4,911 matches
-
care ideologiile populației sunt frecvent invocate în spațiul public ca argument pentru diferite opțiuni sau acțiuni politice sau de politică socială este util, cred, să fie încercată o descifrare sistematică a unora dintre ideologiile sociale din aria tematică a toleranței/intoleranței sociale. Desigur, ideologiile sunt o „materie primă” extrem de importantă în construirea și menținerea unui edificiu social. De aici nu decurge însă că o simplă inventariere a opiniilor prin sondaj poate fi sursă de etichetare a unui grup sau a unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de viață ale oamenilor, sunt legate de compoziția etnică a localităților de rezidență, de starea materială percepută a gospodăriei, de capitalul uman disponibil, de gradul de izolare a localității. Vecinătatea în sine este un factor de producere a toleranței sau intoleranței etnice. Comunitățile omogene sub aspect etnic sunt expuse în mai mare măsură riscurilor de intoleranță etnică (tabelul 28). Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)tc "Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)" Calculele sunt efectuate numai pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
materială percepută a gospodăriei, de capitalul uman disponibil, de gradul de izolare a localității. Vecinătatea în sine este un factor de producere a toleranței sau intoleranței etnice. Comunitățile omogene sub aspect etnic sunt expuse în mai mare măsură riscurilor de intoleranță etnică (tabelul 28). Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)tc "Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români. Numai în celulele respective se înregistrează asocieri semnificative între valorile de pe linie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de numărarea răspunsurilor afirmative la întrebările despre relații utile la primărie, tribunal, poliție,bancă, spital sau pentru obținerea unui loc de muncă. Coeficientul de determinație multiplă pentru ecuație este 0,16. Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremătc "Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremă" Persoanele care au atitudini favorabile segregării extreme a grupurilor etnice aderă la opinii de tipul „romii ar trebui să fie forțați să trăiască separat de restul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
poliție,bancă, spital sau pentru obținerea unui loc de muncă. Coeficientul de determinație multiplă pentru ecuație este 0,16. Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremătc "Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremă" Persoanele care au atitudini favorabile segregării extreme a grupurilor etnice aderă la opinii de tipul „romii ar trebui să fie forțați să trăiască separat de restul societății, pentru că nu se pot integra” sau „oamenii de alte naționalități decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
segregării extreme a grupurilor etnice aderă la opinii de tipul „romii ar trebui să fie forțați să trăiască separat de restul societății, pentru că nu se pot integra” sau „oamenii de alte naționalități decât cea română ar trebui să părăsească România”. Intoleranța maximă la alte grupuri etnice o manifestă persoanele autoritare, puternic marcate de sentimente de anomie socială (de convingerea că țara este coruptă, legile nu lucrează și îmbogățirea se face numai pe căi necinstite). Educația și, în genere, capitalul uman de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o manifestă persoanele autoritare, puternic marcate de sentimente de anomie socială (de convingerea că țara este coruptă, legile nu lucrează și îmbogățirea se face numai pe căi necinstite). Educația și, în genere, capitalul uman de nivel ridicat contribuie la reducerea intoleranței etnice. Segregarea extremă, pe criterii etnice, este favorizată de niveluri reduse ale educației și ale consumului de literatură. Sub aspect teritorial, mediile cele mai favorabile segregării etnice extreme sunt satele relativ dezvoltate, omogene din punct de vedere etnic. Regionalizări identitare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de anomie pe care o identifică în societate; - locul în care trăiesc (starea de dezvoltare a regiunii și a localității, diversitatea etnică etc.); - orientarea personală în lumea valorilor asociate cu religia, autoritarismul, toleranța morală etc. Formele agresive ale naționalismului, precum și intoleranța etnică extremă sunt alimentate nu de sărăcia materială, ci de nivelul redus al educației și de percepția difuză a unor stări anomice în societate. Desigur, stocul personal de educație și socializarea de tip autoritarist sunt greu de modificat. În schimb
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
schimb, stările anomice care alimentează neliniști, îngrijorări, mai ales la cei cu resurse reduse de capital uman, sunt realități de spațiu public asupra cărora trebuie să fie focalizată atenția în analizele sociale destinate fundamentării de politici publice. Spațiile sociale propice intoleranței etnice sunt în special localitățile rurale relativ dezvoltate, caracterizate prin diversitate etnică redusă. La nivel de individ, acestea sunt asociate cu un nivel redus al capitalului uman, dar cu stocuri ridicate de capital relațional. Opțiunile electorale ale populației par să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ordine, disciplină” etc. Tipul de date cu care am lucrat nu permite o bună estimare a nivelului fenomenelor din domeniul ideologiilor sociale. Nu se poate răspunde la întrebări de tipul: „câți extremiști sunt în România” sau „cât de mare este intoleranța etnică”. În limita datelor de opinie disponibile au fost posibile numai dezagregări ale fenomenelor, trecerea de la ideea unui singur tip de naționalism la evidențierea unei tipologii a naționalismului, relevarea rolului pe care diferiți factori sociali îl au în stimularea fenomenelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
