1,253 matches
-
caracterizată prin pierderea parțială a vocii. Aceste fenomene sînt determinate de o serie de afecțiuni ale aparatului fonoarticulator, ale sistemului endocrin și ale organismului în general; laringitele acute și cronice care se manifestă prin răgușeala și lipsa de expresivitate și intonație a vocii. Mutismul electiv sau voluntar apare mai frecvent la copiii hipersensibili și se manifestă printr-o muțenie temporală, parțială sau totală. În astfel de situații, copiii respectivi refuză să comunice, pe o anumită perioadă de timp, numai cu unele
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
negativ la întrebare i s-ar părea neverosimil vorbitorului. Exemple: "Zar deca ne spavaju?" „Chiar / Vrei să spui că nu dorm copiii?”, "Zar juče nije padao sneg?" „Ce! N-a nins ieri?” Propoziția exclamativa se poate realiza nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul unor particule specifice (vezi exemple în secțiunea Particulă). Subiectul gramatical exprimat prin substantiv sau pronume este la nominativ. Există și subiect numit „logic”, care este la alt caz: Predicatul se acordă de regulă cu subiectul în persoana
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
forma lungă, deoarece nu au forma scurtă). Partea de propoziție numită apozitiv este considerată de Ivan Klajn de tranziție între elementul predicativ suplimentar și partea de propoziție numită "apozicija". "Apozitiv"-ul este separat de restul propoziției prin pauze și prin intonație (în scris prin virgule). Exemple: "Vlažna od kiše, zemlja se ugibala pod nogama" „Ud de ploaie, pământul se afunda sub picioare”, "Moj kolega, iznenađen, nije stigao da reaguje" „Colegul meu, surprins, n-a ajuns să reacționeze”. Apozicija „apoziția” Klajn o
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
ugibala pod nogama" „Ud de ploaie, pământul se afunda sub picioare”, "Moj kolega, iznenađen, nije stigao da reaguje" „Colegul meu, surprins, n-a ajuns să reacționeze”. Apozicija „apoziția” Klajn o înțelege exprimată numai prin substantiv neseparat prin pauze și prin intonație. Se acordă în general în gen, număr și caz cu substantivul pe langă care stă ("doktor Simić" „doctor Simić” - "s doktorom Simićem" „cu doctorul Simić”), dar în unele cazuri rămâne invariabila: Topica depinde de rolul semantic, de tema sau de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Louis și Detroit. Va activa apoi ca profesor de "Tipic și Cântare Bisericească Ortodoxă" la Academia Teologică din Arad, "„străduindu-se să aducă acuratețea necesară în intonarea corectă a cântării de sorginte bizantină, să o decanteze de influențele temperate ale intonației instrumentale, reactualizând modalismul”". Tot la Arad, pune bazele unui alt cor de prestigiu ”Armonia”, cor care activează și astăzi la catedrala veche a orașului. Avea o voce fermecătoare de bariton, amplă, voce pe care, după pensionare, o va închina stranei
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
pe un album eponim în 1985. În 1987, el lansează un album intitulat "Numena". Acesta a fost începutul unui nou sound pentru Rich. A fost primul său album care explora tiparele ritmice complexe, o gamă mai largă a instrumentației, și intonație naturală. A fost de asemenea primul său album lansat inițial pe CD. În anii ce au urmat el a dezvoltat un spectru complex de sunete bazate pe integrări dintr-o bucată de instrumentație electronică, electrică, și acostică, și prin explorarea
Robert Rich () [Corola-website/Science/327278_a_328607]
-
de Carlo Goldoni, "Egor Bulicov" de Maxim Gorki, "Revizorul" de Nikolai Gogol, "Oameni care tac" de Alexandru Voitin, "Nunta lui Krecinski" de Suhovo-Kobalin, " Mielul turbat" de Aurel Baranga. Jocul său era caracterizat de un puternic timbru personal și de o intonație inimitabilă. A jucat în peste 25 de filme, într-o perioadă în care numărul realizărilor cinematografice era redus. Printre rolurile care l-au făcut celebru se numără: A interpretat un număr de 13 personaje din opera marelui dramaturg Ion Luca
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
Compozitor cu o originalitate deosebită a stilului, Vasile Veselovski s-a impus prin inventivitatea melodică, datorită căreia, multe dintre cântecele sale au devenit șlagăre. Stilul său este de asemenea caracterizat de căutări pline de succes pentru preluarea unor elemente de intonație si ritm din folclorul românesc, pe care le-a dezvoltat în mod creativ, aducând prospețime și o largă accesibilitate cântecelor sale. Dintre cei peste 30 de textieri, cea mai strânsă colaborare a avut-o cu Mihai Maximilian, de care l-
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
ca urmare a proceselor de amestecare a dialectelor ucrainene cu rusă oficială, de-a lungul a peste 300 ani (anii 1660 - 1991) în Ucraina. Surjik în diferite regiuni și mass-media individuale are diferențe semnificative. De regulă, gramatica și pronunția (articulația, intonația) sunt ucrainene, iar în cazul în care fenomenele fonetice și gramaticale rusești pătrund, rămân lexicalizate, afectând derivarea. În același timp, o parte mai mult sau mai puțin semnificativă a vocabularului în ceea ce privește lexicul, după experiența vorbitor de limbă, precum și intenția sa
