259 matches
-
faptul că opinia personală a fiecăruia este indispensabilă. Se indică (Mucchielli, 1968), de asemenea, și convorbiri nedirijate (libere) asupra subiectului ce se va discuta. Scopul acestor convorbiri este triplu: de a induce o relație personală de încredere și stimă față de intervievator; de a „debloca” persoana intervievată și de a facilita exprimarea opiniilor sale în cursul reuniunii ce va avea loc, deoarece ea se va afla atât într-o situație de siguranță (și-a formulat deja opiniile), cât și în una de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
interpersonale, o femeie atractivă și un bărbat atractiv au intervievat două loturi de bărbați: unii care au trecut un pod lung, suspendat deasupra unei prăpăstii, și alții care au traversat un pod solid, aflat la doar câțiva metri de pământ. Intervievatorii au pus întrebări referitoare la traversare imediat după ce aceasta a avut loc și au oferit subiecților numărul lor de telefon, rugându-i să-i sune dacă vor să afle ceva în legătură cu rezultatele anchetei. Atunci când intervievatorul a fost bărbatul, numărul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
doar câțiva metri de pământ. Intervievatorii au pus întrebări referitoare la traversare imediat după ce aceasta a avut loc și au oferit subiecților numărul lor de telefon, rugându-i să-i sune dacă vor să afle ceva în legătură cu rezultatele anchetei. Atunci când intervievatorul a fost bărbatul, numărul lui de telefon a fost solicitat de puțini subiecți și a primit foarte puține telefoane. În schimb, când intervievatorul a fost femeia „bine”, ea a primit mai multe telefoane. Nimic surprinzător, bărbații găseau un pretext pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lor de telefon, rugându-i să-i sune dacă vor să afle ceva în legătură cu rezultatele anchetei. Atunci când intervievatorul a fost bărbatul, numărul lui de telefon a fost solicitat de puțini subiecți și a primit foarte puține telefoane. În schimb, când intervievatorul a fost femeia „bine”, ea a primit mai multe telefoane. Nimic surprinzător, bărbații găseau un pretext pentru a spera că se vor întâlni cu o femeie frumoasă. Dar important este că, și în cazul ei, atunci când contextul interviului a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
îndoieli în legătură cu acuratețea interviurilor individuale tradiționale care se bazau pe un chestionar stabilit dinainte, conținând întrebări închise. Această abordare avea un dezavantaj major: persoana intervievată era limitată de variantele oferite și, prin urmare, rezultatele cercetării puteau fi influențate neintenționat de către intervievator, prin scăpări sau omisiuni. Stuart A. Rice a fost unul dintre primii specialiști în științe sociale care și-au exprimat preocuparea în legătură cu această chestiune. În 1931, a scris: Astfel, un defect al interviului care are ca scop acumularea de informații
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
a fost unul dintre primii specialiști în științe sociale care și-au exprimat preocuparea în legătură cu această chestiune. În 1931, a scris: Astfel, un defect al interviului care are ca scop acumularea de informații practice în cercetarea științifică este faptul că intervievatorul preia conducerea. Adică subiectul intervievat are un rol oarecum pasiv. Este posibil ca anumite informații sau puncte de vedere de mare valoare să nu fie dezvăluite deoarece direcția impusă de chestionarul pe care se bazează interviul se îndepărtează de acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
informații sau puncte de vedere de mare valoare să nu fie dezvăluite deoarece direcția impusă de chestionarul pe care se bazează interviul se îndepărtează de acestea. Pe scurt, este posibil ca informațiile obținute în urma interviului să prezinte ideile preconcepute ale intervievatorului ca și cum ar fi atitudinile adoptate de subiectul intervievat (Rice, 1931, p. 561). Specialiștii în științe sociale au început să studieze strategii cu ajutorul cărora intervievatorul să piardă din influența sa în rolul de conducător și factor dominant al discuției. Persoanele intervievate
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
de acestea. Pe scurt, este posibil ca informațiile obținute în urma interviului să prezinte ideile preconcepute ale intervievatorului ca și cum ar fi atitudinile adoptate de subiectul intervievat (Rice, 1931, p. 561). Specialiștii în științe sociale au început să studieze strategii cu ajutorul cărora intervievatorul să piardă din influența sa în rolul de conducător și factor dominant al discuției. Persoanele intervievate ar putea astfel emite comentarii cu privire la temele pe care ei le consideră cele mai importante. Interviul nedirecționat a translat centrul atenției dinspre intervievator spre
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
