705 matches
-
te ști panteră și femeie”), alteori, cvasi-simbolist (prin corbii lui Bacovia și ai lui Tradem al nostru ... : „Neîncetat, vai, corbii vor dreptate/ Făcând lumina una cu pământul!” - cf. Sonetul XIX) și cvasi-impresionist (probabil, conform propriei doctrine, a reflintextului (reflex literar intertextual ... ): apar, uneori „opalul” și „topazul” („Miresmelor cu trupul de lavandă,/Topaze fine 'ndoliind vegherea” - cf. Sonetul XII) minulesciano-verlaine-iene, alteori, „absintul”, specific unor întregi generații, simbolisto-impresioniste („Ianuarie mă ceartă, 'mi beau absintul!” - cf. Sonetul X) - și, chiar, încercând experiența singurătății și
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
cu stoicism toate vicisitudinile vieții pământești. Nota specifică este dată de substanța scrierilor, de posibilitățile inepuizabile ale prozatoarei în exploatarea registrului simbolic, ideile, frazele fiind tăiate brusc (de multe ori), creând o altă realitate, abia perceptibilă pentru cititorul neavizat. Subtilitățile intertextuale dau savoarea și profunzimea întregului volum. Autoarea încearcă o „strategie semiotică”, mânuind cu rafinament narațiunea, întâmplările și raporturile tensionate dintre acestea. Proza d-nei Mirela-Ioana Borchin are, ca fundament, spațiul și timpul. Spațiul-timp își face intrarea pe scena lumii ca un
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
Muzeul de imagini sau în romanul sadovenian. În partea a doua a eseului, Homo diabolicus, C. D. analizează și privește din toate unghiurile posibile și imposibile celebrul roman al lui Mihail Afanasievici Bulgakov, Maestrul și Margareta, acesta fiind rezultatul proiecțiilor intertextuale pe două capodopere ale omenirii: Biblia și Faust al lui Goethe. Jumătate din acest roman este un Faust inversat, iar cealaltă jumătate este povestea lui Pilat din Pont, ,,nemilosul cavalerist ce conducea îndepărtata provincie romană...cel care impune uciderea în
FEMEIA ARHICUNOSCUTĂ ȘI ARHIENIGMATICĂ de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373882_a_375211]
-
Iuda, poezie, 2o11; Un om, o flacără..., mo- nografie, 2o11, iar din cuprinsul acestor cărți am desprins ideea că domnul George Că- lin e un scriitor puternic, stăpân pe condei, care prin idei filozofice în jurul cărora cir- cumscrie metafore textuale, intertextuale, transparente, dă frâu liber versului într-o flu- idizare a fonemelor. Cu toată filozofia, poezia domnului Călin e o poezie accesibilă tu- turor cititorilor, prin simplitatea construcției versului, compoziției oricărei strofe, în ge- neral a poeziei. Imaginația poetul George Călin
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]
-
Iuda, poezie, 2o11; Un om, o flacără..., mo- nografie, 2o11, iar din cuprinsul acestor cărți am desprins ideea că domnul George Că- lin e un scriitor puternic, stăpân pe condei, care prin idei filozofice în jurul cărora cir- cumscrie metafore textuale, intertextuale, transparente, dă frâu liber versului într-o flu- idizare a fonemelor. Cu toată filozofia, poezia domnului Călin e o poezie accesibilă tu- turor cititorilor, prin simplitatea construcției versului, compoziției oricărei strofe, în ge- neral a poeziei. Imaginația poetul George Călin
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]
-
pagină! Calea spre o nouă paradigmă literară a fost deschisă de acesta încă din Evanghelia Cerului - Zodii de poet, aducând în peisajul literar un text nou, pe baza intertextualității, pe care l-am numit, la momentul respectiv, reflintext (reflex literar intertextual). Întâlnirea cu cei 144 de „aleși” ai lumii sale lirice a rodit 144 de poeme „în oglindă.” Spre deosebire de volumul anterior, în Evanghelia Tăcerii - Solilocvii, poetul vine cu un alt tip de discurs. De la stările de spirit de altădată, trăite și
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
