1,743 matches
-
dai drumul“. Nu se adresa unei iubite. Cuvintele nu aveau puterea să aducă În memorie fața vreunei fete din anii săi pustii și dedicați politicii, dar i se arătară părinții lui, cu fețele Încrețite a râs, fără a mai fi intimidați de omul cel educat, de doctor, de cel aproape domn. Apoi, cu o voce ceva mai Înaltă, el cântă partea fetei. Glasul Îi era mai puțin aspru și s-ar fi putut să fi fost cândva frumos. Unul din soldații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
autogara. Țuică este? întreabă Mircea Emil, împingîndu-și spre ceafă, cu vîrful arătătorului, pălăriuța. Ai impresia că sîntem bodegă? Eu n-am decît impresii de călătorie și ceva bani. Și eu, mai ieftin, am un lichior îi arată chelnerul o sticlă, intimidat de scăpărarea unui surîs bătăios pe buzele clientului. Mircea Emil arată cu degetul spre gura unui pahar de-un sfert, în care chelnerul toarnă, oprindu-și apoi prețul din bancnota întinsă. Mersi, șeri! exclamă clientul, așezînd paharul gol pe tejghea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
tremurînd scurt, ca de friguri. Ce-i, Mihăiță? întreabă Săteanu bine dispus. Iertați-mă! se scuză Mihai timid. Cred că după atîta năut băut în ultima vreme, de cînd cu lipsa asta... aceasta de cafea, aburii unei cafele pure... se intimidează el, amintindu-și brusc vorbele severe ale femeii de la mansardă: "în discuțiile elevate, folosește-l pe este, nicidecum e-ul de maidan și să nu te mai aud cu asta! Te doare gura să pronunți corect și elegant aceasta?" O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
zăpadă. "Cît sîntem încă pe pace, eu vă zic bine-ați venit!" încercă el un surîs cu care încheie parafraza după Eminescu. Ce te face să crezi că am gînduri războinice? Tonul, evident" ar vrea să răspundă Mihai, dar se intimidează ca un puști, roșindu-se tot. Vă rog, doamnă! face un gest de apropiere, să sugereze că o invită mai spre mijlocul camerei, dar cînd femeia înaintează, vrea și el să meargă spre chiuveta de după ușă, să lase prosopul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
bluzei, peste fustă, în jurul mijlocului. Dormeai tun, cum dorm călătorii în tren spune Maria simplu, firesc, pe tonul ei alb, de odinioară. Chiar mă-ntrebam dacă să te mai trezesc. Ast' noapte am fost la uzină se scuză Mihai, ridicîndu-se, intimidat de vocea femeii. Să vă fac o cafea? întreabă, mai mult ca să iasă din încurcătură. Te rog! arată cu mîna Maria, așezîndu-se în locul lui, în fotoliu. Deci ne-am înțeles, hotărăște cu glasul ei ferm, în timp ce-și aprinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu delicatețe, buchetul de flori, culcat peste colile de hîrtie de lîngă perete, unde e mai curat. ...un semn de "bun găsit", cu urarea mea de-a-ți aduce noi succese, fericire și de-a-ți purta noroc completează ea, surîzînd stingheră, intimidată de privirea încruntată a tînărului. Bun venit! îi șoptește Mihai cu drag, luîndu-i mîna să i-o sărute. *** Ostenită, mîna lui Mihai se oprește pe fruntea fetei care stă deasupra, culcată pe trupul lui, fără să mai înceapă un nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
transmis... Ziua, el e mai de folos. Cum doriți cafeaua? Fără zahăr, că-mi pun eu. Săteanu își scoate căciula, fularul și scurta din piele îmblănită, agățîndu-le în cuier. Lasă zahărul! face el un gest spre Mihai, care s-a intimidat și vrea să pună zahăr în ibric. Femeile trebuie să fie dulci; cafelele, amare precizează Săteanu. Băuturile tari, mîncărurile consistente adaugă rîzînd, așezîndu-se în locul lui Mihai. Ia să văd cum mi-ar sta ca inginer... Căutați-vă alt scaun, surîde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
se închide la loc, cu zgomot surd. Mihai se întoarce: în fața lui stă femeia din laborator, tunsă scurt, tinerește, cu ochii și mai mari, expresivi, poate din cauza unor cearcăne discrete. Vă rog, doamnă; poftiți! o invită Mihai, gata să se intimideze ca un școlar. Nu, dom' inginer, că mă grăbesc se scuză femeia, rămînînd în mijlocul încăperii. Am venit doar... începe ea, dar se oprește stînjenită de bunăvoința cu care a fost întîmpinată. Știți... se căznește ea să se explice am doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
