5,236 matches
-
Gabriel Dimisianu Cronica melancoliei, astfel și-a intitulat Ileana Mălăncioiu un volum de eseuri și articole de acum câțiva ani, preluând titlul rubricii pe care o susținuse mai înainte în „22“ și în „România literară“. L-am recenzat la apariție, observând atunci că autoarea și l-ar fi
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
Mălăncioiu un volum de eseuri și articole de acum câțiva ani, preluând titlul rubricii pe care o susținuse mai înainte în „22“ și în „România literară“. L-am recenzat la apariție, observând atunci că autoarea și l-ar fi putut intitula cu aceeași îndreptățire Cronica sarcasmului. Melancolia și sarcasmul coabitau în acele texte, ca elemente ale unei formule de aliaj sufletesc întâlnită rar, fața și reversul unei personalități duale. În Recursul la memorie, cartea de Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, luăm act
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
pagina de titlu, unde se menționează o Postfață realizată de Traian Diaconescu, dar acesta semnează Repere istorico-literare. Paradoxa Stoicorum (p. 111-124). De asemenea, așa-zisa Prefață a lui Gheorghe Vlăduțescu, al cărui nume de la p. 18 e G. Vlăduțescu, se intitulează Cicero și stoicismul (p. 5-18). Mai mult, la p. 97, nota 2, ni se indică și un „studiu introductiv”, dar acesta nu există, fiind vorba de Introduction a lui Jean Molager, de unde editorul a copiat comentariile, cum vom vedea și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
metodologic. Prima parte poartă titlul de Getica (p. 15-70), fiind dedicată perioadei istorice cuprinse între colonizarea greacă în bazinul Mării Negre (sec. VIII-VII a.Chr) și sfârșitul secolului I a.Chr. (regalitatea lui Burebista). Primul subcapitol al acestei părți a fost intitulat de autor Străinii de peste mări, tratând foarte pe scurt problema colonizării grecești în Pontul Stâng și interacțiunea coloniștilor cu populația alogenă, apoi făcându-se referire la prezența Imperiului Persan la Dunărea de jos, insistându-se asupra campa niei lui Darius
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
auxiliare recrutate în Dacia (p. 188-191); V. Trupele și acțiunea lor romanizatoare (p. 192 215). Menționăm faptul că, la sfârșitul fiecărui capitol, autorul a integrat și bibliografia utilizată în text, editorii făcând completările necesare. Addenda lui Constantin C. Petolescu se intitulează Stadiul studiilor privind istoria militară a Daciei romane (p. 217-277), în care a inclus informații, observații și surse noi privind istoria Daciei romane, care completează datele și analiza istorică oferite de studiul lui Vasile Christescu. Addenda mai conține abrevierile editorului
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
femeia protejată de brutalitățile lumii creează o ambianță reconfortantă impunînd celor din jur regulamentul de funcționare al saloanelor - un adevărat spațiu “matricial” a cărui teorie este dezvoltată ad hoc de mai multe ori în cuprinsul cărții. Al doilea capitol se intitulează Fantasmele masculine ale feminității. Titlul - promițător - nu este cîtuși de puțin dezmințit de cele trei subcapitole în care sunt analizate relațiile de libertate și dependență ale femeii de moravuri ușoare și mai ales criteriile de evaluare din perspectivă masculină a
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
nu este cîtuși de puțin dezmințit de cele trei subcapitole în care sunt analizate relațiile de libertate și dependență ale femeii de moravuri ușoare și mai ales criteriile de evaluare din perspectivă masculină a frumuseții feminine. Die Schone Frau se intitulează partea cea mai seducătoare a cărții de față. Sombart glosează în stilul lui Roland Barthes din celebrele Mitologii, în jurul cîtorva tablouri și texte literare, dezvoltînd o întreagă teorie a dezvăluirii, pornind de la un poem destul de ermetic al lui Schiller “Chipul
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
cooptat în guvern Ioan Talpeș. Nu lipsesc de aici nici actualul președinte al României, guvernatorul Băncii Naționale, Mircea Hamza, șeful Biroului de presă al Senatului, Eugen Dijmărescu, Alin Teodorescu, actualul liberal Teodor Meleșcanu etc. Pe această temă Cornel Nistorescu își intitulează comentariul zilei Atleții comunismului: „Structurile de putere ale societății totalitare au devenit pepinieră pentru vedetele politice ale României democratice. Aceleași personaje care proslăveau comunismul și pe conducătorul iubit sunt acum mari fani ai democrației. Cu o singură condiție: să ocupe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