cărora intervievatorul să piardă din influența sa în rolul de conducător și factor dominant al discuției. Persoanele intervievate ar putea astfel emite comentarii cu privire la temele pe care ei le consideră cele mai importante. Interviul nedirecționat a translat centrul atenției dinspre intervievator spre intervievat, subliniind importanța înțelegerii reale a persoanei intervievate. Interviurile nedirecționate au folosit întrebări deschise și le-au permis indivizilor să răspundă fără să stabilească limite sau să ofere indicii referitoare la gama de răspunsuri posibile. Abordarea întrebărilor deschise le-
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
și confortabil în cadrul focus grupurilor. Alegem întotdeauna participanții care au ceva în comun și le spunem ce au în comun. Moderatorul nu se află într-o poziție de putere sau influență și încurajează comentariile de toate tipurile - pozitive sau negative. Intervievatorul este atent să nu emită judecăți cu privire la răspunsuri și să își controleze orice limbaj al corpului care ar putea comunica aprobarea sau dezacordul. Rolul moderatorului este acela de a pune întrebări, de a asculta, de a evita pierderea șirului discuției
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
tipul de răspuns și modul de a-l da nu sunt sugerate. Indivizii sunt încurajați să răspundă conform situației lor particulare. Avantajul major al întrebărilor deschise este acela că arată ce gândește persoana intervievată de fapt și nu ce crede intervievatorul că gândește ea. De exemplu, aveți aceste întrebări deschise: „Ce părere aveți despre program?”, „Ce credeți despre conferință?”, „De unde obțineți noi informații?”, „Ce vă place cel mai mult la programul propus?”, „Ce vă place cel mai puțin la programul propus
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
stabilit. Dacă filtrul ar fi fost mai restrictiv - de exemplu, femei care lucrează în afara căminului, având copii cu vârste cuprinse între cinci și zece ani -, eficiența convorbirilor telefonice ar fi scăzut. Eficiența metodei de filtrare telefonică depinde și de îndemânarea intervievatorului. Conversațiile prietenoase și sincere care exprimă interes și entuziasm sunt cele mai eficace. Acum câțiva ani, am avut ocazia să colaborăm cu o companie de cercetări de piață, pentru a ajuta o organizație comunitară nonprofit. Organizația nonprofit angajase câțiva studenți
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
mesele sunt mai potrivite pentru șase-opt persoane, decât pentru zece-douăsprezece. Moderatorul s-a schimbat. În locul moderatorului profesionist sau al profesorului universitar, moderatorul este, de multe ori, un angajat intern care are abilități de evaluare, de lucru cu grupul și de intervievator. Uneori, este vorba de un voluntar din comunitate, în care participanții au încredere și pe care îl respectă. În mod frecvent, în cadrul acestor grupuri, cea mai importantă abilitate de moderare este capacitatea de a crea un mediu bazat pe încredere
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
ca Hamlet) pentru a se debarasa de poliția secretă de pe urmele sale, iar Gonșalves Își oferă serviciile În sensul acesta În schimbul unor interminabile și istovitoare ședințe confesionale. Comunicarea eșuează (dacă va fi existat intenția), intervievatul - un disident comunist - Își poartă intervievatorul, precum șeherezada, pe serpentinele unor evenimente reliefate cu greu dintr-un subconștient tulbure, la capătul cărora eroul realizează că nimic nu s-a aflat, de fapt, și nu se va afla niciodată, În puterea sa. Uneori se schimbă rolurile (nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
beneficia direct de proiect? De ce o treime dintre cei intervievați sunt din grupul de inițiativă, iar beneficiarii obișnuiți la jumătate față de ei? Există beneficiari care au participat și beneficiari care nu au participat la realizarea proiectului. Nu contează această diferențiere? Intervievator. Acesta este, de obicei, evaluator sau supervizor, persoană direct implicată în acțiunea comunitară, plătită de Fond și fără specializare în munca de completare a chestionarelor de opinie. Chiar dacă primește un instructaj din partea sociologilor Fondului, tot rămâne activă problema neutralității pe
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
specializare în munca de completare a chestionarelor de opinie. Chiar dacă primește un instructaj din partea sociologilor Fondului, tot rămâne activă problema neutralității pe care o poate avea în selectarea subiecților și în desfășurarea intervievării. Este greu de crezut că astfel de intervievatori pot fi neutrali. Formularea întrebărilor din chestionar. O bună parte dintre termenii-cheie din formular sunt neologisme puțin uzitate în limbajul rural al oamenilor simplii: utilități, abilități, autoritate locală, impact, implementare etc. Desigur, operatorul poate explica termenii respectivi, dar modul în
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
jurnalistul; de altfel, voluntarii nu înțelegeau ebraica, astfel că se focalizau automat pe elemente mimice și gestuale, singurul aspect care le putea arăta atitudinea amicală sau ostilă a jurnalistului față de personalitatea politică. După părerea observatorilor americani era evident că toți intervievatorii aveau maniera proprie de favorizare sau defavorizare prin gesturi a candidatului care se găsea în fața lor. Izolând gesturile elementare ale jurnaliștilor, E. Babad, a constatat că mimicile „favorizante” erau zâmbetul și înclinarea corpului spre înainte. Dimpotrivă, lovirea mesei cu degetele