te aprinde și te lasă, ori, cum mi-a făcut mie, te amînă pe a doua zi. Mi-a cerut să-i relatez ce s-a întîmplat atunci; nu bănuiam de ce; credeam că-i o manevră a dumneavoastră să mă intimidați; tocmai publicasem mici articole critice la niște spectacole de duzină. Și am mințit, alegînd o variantă plauzibilă, ieșită de sub incidența directă a legii, dar care se regăsea parțial în dosarul meu: am cunoscut-o pe femeie cînd făcea cumpărăturile, credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
făcuse posibil spectacolul respectiv, probabil considera că are și el dreptul să tragă niște foloase. Se depărtă de locul său obișnuit, insinuându-se în spatele lui Carol. Spectacolul de afară nu părea să se apropie de vreun deznodământ previzibil. În loc să fie intimidată sau scârbită de deversare, Cealaltă Carol arunca la rândul său o ploaie de invective. Bărbatul se clătină confuz sub tirul verbal, dar nu înainte ca un jet de urină toxică să boteze vitrinele magazinului și pantalonii proprii. Stând în spatele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
moarte, duhul lui Chiyou să bântuie în continuare. Imaginea lui fioroasă dăinuia și înspăimânta chiar și după executare. Împăratul Galben a imprimat figura lui Chiyou pe steagurile armatei sale, pentru a-și încuraja soldații în luptă și pentru a-i intimida pe adversarii săi. De altfel, Împăratul Galben a fost un om talentat care a făcut numeroase invenții, precum căruța, diferite vase, hainele colorate, a construit palatul imperial și altele. Soția lui, Lei Zu, a descoperit creșterea viermilor de mătase, obținerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în poziții de decizie, astfel încât să se poată susține reciproc, pe criterii meritocratice.” Astfel, se poate explica și retragerea fostului președinte Emil Constantinescu din cursa electorală din 2000. Domnia sa nu a avut probabil suficienți colaboratori de încredere și a fost intimidat și supus unor presiuni. Noua clasă politică ar putea fi recrutată din rândul oamenilor cu experiență sau cu studii superioare, care au demonstrat că sunt capabili. Înclin să-i dau dreptate, prin urmare, d-lui Silviu Brucan care spunea: „clasa
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
coperta cu titlul pe care-l căutai. Urmărind această indicație vizuală, ți-ai făcut loc în librărie prin barajul dens al Cărților Pe Care Nu Le-Ai Citit, care te priveau încruntate de pe mese și din rafturi, încercând să te intimideze. Dar tu știi că nu trebuie să te lași impresionat, că între ele se întind pe multe hectare Cărțile De Care Te Poți Lipsi Să Le Citești, Cărțile Create în Alte Scopuri Decât Lectura, Cărțile Deja Citite Fără Să Fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
nu se mai zărea nimic. Iar contextul, contextul era știut, admirat și detestat, iar în alcătuirea lui il Duce se străduia din plin, aruncînd lire cu lopata și făcîndu-l pe aviatorul Italo Balbo șeful aviației sale, o armă misterioasă, care intimida și oricum inspira respect nu doar pentru flota aeriană în sine, ci pentru forța care-și permitea să o creeze și să o întrețină. Despre așa ceva nu putea fi vorba în cazul lui Șerban Pangratty. Nu putea fi vorba deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
clară, o privire de sus care să vă elibereze de toate obișnuințele, tradițiile, hamurile unei societăți stăpînite de plutocrația istorică. Aveți o țară tînără, cu sînge proaspăt, ridicați-vă deasupra contractelor și convențiilor, ele nu sînt făcute decît pentru a intimida pe naivi și a proteja pe ticăloși, ridicați-vă aripile proprii, zburători!" Vocea lui Corvino urmărea inflexiunile de bel-canto ale lui Balbo, străduindu-se să fie cît mai fidelă pasiunii, patetismului meridional ale acestuia, și puteai jura că nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Toți se întoarseră către tânărul Tapú Tetuanúi. Era clar că majoritatea adulților se simțeau ofensați de faptul că un puști îndrăznește să se amestece în discuție și, de aceea, Hiro Tavaeárii îi aruncă una dintre acele priviri severe, care îl intimidau atât de mult. Închide gură și fii mai respectuos! îi porunci cu un ton neobișnuit de aspru. Dar e adevărat... Eu... — Liniște!... Vocea tunătoare și faima lui RoonuíRoonuí erau în măsură să impună respect unor oameni mult mai hotărâți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