limita datelor de opinie disponibile au fost posibile numai dezagregări ale fenomenelor, trecerea de la ideea unui singur tip de naționalism la evidențierea unei tipologii a naționalismului, relevarea rolului pe care diferiți factori sociali îl au în stimularea fenomenelor de toleranță/intoleranță socială. În fine, pentru a contextualiza informația pusă în circuit prin acest material, menționez, în baza unei analize comparative pe care am dezvoltat-o în altă lucrare, că profilul de toleranță/intoleranță al populației românești se încadrează pe deplin în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sociali îl au în stimularea fenomenelor de toleranță/intoleranță socială. În fine, pentru a contextualiza informația pusă în circuit prin acest material, menționez, în baza unei analize comparative pe care am dezvoltat-o în altă lucrare, că profilul de toleranță/intoleranță al populației românești se încadrează pe deplin în unul dintre patternurile majore identificate 1 pentru Europa Centrală și de Est, cu similaritate maximă față de Polonia și Ungaria. În genere, fostele țări comuniste din Europa Centrală și de Est (cu excepția Sloveniei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
se încadrează pe deplin în unul dintre patternurile majore identificate 1 pentru Europa Centrală și de Est, cu similaritate maximă față de Polonia și Ungaria. În genere, fostele țări comuniste din Europa Centrală și de Est (cu excepția Sloveniei) înregistrează niveluri de intoleranță mult mai ridicate decât restul statelor europene. În cadrul grupului de foste țări comuniste, cele mai intense atitudini discriminatorii apar în cazurile Slovaciei, României, Lituaniei și Cehiei. România și Ungaria sunt țările din zonă cu cel mai ridicat indice de manifestare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sau de mijloacele folosite pentru a o susține. Extensia minimă este dată de limitarea noțiunii la cazurile de negare explicită a valorilor democratice prin mijloace violente sau prin acțiuni/ideologii de segregare. În varianta extinsă, extremismul se confundă cu discriminarea, intoleranța și prejudecata. În cea restrânsă se reduce la terorism politic, antisemitism, rasism, pogrom etc. Facilitator comunitar - agent comunitar cu rol secundar, în sensul că ajută, dar nu dă soluții, lansează, dar nu duce până la capăt procese de dezvoltare sauorganizare comunitară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
egalității drepturilor de afirmare umană și a relativității contextuale a valorilor” (Sandu, 2003, p. 24). „Discriminare” se referă la adoptarea unor comportamente de tratare inechitabilă a unor persoane în baza apartenenței lor de grup. Referentul principal al noțiunii de toleranță/intoleranță este cel atitudinal, iar pentru „discriminare” acesta este de natură comportamentală. Altfel spus, discriminarea este o formă acțională de intoleranță manifestată prin tratarea inegală a unor persoane în baza identității lor sociale. Urbanizare - manifestare a caracteristicilor de tip urban într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unor comportamente de tratare inechitabilă a unor persoane în baza apartenenței lor de grup. Referentul principal al noțiunii de toleranță/intoleranță este cel atitudinal, iar pentru „discriminare” acesta este de natură comportamentală. Altfel spus, discriminarea este o formă acțională de intoleranță manifestată prin tratarea inegală a unor persoane în baza identității lor sociale. Urbanizare - manifestare a caracteristicilor de tip urban într-un teritoriu dat, național sau regional. Conceptul desemnează atât procesul de restructurare a raporturilor dintre sat și oraș, din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
alte persoane, acestea nu pot acționa decât prin convingere, ceea ce exclude ideea unei forțe materiale sau chiar pe aceea a unei presiuni sociale violente. Este deci imposibilă aplicarea regulilor juridice asupra forului interior, căci ele sunt concepute pentru actele exteriorizate. Intoleranța În raport cu convingerile, cu sentimentele intime și cu intențiile pure, care este imposibil de sesizat la celălalt În complexitatea ei imediată, e cea mai nocivă dintre nedreptăți și a constituit una dintre greșelile cele mai dureroase și mai sângeroase din istoria
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
doar spiritul de gașcă, aranjamentul jos, manevrarea bâtei ideologice și a injuriei grosolane (a la Nic. Iliescu și George Cușnarencu) pot face regula în lumea românească. În numele tuturor acestor lucruri, în numele mâniei pe care-o resimt față de orice formă de intoleranță, inclusiv intoleranța la Eugen Simion, cred că membrii comisiei de achiziții de la Ministerul Culturii au comis mai mult decât o enormă gafă. Au comis o eroare.