prefață, note și indice de nume de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1989, 271 p. (Eminesciana; 50) * CIOPRAGA, Constantin. Poezia lui Eminescu: arhetipuri și metafore fundamentale. Iași: Junimea, 1990, 278 p. (Eminesciana; 51) * ZISU, Aurelian. Corespondența lui Eminescu: exerciții de lectură intertextuală. Iași: Junimea, 1996, 212 p. (Eminesciana; 52) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Iași: Junimea, 1990, 303 p. (Eminesciana; 53) * CIMPOI, Mihai. Narcis și Hyperion. Eminescu, Poet al ființei. Poem critic. Iași-Chișinău: Junimea, 1994, 265 p. (Eminesciana; 55) * PETRESCU
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
un loc o multitudine de texte (Jenny). În accepția aceasta, Ulise de Joyce este intertextul care absoarbe alte texte, precum Odiseea lui Homer. Mai general, se poate spune că orice text constituie un intertext. 3. Un set de texte legate intertextual (Arrivé): acceptînd că intertextualitatea se obține prin joncțiunea între Odiseea lui Homer și Ulise de Joyce, am putea spune că cele două texte constituie un intertext. ¶Arrivé 1973; Barthes 1981b; Jenny 1982 [1999]; Morgan 1985; Riffaterre 1978, 1980, 1983. intertextualitate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
întristă. Fusese foarte fericit"). Două sau mai multe structuri superficiale diferite ar putea decurge astfel din aceeași structură de susținere. ¶Pe de altă parte, unii cercetători ai narațiunii (și, mai exact, ai basmelor și miturilor) consideră transformările ca fiind operațiuni intertextuale, și nu intratextuale. După Propp, de exemplu, acțiunile specifice care concretizează FUNCȚIILE ce constituie componenții fundamentali ai oricărui basm se pot schimba de la un basm (sau un set de basme) la altul, iar schimbările (care ar putea fi considerate ca
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
amiciții colegiale sau familiale sau chiar În relațiile cu unii profesori. Aveam discuții pe tema societății noastre comuniste și a faptului că nu mai avea să reziste mult, nici ea și nici conducătorii săi vremelnici. Uneori, descifram (inventam?) la nivel intertextual anumite mesaje subversive În unele producții cinematografice (Glissando, Scara lui Iacob) sau literare, care ne provocau o creștere a speranțelor și o mare satisfacție. Ne mulțumeam cu destul de puțin! Majoritatea intelectualilor ascultam posturi de radio interzise (Europa liberă, Vocea Americii
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
S. Turgheniev, Alexei Tolstoi, Osip Mandelștam, Innokenti Annenski, romantismul rus, simbolismul rus etc. Debutează editorial cu antologia Lirica rusă a secolului XX (1963). În Serghei Esenin. Textul lumii (1984), autoarea își propune să pătrundă în conexiunile specifice de la nivelul structurilor intertextuale și extratextuale ale modelului realității, așa cum l-a conceput poetul rus. Este urmărit modul în care Esenin încearcă să-și găsească identitatea, povestindu-se pe sine prin „cuvântul” naturii; semnele existenței sunt atât de armonios încorporate în textul naturii, încât
DOBRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286796_a_288125]
-
forțe dintre vagantul extraterestru, Altisidora, Leonard și conștiința automată de serviciu îl repetă pe cel dintre Hyperion, Cătălina, Cătălin și Demiurg) și prin diverse detalii textuale, Luceafărul eminescian este referința afișată și de fapt antifrastică a cărții. În afară de asta, țesătura intertextuală, atâta câtă există, se alimentează mai mult din stereotipiile civilizației europene moderne și ale culturii de masă, decât din marile texte. În lipsa oricărei concepții privind articularea între registre și rosturile ei, căci istoria vagă a naratorului selenar, nemuritor și rece
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
