74,681 matches
-
oferă, cîteva fraze mai jos, răspunsul: pentru că, adoptînd "cronologia interioară a demonstrației proustiene", trebuie examinat mai întîi "acel monstru bicefal al mîntuirii și damnării care este Timpul." Simplu spus, " ecuația proustiană nu-i simplă" pentru că în ea - în această ecuație - intervine Marea Necunoscută - pe care Proust încearcă s-o afle - care este Timpul. "Fapturile lui Proust sînt așadar victime ale Timpului - deopotrivă condiție predominantă și circumstanță a existenței lor", explică Beckett; "din temnița orelor și a zilelor nu există scăpare", iar
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
mandat, dl Iliescu le-a dat răsplată de fidelitate celor care i-au stat alături în materie de revoluție. De ce s-a brevetat însă dl Iliescu și pe sine însuși ca revoluționar, la sfîrșit de mandat? Cred că aici a intervenit, pur și simplu, constatarea că tocmai cel care a fost emanat de Revoluție n-avea certificat de revoluționar. Mai există, cred, o explicație. Dl Iliescu n-a fost ceea ce se poate numi un revoluționar de baricadă. N-a fost nici măcar
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
mai departe. Nu este bine să fluieri în catedralele comuniste și să tulburi liturghiile supunerii predicate de la amvon de preoții care ascundeau sub veșminte hainele albastre ale Securității! Prin '85, am cerut la Uniunea Scriitorilor, Președintelui Dumitru Radu Popescu, să intervină pentru obținerea unei audiențe la Petre Enache, Secretarul cu propaganda de la Comitetul Central. Se uita la mine cu ochii holbați de parcă avea în fața lui un om care își pierduse mințile. Nu a fost posibil să-l conving că aveam ceva
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
îndeobște de străini. Cazurile urmează un anume tipic deși nu toate se desfășoară la fel. Unele demascări sunt formulate rece, alte cu patimă, unele nu mai lasă loc nici unui dubiu, altele sunt cam șubrede, există cazuri în care scriitorul acuzat intervine și dă explicații - G. Coșbuc, de pildă, se disculpă motivând că volumul său Balade și idile a fost editat de un prieten, pe când era plecat în străinătate, și de aceea au fost incluse în sumar și câteva traduceri -, alteori se
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
mai buni prieteni ai noștri, fără nici un fel de emoție. E de ajuns că n-am participat și noi la asasinat. Conștiința noastră se mulțumește cu atît". Pretins egocentricul, vanitosul, mizantropul E. Lovinescu s-a simțit pururi obligat interior a interveni în favoarea celor într-un fel sau altul ultragiați din rîndul breslei sale: "Să-și vadă amicii literari rămînînd cu brațele încrucișate, privind cu filosofie stelele de pe cer în momentele cînd pe pămînt se petrecea brutala agresiune, făcîndu-se că nu văd
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
ghiozdanele în spate"), Moș Gerilă, zăpada care apără semănăturile, compunerea școlară: Afară ninge cu fulgi mari și rari" / "mari și deși" / "mici și deși", bătrîna care alunecă pe gheață și e ajutată să se ridice etc. În anii mai mari intervenea și literatura clasică, cu inevitabilele ei transgresiuni intimiste sau bisericești: Alecsandri (cu zăpada "pe ai țării umeri dalbi"), Coșbuc (cu căciula "lungă cît o zi de post"). În chestiunile de presiune politică, dicționarele noastre s-au descurcat uneori binișor, încercînd
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
un nud, iar nudul e condamnat să nu fie niciodată gol, pentru că nuditatea este o formă de îmbrăcăminte. Berger extrapolează această constatare, comparând expresia facială dintr-un tablou de Ingres cu cea a unei femei demi-goale dintr-o revistă. Aici intervin câteva remarci ce sunt utile în contextul interpretării filmului: "Pasiunea sexuală a unei femei trebuie minimalizată în așa fel încât privitorul să simtă că el deține monopolul asupra acestei plăceri. Femeile apar pentru a hrăni un apetit, nu pentru a
Vermeerul de pe micile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12166_a_13491]
-
al lui Brâncuși, George Apostu a perpetuat, în plină contemporaneitate, vîrsta eroică, prometeică și stihilă a sculpturii. Fascinat în primul rînd de materialele ingenue, neprelucrate, prelevate nemijlocit din natură, în special de lemn și de piatră, asupra cărora se poate interveni aproape organic, prin tehnici care au rămas, practic, neschimbate de la începuturile lor, cum ar fi cioplirea directă, sculptorul nu a adăugat realului forme noi, nu a civilizat amorful, ci doar a eliberat ceea ce materia însăși ascunde misterios în sine, ceea ce
George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12188_a_13513]
-