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
de gașcă, aranjamentul jos, manevrarea bâtei ideologice și a injuriei grosolane (a la Nic. Iliescu și George Cușnarencu) pot face regula în lumea românească. În numele tuturor acestor lucruri, în numele mâniei pe care-o resimt față de orice formă de intoleranță, inclusiv intoleranța la Eugen Simion, cred că membrii comisiei de achiziții de la Ministerul Culturii au comis mai mult decât o enormă gafă. Au comis o eroare.
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
Ca și nazismul, această doctrină sau utopie a comunismului a exercitat la vremea respectivă o mare seducție pentru unii intelectuali și pentru mulți fanatici din toată lumea. Dogmele constituiau adevărate religii, care umpleau vidul sufletesc al unora și conduceau la o intoleranță profundă și fățișă față de alte convingeri (inclusiv cele democratice). Patima pe care au pus-o în slujba răspândirii și impunerii doctrinei lor, a încercat să justifice «legalitatea» acțiunilor lor și reprimarea tuturor convingerilor diferite sau evident în opoziție cu a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
un anunț mare cu „Câine rău“ și altul mai mic care informează despre prezența unui sistem de alarmă. Când ajung acasă, mama îmi face semn să intru repede și zice: — Nu te apropia de geamuri, Cucuieț. Crimele pe motiv de intoleranță au crescut cu șaizeci și șapte la sută anul ăsta față de anul trecut. Zice: — După ce se face întuneric, încearcă să nu lași să ți se vadă de afară umbra peste draperii. Pregătește cina la lumina lanternei. Când deschid cuptorul sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
țipă și se aruncă pe linoleumul din bucătărie. Tata vine din spatele sofalei unde stă ghemuit și zice: — Trebuie să ai puțină răbdare cu mama ta. Ne așteptăm dintr-o clipă în alta să fim victimele unei crime pe motiv de intoleranță. Din bucătărie, mama țipă: — A fost o piatră? A luat foc ceva? Și tata țipă: — Nu apăsa pe butonul antipanică, Leslie. Încă o alarmă falsă și-o să trebuiască să începem să le plătim. Acum știu de ce se pune un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Mackensen era stăpînul, ocupase militar țara și nimeni n-avea voie să crîcnească împotriva armatei de ocupație, era război și în război nu există tocmeală, ordin și supunere, atîta tot, găsise în programul colonelului Stoicescu același sîmbure de asprime, de intoleranță, de violență pură ca și în proclamațiile generalului Moartea. Pentru fiecare om se găsea o măsură și o pedeapsă în ordinele administrației germane. În programul pe care îl avea în mînă exista ceva asemănător, pentru fiecare se putea găsi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pentru drepturile omului; 1991-1993, Budapesta, sesiunile Comisiei Dunării; 1996, Copenhaga, Conferința mondială asupra dezvoltării sociale; 1999, Sankt Petersburg, reuniune asupra deceniului dreptului internațional, 100 ani de la Conferința Păcii de la Haga; 2001, Durban, Conferința mondială împotriva rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei și intoleranței legate de acestea; 2001-2002, New-York, reuniuni ale Comitetului pregătitor pentru Curtea Penală Internațională; 2003-2006, Budapesta, Kiev și Belgrad, reuniuni ale Comitetului pregătitor pentru revizuirea Convenției Dunării din 1948; 2006, Haga, simpozion privind activitatea lui Demetre Negulesco, judecător român la Curtea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
papucul, cizma, pantoful Gucci, bocancul militar. Și antiromânism, acum, există. Accesele antiromânești se întețesc. Luna trecută, am participat la un talk-show al lui Turcitu. De ce m-oi fi dus? Nu eu l-am poreclit Savonarola, cînd lucram în presă? Tema: intoleranța românilor. M-am simțit în minoritate lîngă cei doi evrei și un foarte brunet interlocutor. Ideea primară, a început Turcitu cu gîndul la ideea primă, e că hipertrofia eului etnic duce la intoleranță. Ce-i aia să fii mîndru de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]