dl Stanca nu i-a trimis-o mitropolitului de la Iași. Nu s-ar putea spune că nu sînt actuale personajele din romanele d-lui Stanca. * În același număr al revistei de la Iași, dl Andrei Stavilă scrie despre Petre Țuțea articolul intitulat Un om incomod, o operă complexă. Ne stă pe limbă să replicăm: nici, nici... * NORD LITERAR din februarie continuă publicarea unor valoroase scrisori inedite ale lui N. Steinhardt, între anii 1965 și 1987, cu Eugen Jenney din SUA. Scrisorile au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
în partea întâi - la Editura “Du Style”, ediție îngrijită, notă asupra ediției, bibliografie, note, referințe critice, tablou sinoptic, indice, de Cornelia Pillat - prefața de Mircea Martin. Miezul acestui al cincilea, din șapte tomuri de Opere îl constituie volumul antum (1936), intitulat Portrete lirice, cu eseuri/ conferințe datând din perioada 1929-1935, republicat, cu completări, în anul 1969, sub îngrijirea istoricului literar Virgil Nemoianu. Într-un testament literar din 2 septembrie 1943, poetul recomandase o anumită ordine a sumarului, înglobând și bucata Mărturisiri
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
editurile), ca și actele critice de evaluare a textului. Fiind redactor la două edituri bucureștene (Editura pentru Literatură și Artă - un timp măsurat În puțini ani - și Editura „Albatros”, suficientă vreme până la pensionare), Ion Nistor se arată Îndrituit să-și intituleze cartea de față așa cum a și făcut-o. Editura „Albatros”, Înființată În decembrie 1969, a avut ca director pe Mircea Sântimbreanu (1926 - 1999). Din prima lui echipă de lucru a făcut parte și Ion Nistor. La acea dată, el Începuse
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
Așa Își intitulează pictorița Maia Martin unul din tablourile ei. Nu e singurul cu nume neobișnuit: Triunghiul cel vesel În lumea culorilor, Bunul rinocer fantastic, Vis asirian, Bucurie albastră, Protecția lui 2 transformat În 1, Tandrețe pe Saturn, Demoni simpatici și altele În
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
când poezia românească se desfăcea , cu teribile eforturi, din strânsoarea chingilor dogmatismului.Un rol însemnat, poate decisiv, în acea mișcare l-au avut poeții tineri ai acelui moment, Gabriela Melinescu aflându-se printre ei.Prima carte,din 1965, și-a intitulat-o Ceremonie de iarnă și a apărut într-o colecție pentru debuturi pe care iubitorii de poezie din generația mea cred că și-o amintesc. Denumită "Luceafărul", modestă ca înfățișare, îi scosese deja în lume pe Nichita Stănescu, pe Cezar
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
început, apoi pe mari întinderi, înainte de a ruspeta revendicativ/vindicativ, lirica lui Petre Stoica a fost una de evocare a dulcii lumi vechi, părintească, bunicească, orășenească, dar nu metropolitană. Nu e de mirare, atunci, că poemul care deschide culegerea se intitulează Reședința de plasă. într-o asemenea ambianță "Lângă monumentul cu vultur/ apar funcționarii lins pieptănați,/ dispar în misterioasele coridoare/ împodobite cu genți și avize.// Soarele îneacă podoaba vitrinelor,/ de ani fără număr/ ciorchinii roșcovelor atârnă blajin/ printre perii și funii
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
statură potrivită port barbă/ și am o concepție de viață perfect asamblată/ ceea ce înseamnă că îmi plac gogoșarii în oțet/ și mai cu seamă îmi place să vă pun sub nas/ adevăruri pline cu praf de strănutat." Semnificativ, poezia se intitulează Semnalmente, și nu Portret. Deriziunea merge mai departe într-un Interviu văduvit de toate sublimitățile de ocazie. Vivacitatea, o hugoliană capacitate de cuprindere și mistuire dezleagă în parte secretul acestei lirici concomitent lineară și scăpărând de multiplicitate, într-un concurs
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
ca și cum pledoaria pentru arheul eminescian ar urma o triadă aprioric sfântă. Spre această concluzie ne duce și convingerea autorului Însuși că, angajându-se să vorbească despre perfecțiune, nimerit ar fi să recurgă la o formă/formulă sfântă. Prima parte se intitulează Transsubstanțierea hyperionică a lumii și reproduce un text din Spațiul poetic eminescian (1982), mai precis Întregul capitol Luceafărul - spațiul absolutului. În viziunea lui George Popa, Eminescu dezvoltă „o sinteză de spații” (deopotrivă fizice și sufletești) care facilitează declanșarea stărilor tensionale
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
a strofei finale, În care efectele prozodice sunt surprinse cu finețe, Înnobilează ideea că În mintea omenească ”Încap (În concepte, n. n.) doar secvențe ale contingentului și finitului, dar se opresc interzise la țărmul absolutului”. În partea a doua a eseului, intitulat transvaluarea hyperionică a temporalității și purtând subtitlul Luceafărul - o dramă a Timpului? George Popa discută cu rafinament conținutul conceptelor antinomice din marele poem. Autorul este de acord că la baza Luceafărului, stă o antiteză care poate Îmbrăca diferite denumiri pentru
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