putea să-l snopească în bătaie. Tata a fost bătut de bunicul, iar noi de tata. Ce fel de nervi, ce fel de sînge am moștenit?" Și de asemenea: "În copilărie, eu n-am avut copilărie." Mama încerca uneori să intervină pentru a mai domoli asprimea bărbatului ei. Dar, lipsită de forță și sfîrșită de șase nașteri la intervale scurte, nu avea nici o putere în fața acestui pater familias pătruns de importanță. (...) De dimineața pînă seara, micul Anton trăia cu groaza că
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
foarte asemănători cu italienii "țărani (...) cu fața arsă de soare și fruntea palidă, îmbrăcați în negru cu haină și vestă, cu lanțul de la ceas petrecut peste pântece", fete "care ar fi putut fi luate drept venețiene sau din Abruzzi", dar intervin și detalii exotice, ca apariția cămilei (care, în paranteză fie spus l-ar fi surprins probabil și pe un călător român!). În ansamblu, Armistițiul este o carte ce reușește să captiveze nu numai prin forța mărturisirii și dramatismul experienței pe
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
culture" cînd, din sală un individ sare pe podiumul invitaților și scoate un cuțitoi pe care îl agită prin aer. Ce boom mediatic s-ar produce, mă gîndeam, dacă aș fi ucis în direct!... Le fac semn gărzilor să nu intervină și să-l lase pe om să-și spună păsul, pentru că el asta cerea - să fie lăsat să vorbească națiunii. Așa că a trîntit un discurs de trei minute din care nu s-a înțeles nimic, iar apoi și-a văzut
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
note și variante, un glosar, 300 de pagini din dosarul receptării critice, 200, de bibliografie actualizată, extrem de minuțioasă - la a căror redactare și completare a contribuit substanțial Fănuș Băileșteanu. Însă și alte detalii au fost de retușat. Grigore Brâncuș a intervenit cu mici revizuiri ortografice (mai ales în sensul actualizării) și cu adăugiri "scandaloase, introducând în sumar cele două povești licențioase. A făcut și alte completări: poezia Oltenii în Iași, plus cinci scrisori. Cu un aparat critic îmbogățit, cu adaosurile impuse
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
2004. Și a apărut o altă variantă, aș spune, poate mai spectaculoasă, sigur, însă, mai comercială. Eu îi rămîn fidelă și inconturnabilă celei dintîi versiuni, o integrală Ada Milea. Băiatul meu o preferă pe cea de-a doua, în care intervin alte două voci, tot de actori, tot cunoscuți și tot tineri: Dorina Chiriac și Radu Bînzaru. Actorii aceștia se mișcă, nu stau, pasiv, să aștepte mereu și mereu de la cineva, ceva, caută, se caută pe ei, pe ei înșiși și
Luna ca o portocală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12631_a_13956]
-
sensibilei) mașinării a Cercului. Universitarul timișorean merge pe firul biografiilor, se adâncește în istoria intimă a grupului, comentează, laconic, fragmente epistolare, amintiri, mărturii consemnate de surse mai mult sau mai puțin creditabile. Acolo unde datele lipsesc sau le consideră insuficiente, intervine cu clarificări, luând ca reper propria experiență, memoria personală. Observatorul alterează, prin prezența în mijlocul scenei, obiectivitatea observațiilor. Istoria e una trăită, completată cu o documentație exhaustivă, studiată cu tenacitate și seriozitate. Talentul criticului, dublat de omul de știință migălos și
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
că fiecare proiect pare utopic pentru că înțelegerea lui e "parazitată" de această implicită opoziție la o entitate care pare solid definită cînd de fapt e tot o țintă în mișcare: realul. Iată, prin urmare, cum un comparativism (sau opoziționism) implicit intervine destabilizator și în modul în care evaluăm viziuni politico-sociale, iar autorul își continuă demonstrația cu alte exemple celebre, dintre care unele cunoscute drept utopii în sensul consacrat al termenului, precum modelele de viață colectivă propuse de Fourier, Saint-Simon sau Marx
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
unei singure reguli: cea a privirii. E o privire de balcanic, care întîrzie leneș asupra detaliilor, bîrfește poetic lumi banale, construiește poeme cu inventar pitoresc și sumar de cuvinte. Un poem descrie imaginea seacă a unui peisaj rural. Poetul nu intervine, contururile fizice ale imaginii se adună din simpla enumerare a părților componente care, individualizate prin sacadarea impusă de ritmul versului, nu refuză totuși să alcătuiască un întreg: "Case de chirpici, piatră seacă, ferestre și uși/ umplute cu mortar,/ bovine și
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
nu se teme să figureze explicit în două registre suprapuse, lumea răului și inocența, reprezentate printr-o figură desprinsă parcă dintr-un bestiar medieval și copilul care pășește încrezător. Lemnul se dovedește maleabil și apt să transcrie atitudini și gesturi. Intervine și culoarea, aplicată voit neglijent și cu furie gestuală, intensificând expresia. Paul Popescu pare să aspire spre o anume coerență formală ideală, preferă formele cu respirație amplă și nu se teme de rigiditatea simetriei, pe care o convertește în structuri