dimensiunea sa metapoetică modelul melvillian este proiectat ulterior asupra romanului american și european modern, urmărindu-i-se tentaculele până la narațiunea postmodernistă. Nu numai poetica și exegeza de text profită de pe urma acestei practici interpretative, ci și un anumit tip de comparatism intertextual, folosind opera unui autor drept grilă de referință pentru comentarea altor opere, din timpuri și din spații culturale diferite. Hermeneutical Desire and Critical Rewriting pornește de la tensiunea beligerantă dintre apărătorii hermeneuticii tradiționale și adepții lecturii orientate către cititor. Unii vor
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
Ghica vine, prelungindu-se până azi, acea linie din proza noastră care acordă o atenție deosebită culorii, pitorescului cu accente orientale, balcanice, stilizării pe tipare când baladești, când fabuloase, de legendă sau basm. Cu o vizibilă plăcere a jocului estetic, intertextual, în Abu-Hassan sau în Kir Ianulea, la I. L. Caragiale, dar și cu o sugestie, puternică, de sterilitate și marionetizare („trăiri”, gesturi, vervă) a lumii lui „Mitică”, din Momente și schițe sau D-ale carnavalului. Cu dezvoltări, la Gala Galaction, narativ-parabolice
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
care sunt preluate clișee curente într-o astfel de literatură (intriga polițistă, consecuția plină de suspans a unor evenimente misterioase ori senzaționale) sau aiurea (povestirea în ramă) pentru a le resemnifica ironic prin parodiere. Textul abundă în trimiteri de tip intertextual, prelucrarea unor surse sobre făcându-se în aceeași cheie parodică, eficientă din punctul de vedere al comicului vizat. Performanța într-o astfel de combinație între literatura de gradul al doilea și literatura de consum se voalează odată cu Un loc pe
LUSTIG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287937_a_289266]
-
Uniunii Scriitorilor (1977, 1981) și Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor (1985). Poet și traducător de o cultură excepțională, M. este un autor cu totul singular în peisajul liric românesc, cultivând o modalitate de expresie intens intelectualizată, bogată în aluzii intertextuale, rafinată în simboluri, încărcată de sugestii muzicale. Este unul dintre cei mai subtili reprezentanți ai unui stil concomitent obscur și senzual, întrucât e baroc, în care se condensează stări lirice individuale, trimiteri livrești, suprapuneri de simboluri, dar și încărcat de
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
fi constituit dintr-o îmbinare a structurilor epice europene curente cu elemente literare autohtone de mare circulație, precum epistolaritatea, retorica, dramaturgia istorică și baladescul. Demonstrația se întemeiază pe argumente literare, culturale și de istoria mentalităților, plecându-se atât de la paradigme intertextuale, cât și de la posibilitățile oferite de interacțiunea dintre „lectura” textului de bază și „interpretarea” lui. Pelerinaj spre ființă (1999) este un „eseu asupra imaginarului poetic eminescian” condus de principiul diacroniei. Autorul apreciază că opera lui Eminescu reprezintă una din cele
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
intimă congruitate cu opera poetică, Vina tragică (1978), inițial teză de doctorat, îi luminează sensurile și fixează o viziune foarte personală despre viață și literatură. M. îi citește pe tragicii greci, pe Shakespeare, Dostoievski și pe Kafka într-o grilă intertextuală care până la urmă o exprimă mai cu seamă pe ea însăși, propunând o anumită perspectivă asupra eroului tragic și a vinei „fără vină”: tragicul e o valoare a vieții și de aceea exclude absurdul. Publicistica de după 1989 - Crimă și moralitate
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
identitatea generică personajul se poate ridica la universalitatea subiectului gramatical implicit, ca în schița Spre gard, o pură acumulare de predicate, trimițând la acțiuni și gesturi intrate în rutină. Rețeaua corespondențelor din care face parte Banatul dă naștere unui spațiu intertextual polifonic. Uneori este vorba despre produsele unei voci colective, pe care naratorii o citează, grăbindu-se apoi să o contrazică (Parfumul de usturoi). Diverse replici - reproduse în stil direct sau indirect liber - sunt subliniate emfatic și astfel înălțate la rangul