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și modul în care ai putea să le ameliorezi. De exemplu, nu spune: „Compania trebuie să-și îmbunătățească neapărat serviciile pe care le oferă clienților, iar eu cred că aș putea să-mi aduc contribuția în acest sens”. Poate că intervievatorul consideră că serviciile oferite sînt excelente, iar tu vei părea excesiv de critic. De asemenea, e posibil ca pe moment să nu fie nevoie de un angajat în acel sector. în acest punct al interviului, ai o ocazie foarte bună de
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
va ocupa acest post? Ce anume oferă nou și incitant această companie? Cît de mare este echipa din care voi face parte? Cea mai bună întrebare: Care sînt așteptările pe care le aveți de la angajatul care ocupă acest post? Dacă intervievatorul îți răspunde, trebuie să te identifici cu cerințele respective și postul va fi al tău. întrebările adresate de tine te ajută să preiei controlul în desfășurarea interviului și să îndrepți discuția într-o direcție favorabilă. Decizia de a renunța la
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
În sondaje. Aici nu au loc discuții, ci se pune accent mai ales pe itemii de chestionar sau pe terminologia ce trebuie folosită, iar ședințele sunt intensive și scurte. Mai mult, instruirea evită preocupările globale sau conceptuale ale studiului, deoarece intervievatorul nu este Încurajat să Înțeleagă mai mult decât mecanica instrumentului de sondaj. Rareori se fac lecturi despre aspectele de interes, iar În general, intervievatorul nu știe În ce fel vor fi analizate datele sondajului sau ce probleme sunt investigate. Operatorul
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ședințele sunt intensive și scurte. Mai mult, instruirea evită preocupările globale sau conceptuale ale studiului, deoarece intervievatorul nu este Încurajat să Înțeleagă mai mult decât mecanica instrumentului de sondaj. Rareori se fac lecturi despre aspectele de interes, iar În general, intervievatorul nu știe În ce fel vor fi analizate datele sondajului sau ce probleme sunt investigate. Operatorul ideal de sondaj se rezumă la seria prescrisă de Întrebări din chestionare. O astfel de abordare ar fi insuficientă pentru instruirea În studii de
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
sunt necesare pentru creșterea posibilității de revitalizare eficientă În mai multe vecinătăți, spre beneficiul rezidenților? Ce se poate face pentru a promova aceste condiții? Prezenta este adresată liderilor comunitari, personalului administrativ și oficialităților din mediul urban. Vă rugăm să acordați intervievatorilor noștri timpul, experiența și răbdarea dumneavoastră. Cooperarea dumneavoastră este esențială pentru ca studiile de caz să poată ghida și sprijini recomandările finale În privința acestor politici, pe care comisia trebuie să le Înainteze președintelui și parlamentului. În numele tuturor celor douăzeci de membri
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
le Înainteze președintelui și parlamentului. În numele tuturor celor douăzeci de membri ai comisiei, țin să vă adresez mulțumiri pentru ajutorul acordat. Dacă doriți să fiți adăugat(ă) la lista de mailuri a celor interesați de newsletter-ul comisiei și raportul final, intervievatorul nostru va face cu plăcere demersurile necesare. Din nou, vă mulțumim foarte mult. Al dumneavoastră, /semnătura/ Senator Joseph F. Timilty Președinte Figura 3.4 - Exemplu de scrisoare de recomandare Observați că Într-un experiment de laborator, „subiecților” li se cere
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
relație asimetrică de comunicare, în cadrul căreia asistentul social formulează întrebările, iar clientul oferă informațiile solicitate, necesare construcției proiectului de intervenție. Interviul în asistența socială este o interacțiune comunicațională ce are un scop deliberat și mutual acceptat de participanții la comunicare intervievator (asistentul social) și intervievatul (sistem client și/sau sistem țintă și/sau sisteme relevante). participanții la interacțiunea este interacțiune relaționează structurată într-un mod într-un mod specific specific Conținutul de tip asistență socială al interviului este astfel ales încât
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
la interacțiunea este interacțiune relaționează structurată într-un mod într-un mod specific specific Conținutul de tip asistență socială al interviului este astfel ales încât să faciliteze atingerea scopului specific asistenței sociale. Are loc o alocare diferențiată a rolurilor intervievat/intervievator și a sarcinilor relaționările sunt complementare și non reciproce în cadrul interviului. Acțiunile intervievatorului trebuie să fie planificate deliberat și selectate în mod conștient pentru a susține scopul interviului interviul este o comunicare cu progres planificat. De regulă, interviul, are un
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]