salt peste trupul Carminei, poalele albe ale cămășii de noapte fâlfâiau ca aripile unei păsări, arcurile patului pocneau, intra imediat sub plapumă, se cuibărea acolo și o auzeai cum respiră ușor, ușurel și cum așteaptă cu ochii închiși somnul. Poate, intimidată de prezența lui Ovidiu, amintirea Elenei rămăsese pitită pe undeva, la pândă, după șifonier sau după ușă, spiona curioasă, încrețindu-și nasul pistruiat, de încordarea cu care-i urmărea pe cei doi intruși, gata, gata să izbucnească în râs în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cred că avea vreo 35, dar se ținea bine, observa, zâmbește șiret din mustrarea mea și povestește mai departe ca și cum, se uită tot timpul la mine așa, insistent și direct, m-a făcut, râde el și îmi arată cum se intimidase și cum caută mai prin colțuri, pe jos, și eu sunt atentă și se vede și știe și caută înfrângerea mea finală înfigându-se în privirea mea și forțându-mă să recunosc în tăcere, acum, tocmai azi, în ochi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
de lemne era plină. Așa era În toată casa. Doamna Ster ura frigul și Întunericul. Domnul Húsvágó așeză cu grijă femeia pe pat, pe un țol vechi cu miros de lavandă, Îi scoase ghetele bărbătești, cojocul secuiesc, mirat și parcă intimidat de eleganța tinerei femei care nu era mai mult decât o servitoare, dar mai ales de forma și lungimea gambelor sale, bine desenate sub ciorapii vișinii de lână care Îi treceau puțin peste genunchi, ca niște jambiere groase, sub care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de Ioni-fără-țară. Pe fiecare Îl chema Ion. N-am dreptate, dom' șef? Șeful Însă dormea stând țeapăn pe scaun, cu ochelarii lui rotunzi pe nas, dar avea fața cuiva care vedea ceva chiar și așa. Domnul Tobă nu se lăsă intimidat de chipul Îngândurat al șefului și continuă să vorbească cu ușurința celor care au văzut lumea: Ce să faci la noi, donșoară? Să umbli cu plasele pline Între slujbă și casă? Să te abonezi la HBO? Să te Îmbraci la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
coborîm din mașină, mirosul de vară al Tătărașilor, mirosul sănătos de iarbă coaptă la soarele de iulie, ne învăluie. Cer senin, steluțe curățele, linse ca puii de pisică. Deschid poarta și cîinele meu năucul latră la mine. Reporterița e ușor intimidată de farmecul casei roșii, la cărămidă, lăsată așa de cînd s-au oprit ai mei din construit, în '39. O intimidează și cărțile multe, și pianul cu placă de bronz, deasupra căruia același Liszt, cam schimonosit în severitate, îmi veghea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
steluțe curățele, linse ca puii de pisică. Deschid poarta și cîinele meu năucul latră la mine. Reporterița e ușor intimidată de farmecul casei roșii, la cărămidă, lăsată așa de cînd s-au oprit ai mei din construit, în '39. O intimidează și cărțile multe, și pianul cu placă de bronz, deasupra căruia același Liszt, cam schimonosit în severitate, îmi veghea truda zadarnică. N-am ureche și pace. Cînt prost, numai după note. N-aș vrea să observe Ghiordezul trecut, sofaua trecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
așa cum nu stă ea de obicei: ghemuită, să ocupe cît mai puțin spațiu; ezitînd între a se duce și-a mai rămîne. Mi-era greu s-o recunosc pe Miss Deemple, cu spiridușii ei dați în paște, în femeia vulnerabilă, intimidată de Rusalin Pop. Dar inconfundabila neliniște a iubirii neîmpărtășite o descifrez bine, surioară. Și îndoiala de tine însăți. Te uiți după Rusalin cum ai căuta fereastra într-un spațiu închis. Nici pe drum nu fusese mai veselă. Condusese crispat, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Pulcheria. De altfel, efortul a fost cu mult mai mic decât intervenția pe care a trebuit s-o fac pe internet, ca să substitui floarea-soarelui trimisă de Maurizio Pulcheriei... Ce vreți, sunt un înger de modă veche și am fost întotdeauna intimidat de tehnica asta modernă ce pare să interfereze foarte tare cu energiile și instrumentele noastre. Gestul lui Maurizio mi s-a părut mișcător și, cum am intuit că el nu se va întâmpla decât o dată, am simțit nevoia să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nimeni de foarte multă vreme și el totuși a venit, de bună seamă cu un scop anume. După formele rotunde, ochii tâmpi de albaștri, ciorapii de nailon, pare mai degrabă o îngerașă. Prezența lui atotcuprinzătoare desfășurată pe tavanul camerei mă intimidează; îi fac semn cu mâna să se așeze, cu alte cuvinte invit îngerul meu întârziat la o cafea. Refuză; are tensiunea prea mare din cauza înălțimilor, în schimb începe și mestecă semințe de floarea-soarelui și scuipă pe geam cojile cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]