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
desantul” colectiv organizat în 1983 de Ov. S. Crohmălniceanu. Și-a susținut doctoratul în filologie la Universitatea din București în 2002. Întâia carte a lui I. a fost una de proze scurte, Departe, pe jos... (1983). Rețeta preferată este mixajul intertextual, pe claviatura căruia se operează în două registre. Pe de o parte, cel doct, manevrându-se citatul savant și aplicându-se cititorului dușuri reci, minimalizante, sistematice, pe de alta, cel ironic, în care autorul se ia peste picior pe sine
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
Maelströmul lui Edgar Poe, acolo unde sensurile explodează în progresie geometrică, dând cititorului neprevenit o senzație de fascinație și angoasă. Mai târziu, într-un articol din 1990, autorul, în acord cu gândirea poststructuralistă, va numi acest tip de palimpsest unul „intertextual”, pentru a-l delimita de o specie de palimpsest cu mult mai dificilă, aceea „intratextuală”, în care straturile nu se mai delimitează în profunzime, ci coexistă, în mod paradoxal, pe același nivel textual. Aceasta este ceea ce I. denumește „adâncimea suprafeței
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
pierde, totul se... citează”, spune Subconștientul Artistului. Ceea ce frapează în cele două texte publicate, ca și în Dialogii Psihopatului, piesa de rezistență a operei lui I., scrisă în 1941, încă nepublicată, este extraordinara conștiință a scriiturii, enciclopedismul livresc debordant, ludicul intertextual, adesea parodic, atât de (post)moderna construcție prin de-construcție. Literatura lui I., în special piesele de teatru și jurnalul, constituie o dublă provocare pentru contemporaneitate: în primul rând, prin farmecul lor exploziv ele invită la o lectură dificilă, intelectuală
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
spori complexitatea prin monografia în limba spaniolă, închinată lui Rómulo Gallegos, apărută la Caracas în 1984, și prin traduceri, cele din urmă din aria literaturii, eseului și criticii latino-americane. Volumul Casa Weber sau Ieșirea din noapte (1982) conține o proză intertextuală, modernă, epurată de poticnirile începutului, în care inserțiile autobiografice se întrepătrund cu inovațiile formalizante, înrudite cu lecturile și preocupările istoricului literar. SCRIERI: Los estudios hispánicos en Rumania (în colaborare cu Iorgu Iordan), București, 1964; Teatrul clasic spaniol, București, 1967; Arta
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
cel ontologic. Două trăsături se vor conserva de la începutul la sfârșitul activității literare a lui D.: practicarea a ceea ce el însuși a numit „discursul mixt”, discursul poetic ce interferează cu discursul filosofic, mitologic, religios, istoric etc.; conceperea operei ca replică intertextuală, referentul fiind nu o realitate trăită, ci o realitate metamorfozată anterior în discurs artistic, poetul mergând până la a afirma, repetat, că nici una din experiențele sale de viață nu i-a alimentat opera, nutrită numai din experiențele sale spirituale, livrești. „Filtrarea
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
În pofida acestor modulații, universul imaginar al autoarei rămâne extrem de coerent, continuând să reverbereze aceleași obsesii, accentuate și acutizate în versurile din urmă. M. scrie o tragică poezie a existenței, cu rădăcini în experiența bacoviană, din care răzbat inițial câteva reminiscențe intertextuale: „Vecinii, colegii, bârfa și îndrăzneala de a ți se spune că trăiești/ La periferia societății./ Dar seara-i adâncă și ploaia violetă, amurgul violet,/ Cerul violet, boala și groaza viorii violete, marea violetă...” (Provincie veche). Aidoma precursorului său, poeta își
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]