liro-epice și lirico-dramatice ale lui Eminescu). La fel de temeinic și amănunțit sînt analizate, în volumul al II-lea, Metamorfozele prozei în romantism, nu doar proza lui Hoffmann și Poe, Chamisso și Novalis, Gogol și Pușkin (cărora le sînt dedicate capitolele speciale, intitulate Fantasticul emblematic. Hoffman; Edgar Allan Poe și fantasticul a-tipic; Între mirific și psihologie), dar și scrierile autorilor uitați sau subapreciați de istorici literari de astăzi - de la întemeietorii genului, Walpole, Radcliffe, Maturin sau Mary Shelley, la Brentano, Arnim și La
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
Memorii, apărute la Gallimard, e la singular: Memoire. Introducerea lui s final ca marcă a pluralului în peste 20 de "prezentări" nu o putem considera drept greșeală de tipar. E desigur un amănunt - capriciu al autorului? - de a-și fi intitulat versiunea franceză Memoire, iar cea românească Memorii. Revenim la articolul lui Eugen Simion din Dicționarul Zaciu și la greșelile semnalate de mine încă din 1999. Titlurile a două opere din tinerețe apar greșit: Cum am descoperit piatra filozofală și Memoriile
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
maturul, care recuperează Întâmplările propriei existențe Într-un alt nivel al timpului, rememorând simultan povestea lui și implicit, a lui Emil, În secvențe bine delimitate, rezultatul concretizându-se Într-un nou caiet de memorii, de data aceasta aparținând lui Lucian, intitulat Toate bufnițele. De fapt, problema bufnițelor e tratată cu seriozitate, iar titlul romanului lasă libertatea multiplelor interpretări. În căutarea prin cotloanele Întunecate ale timpului, ale adevărului, ale memoriei, ale istoriei, eroii par asemenea păsărilor noptatice. În universul narativ, cresc concomitent
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
apartenența la un popor, o colectivitate, o familie, obligându-l să construiască un echilibru fragil, să-și retrăiască permanent temerile și Înstrăinarea căutând o soluție pentru a face posibilă viețuirea. În cel de-al doilea roman al lui Jean Mattern, intitulat Lapte și Miere, protagonistul afirmă: „Și, pe deasupra, evenimentele istorice importante pe care le traversăm pe parcurs au un rol aparte În acest joc, pentru că valoarea lor este determinată nu numai de ierarhia personală, ci și de cea colectivă. În ochii
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
ale Fundației pentru Cercetări Sexologice, dar și cu secvențele construite cu rafinament și maturitate literară, se află un subiect de interes general, cu valențe atât mitologice, cât și biologice. Plasarea acestui principiu În context este realizată prin existența lui Froehlich, intitulat un „Einstein al Sexului”, care oferă explicațiile necesare unei problematici ce a neliniștit o epocă Întreagă. „Conform părintelui biologiei sexuale, e irațional să vorbim doar despre două sexe. [...] Între sută la sută masculin și sută la sută feminin - „două concepte
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
Filotei de la Cozia și care au circulat în forme orale până în secolul al XIX - lea. Manuscrisul nr. 45 este singurul document bilingv greco - român, un antologhion caligrafiat tot de Nicolae Ivanovici, în deceniile de mijloc ale secolului al XIX - lea, intitulat Rânduiala vecerniei când se face priveghiare, debutând cu anixandarele mari, precedate de cântarea introductivă Veniți să ne închinăm... Fila de titlu a Ms. greco - românesc nr. 45, caligrafiat de Nicolae Ivanovici, cu începutul anixandarelor Într-o situație asemănătoare sunt unele
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
sau lecțiuni de artă din biblioteca musicească a maestrului musichi(e)i biserciceșci or(todoxe) Anton Pann, culegere pentru a mea perfectă desăvârșire în fevruarie, martie și aprilie 1851, G. Ucenescu, Bucureșci” Următorul manuscris caligrafiat de Gheorghe Ucenescu - 43 se intitulează ,,Cântări de artă ale cântărețului greco român(u) or(todox): culese și scrise din biblioteca musicală a d-lui Anton Pann de elevul d sale George Ucenescu scrise pentru a sa perfecționare. București anul întai(u), 1850 sem(estrul al
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
rândurilor), pe criteriul unei scalări intuitive (între două stări extreme, inconturnabile), referite însă și propriei experiențe de autor. Numerotarea (cu cifre arabe) am făcut-o începând cu zero, atât în tabloul 1 cât și pentru capitolele din text. Literar, am intitulat fiecare capitol prin termenii cei mai sugestivi, conform aspectului de temporalitate al fiecărui stadiu. 0. Timp gol (insubstanțial) = aspectul în care OS este decondiționată de specificitatea mediului-atribut al ei (timpul), al cărui conținut nu are forță de atracție. Rămânând acursivă
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]