Surjik () [Corola-website/Science/332404_a_333733]
-
era și el ofițer în armată, sau lui Nicolai Nedobrovo (sub inițialele N.V.N). Dar iubirea nu mai este o temă separată, ea devine inseparabilă de suferințele pământești, iar unele din versuri conțin imagini de o religiozitate înălțătoare. Însă noile intonații de solemnitate tristă, tonul de rugăciune, exprimând o percepere extrem de personală, au distrus imaginea stereotipă a poeziei Annei Ahmatova, pe care și-o formaseră cititorii versurilor ei anterioare. Aceste modificări au fost percepute de Osip Mandelștam, care observa: Volumul "Stolul
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
de versuri: Подорожник (Pătlagina), ilustrat de Mstislav Dobujinski, în 1921 și Anno Domini МСМХХI în anul următor. Acesta din urmă cuprinde și o poezie despre moartea lui Nikolai Gumiliov. În ambele volume încep să apară tonul de solemnitate dureroasă și intonația profetică care se vor accentua în operele ei de mai târziu. Multora din cititorii ei, li se părea, că în noile ei versuri se oglindeau teribilele realități ale vremurilor revoluției. Astfel, în poezia „Все расхищено, предано, продано...” („Totul este furat
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
copii, sau pentru a se ruga la Dumnezeu), iar similar, Loro este forma de politețe pentru voi. Infinitivul verbelor italiene are una dintre următoarele terminații, ori "-are", "-ere" sau "-ire". Majoritatea verbelor italiene sunt regulate. Întrebările sunt formate prin creșterea intonației la sfârșitul propoziției, ca și în majoritatea limbiilor europene, posibil prin inversarea subiectului și verbului de asmenea, ca și în limba română (vezi exemplele de mai jos). Această conjugare de bază este folosită pentru a indica că ceva se întâmplă
Limba italiană () [Corola-website/Science/296678_a_298007]
-
imposibilă în afara sensului pragmatic, de exemplu în "De quoi je me mêle!" „Ce te amesteci!” (lit. „Ce mă amestec!”) (persoana I în locul persoanei a II-a). Unitatea frazeologică pragmatică prezintă două asemănări cu interjecția: folosirea automată în situații corespunzătoare și intonația specifică. Astfel, unele asemenea unități corespund ca sens pragmatic unor interjecții, de pildă "Qu’est-ce que vous me dites là!" „Ce tot spui acolo?!” și "Ah bah!" care exprimă mirarea Unii lingviști consideră că și ceea ce în gramatica tradițională se
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
iar ritmul era -parlando rubato-. Deasemeni la începuturile creștinismului acesta a fost modul de a cânta. Astfel melodiile ebraice, odată cu răspândirea creștinismului au ajuns în multe alte comunități, unde s-a realizat adaptarea cântecelor ebraice la limba greacă, asimilându-se intonații populare specifice fiecărei regiuni. Așa asistăm la procesul de cristalizare a noii muzici bizantine, nume dat Bizantis, cel mai mare centru cultural est-european. Prin folosirea imnurilor s-a ușurat pătrunderea elementului popular în biserică, adăugând formule și formele muzicale noi
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
provenite din figurile limbajului. Ar fi interesant de studiat în acest context valențele intonaționale ale limbii vorbite (rostite) în enunțul figurilor limbajului care definesc retorica muzicală respectivă. Poate, prin mai știu eu ce proces de contiguitate, de cuvânt rostit și intonația subiacentă s-au putut concretiza muzical (în sunet pur) corespondențe între figurile limbajului și valențele sonore (cuantificabile și reiterabile) care ar putea deveni o teorie închegată a afectelor care să nu rămână doar pe hârtie. În ce ne privește, nu
Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
chemare etc.. Se caracterizează în general prin lipsa conținutului noțional, și prin posibilitatea limitată de a se integra în propoziție. Interjecția este specifică limbii vorbite, în special registrului de limbă familiar. Sensul ei pragmatic se precizează adesea în vorbire cu ajutorul intonației, al gesturilor și al mimicii. Există diferențe între gramatici ale diferitelor limbi și între diferiți lingviști privitor la ce cuvinte neflexibile și folosite exclamativ intră în clasa interjecțiilor. În gramaticile limbii române și onomatopeele sunt considerate o categorie a interjecțiilor
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
„""” este o frază în limba engleză, folosită ca un exemplu de ambiguitate lexicală, cât și pentru evidențierea rolului semnelor de punctuație, care sunt menite să redea în scris intonația, accentul și pauzele la care omul apelează în timpul vorbirii. Fraza poate servi drept exercițiu lingvistic, care ar cere să se aplice semnele de punctuație potrivite în cadrul frazei, astfel încât aceasta din urmă să aibă sens. De asemenea, fraza constituie un bun
