mai fluctuantă, implicând nivelul primar al
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
prelungire a instabilității. Mecanismele eterice ale psihismului exuberanței iraționale funcționează pentru că nu există o formulă de raționalizare a comunicării, sunt lăsate să se dezvolte spontan căile de comunicare emoțională, care-și au determinanți de natură subiectivă într-o expresie a intersubiectivității deteriorate până la generarea comportamentului de turmă, care are sursă în comunicarea precară de tip nonrațional sau într-una rațională care funcționează precar sau este blocată. În aceste limite, predictibilitatea chiar nu are sens decât ca prezicere („acel lucru se va
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Transferul de semnificații de la nivelul microeconomic nu este linear, el nu ajunge să semnifice trăsături distinctive ale întregului. Microeconomia operează cu simplificări factoriale, după moda mecanicii, dar spune, până la urmă, că nu este aceasta esența procesului economic ca dinamică a intersubiectivității în context macroeconomic, moderat și el cu perspectiva socioeconomică și cu deschideri către cunoașterea altor științe sociale. Or, echilibrul ca egalitate de forțe este inconsistent logic, căci factorii sunt egali doar cu ei înșiși, deci nu sunt egali între ei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în derulare, în expresii de emergență, de convectivitate în care pozițiile de câștig și pierdere nu sunt vreodată echivalente și în niciun fel staționare, în care prevalențele în finalitate se tranșează, randamentul și preeminențele de rol se ordonează după ritualurile intersubiectivității. Într-un fel explicit, Economia trebuie să iasă din tiparele cunoașterii pe care le-a împrumutat și folosit prea mult pentru a nu rămâne în capcana simplificării, specifică științelor exacte și experimentale. Aceste științe au creat tipicul lui „a înțelege
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
definesc universul conștient al omului, și reflexiv și acțional, mai precis acea componentă ce susține procedurile raționale și de raționalitate ale interactivării procesuale prin care nevoile existenței implică transformarea resurselor, în condiții de presiuni și constrângeri specifice complexității subîntinse de intersubiectivitate. Funcția randamentală a Economiei, în ambele ipostaze înfășurate, de știință și acțiune, răspunde diversității mediate social a conținuturilor dinamice nevoi-resurse. Dacă este să vorbim despre staționaritatea sistemului economic, ea are ca reper definitoriu mereu acest culoar de interacțiune, în care
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ar fi redistribuirea sau proprietatea, ca și dinspre puterea politică și gestiunea ei, cum ar fi regimul libertăților de mișcare a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor, ca și dinspre sistemele societale, cum ar fi instituțiile. Economia nu rămâne invariantul fiziologiei intersubiectivității, ci se reconstruiește ca temei de raționalitate pentru reperele ce definesc contextele în care se procesează relația nevoi-resurse pentru a legitima intersubiectivitatea. Nu încape îndoială că este vorba despre o reașezare a semnificațiilor Economiei dinspre fizicalitate spre antropicitate, traseu de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
serviciilor, capitalului și persoanelor, ca și dinspre sistemele societale, cum ar fi instituțiile. Economia nu rămâne invariantul fiziologiei intersubiectivității, ci se reconstruiește ca temei de raționalitate pentru reperele ce definesc contextele în care se procesează relația nevoi-resurse pentru a legitima intersubiectivitatea. Nu încape îndoială că este vorba despre o reașezare a semnificațiilor Economiei dinspre fizicalitate spre antropicitate, traseu de reconformare a viziunii paradigmatice, un fel de întoarcere a fiului risipitor la naturalețea sentimentelor filiale și la avantajul stimulat pentru energii subtile
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și natura umană, dintre acestea ca factor dialectic și existența ca un tot vizibil și nevizibil, perceptibil și neperceptibil, descris și nedescris, demonstrat și nedemonstrat ș.a.m.d. și mai ales scoate în evidență fatalitatea intercondiționărilor. Lumea ca materialitate scalată, intersubiectivitate învățată și finalitate contextualizată. Consecințele se explică în contexte, acestea fiind în esență o problemă de convenție, de înțelegere, de diferențiere geometrică prin internalizarea referențialelor. Lumea este ceea ce reușește să înțeleagă, să explice și să învețe intersubiectivitatea văzută ca joc
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]