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
general, altele sînt supravegheate în detaliu, prin indicarea unei culori anume sau a unui anumit semn grafic, iar, în al treilea caz, intrevenția marelui pictor este directă și decisă, însă într-un cu totul alt registru decît acela în care intervine profesorul care face corectura. Țuculescu nu corijează, ci precizează, el nu intervine, ci participă. Uneori el chiar își însușește profund aceste lucrări, semnîndu-le, în condițiile în care, în mod curent, nu se prea omora nici cu semnarea propriilor lucrări. Dacă
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
a unui anumit semn grafic, iar, în al treilea caz, intrevenția marelui pictor este directă și decisă, însă într-un cu totul alt registru decît acela în care intervine profesorul care face corectura. Țuculescu nu corijează, ci precizează, el nu intervine, ci participă. Uneori el chiar își însușește profund aceste lucrări, semnîndu-le, în condițiile în care, în mod curent, nu se prea omora nici cu semnarea propriilor lucrări. Dacă această participare directă poate fi cuantificată prin mărturiile Eugeniei Iftodi și descrisă
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
decomprimă pe coala de hârtie firea activă și vocația polemicii. Este mereu ofensiv în textele sale, mobilizat de un imperativ al participării și al intervenției prompte. Se petrec în preajma noastră lucruri pe lângă care nu putem trece apatici. Se cuvine să intervenim, să luăm poziție față de ele, și dacă o facem să o facem la timp. Chestiunea revizuirii valorilor, care a frământat atâta lume după decembrie " 89, sub impulsul răsturnărilor din societate, nu l-a lăsat indiferent pe C. Stănescu. Nici nu
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
circumstanțe ce nu și-ar fi jucat rolul în cazul că eu nu aș fi fost un frecventator al cenaclului. E o realitate asupra căreia, la un moment dat, voi reveni, pentru că la capitolul acesta sunt multe de spus, chiar dacă intervin digresiuni întrucâtva lungi, ele nepărând să aibă o legătură nemijlocită cu Agendele literare. Ceea ce pare nu înseamnă că și este. Dincolo de implicația directă a persoanei mele, înscriindu-se în raza de solicitare a Agendelor și așteptând de la mine o lămurire
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
dintr-un unghi de vedere, din câte cunosc, neexplorat sau oricum explorat prea puțin până azi și anume cel al diferitelor ipostaze, uneori contradictorii și adesea doar trecătoare definindu-i lui Lovinescu personalitatea, în raport cu ceea ce aș denumi "evenimentul contemporan". Aici intervine desigur calitatea mea de simplu martor, dar un martor într-o continuă devenire, care, conturându-se treptat, aruncă o lumină asupra semnificației mai adânci a "Sburătorului" în ultima fază a existenței sale, colorând de o manieră aparte inevitabila lui apropiere
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
fericite ce te pot duce fără să știi pe calea cea bună. Ar fi o nimereală. Asta și înseamnă, de fapt, noroc... Să ai noroc. Noroc chior, cum se spune. Cu cât problema, așadar, este mai complicată, cu atât hazardul intervine de mai puține ori. în general, este o deosebire frapantă între adevăratele soluții și cele produse de hazard. Știința nouă, cu ajutorul computerului, a explicat seriile norocoase, luând o mare distanță față de W. Koehler, marele psiholog cu teoria formelor, gestaltismul său
Zguduitura ori șocul – note 1944 – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12757_a_14082]
-
de azi și despre unele efecte negative ale acestuia. Anca Pedvis s-a arătat contrariată de absența de la întâlnire a unor scriitori importanți, personalități, iar în replică Ioan Flora, moderatorul ședinței, a spus că această observație ofensează personalitățile prezente. A intervenit și Eugen Uricaru, arătând că la întâlnire este de față cine a dorit să fie iar cine nu a dorit desigur că nu este. Reluându-se, după acest "incident", firul discuției, Vasile Tărâțeanu a readus în atenție problema românilor din
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
ei cu tot. Ovidiu face în exil o adevărată depresie, cum o va face și Racine după doar o clipă de dizgrație: în vremea sa, principiul regalității de drept divin prelungea vechea ambiguitate și dacă Ludovic al XIV-lea nu intervenea în chiar substanța scrierilor, dedicațiile și textele de mulțumire, tipărite pe vremea lui în primele pagini ale cărților, ne-ar putea face astăzi să roșim. În perioadele în care puterea politică a aparținut unei caste (aristocrația este o castă, de vreme ce
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]