James while John had had had had had had had had had had had a better effect on the teacher () [Corola-website/Science/329855_a_331184]
-
vede. Scoaterea la lumină a conspirației fremene dezvăluie că Korba, un fost fedaykin și, actualmente, mare preot al bisericii lui Paul, se află printre dușmanii lui Paul. Hayt îl interoghează pe Bijaz, dar micul om - actualmente un agent Tleilaxu - folosește intonația care îl face pe Hayt vulnerabil în fața comenzilor induse. Bijaz îl programează pe Hayt să îi ofere lui Paul un târg odată cu moartea lui Chani: renașterea Chaniei ca ghola și speranța că amintirile lui Duncan Idaho ar putea fi readuse
Mântuitorul Dunei () [Corola-website/Science/322376_a_323705]
-
să se simtă legați de spiritul "gauchoului", călărețul legendar al pampasului, și de calitățile sale ideale în ceea ce privește politețea, generozitatea și independența. În festivalurile populare, apariția "gauchoului" este obligatorie. Limba oficială este spaniola. De asemenea, se vorbesc italiana și engleza. Datorită intonației italiene, accentele standard ale limbii spaniole diferă de cele ale altor țări. Spaniola-argentiniană este cunoscută pentru tendința sa de "yeísmo": grupul „ll” și sunetul „y" - echivalente cu „i”, sună mai mult ca și „j”. O altă diferență față de spaniola clasică
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
, numit și semn de întrebare, este un semn de punctuație folosit în scriere pentru a marca intonația propozițiilor sau a frazelor interogative. Se notează cu „?” și se așază după cuvinte, grupuri de cuvinte, propoziții și fraze care au un caracter interogativ sau care reprezintă întrebări directe, precum și după titlurile care au caracter interogativ, ca de exemplu în
Semnul întrebării () [Corola-website/Science/316307_a_317636]
-
să strecoare sugestii indirecte în toate situațiile, inclusiv în propriile cărți, scrisori, lecturi și seminarii. El era de părere că este în avantajul terapiei ca și terapeutul să intre în transă. Intru în transă pentru a fi mai sensibil la intonațiile și inflexiunile vocii pacienților mei. Și pentru a auzi și vedea mai bine. Erickson susținea câ transa este un fenomen zilnic comun. De exemplu, în timp ce așteptăm autobuzul sau trenul, citim sau ascultăm, sau chiar cănd suntem absorbiți de exerciții fizice
Milton H. Erickson () [Corola-website/Science/323661_a_324990]
-
stabilește inventarul de unități segmentale (vocale și consoane) și unități suprasegmentale (accent, intonație) cu valoare funcțională, caracteristic limbii române. Totodată, ca în fonologia oricărei alte limbi, sînt determinate seriile de sunete echivalente (alofone) prin care se realizează fiecare fonem în parte. Prin analiza valorii funcționale a diferitelor aspecte fonetice se ajunge la concluzia
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
de organizare a muzicii în vederea reliefării în interpretarea muzicală a elementelor semnificative care particularizează opera muzicală serioasă. "Cercetările muzicologice" le-a direcționat spre cunoaștera fenomenelor specifice care apar în ansamblurile muzicale în momentul interpretării muzicii din punct de vedere al intonației, dinamicii, mișcării și timbrului și constituie contribuții importante la clarificarea modalității de construcție a ansamblurilor muzicale. Pașcu-Rădulescu, Dorel, "Esență fenomenului sonor muzical," București, Editura A.G.I.R., 2000. Pașcu-Rădulescu, Dorel, " Sunetul muzical și ansamblurile instrumentale," București, Editura UNMB, 2000. Pașcu-Rădulescu, Dorel
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
George Enescu” al Academiei Române (1974); în 1957 titlul de Maestru Emerit al Artei; premii ale Uniunii compozitorilor (1973, 1976, 1978 și 1983 - marele premiu). În cele trei perioade de creație ale lui se disting tendințele de apropiere și contopire ale intonațiilor religioase gregoriene și bizantine cu cele folclorice (românești) și de aplicare a lor pe trunchiul marilor forme ale muzicii europene. Sunt prezente elemente ale unor orientări neorenascentiste și neobaroce (în prima perioadă de creație); pentru ultima perioadă este caracteristică orientarea
Sigismund Toduță () [Corola-website/Science/307096_a_308425]
-
ani), - accesul sătenilor, - transportul calcarului marmorean de la cariera din sat. Notă 4-Odată cu începerea lucrului "la pădure" a început și o creștere demografică mult mai mare față de celelalte perioade prin venirea în sat a mai multor persoane. Modul de vorbire, intonație, forma, graiului local din sat se aseamănă foarte mult cu cel din satele așezate pe văile dealurilor munților Metaliferi cu delimitare aproximativă astfel: -la vest valea Almaș; -la nord vârfurile Păroasa, Malului, Ciușului, pasul Vălișoara: -la est valea Vălișoara-Fornădia: -la
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]