911 matches
-
mai înainte - la modificările de volum determinate de variațiile presiunii lichidului din lumenul vascular. Vasele sanguine fiind distensibile, vor suferi modificări importante ale diametrului și deci a volumului lor, ori de câte ori vor apărea variații în plus sau în minus ale presiunii intravasculare. Modificările de presiune, influențând într-o măsură mult mai mare complianța venoasă decât pe cea arterială, raportul de 1:24 între cele două complianțe face ca presiunea cu care sângele circulă prin artere să crească sau să scadă cu aproximativ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
PGE2; PGI2; sistemul kininelor, histamina etc. După faza anterioară, de vasodilatație activă, în care debitul sanguin este mult crescut, urmează o fază de scădere a vitezei circulației sângelui, până la stază, datorată vasodilatației paralitice. Staza sanguină are următoarele consecințe: favorizează: coagularea intravasculară, contribuie la constituirea exudatului inflamator, facilitează marginarea leucocitelor la endoteliul vascular, generează o stare de hipoxie, care se accentuează progresiv și perturbă metabolismul celular, prin acumularea unor produși locali de catabolism și blocarea sectorului venos al microcirculației. Se induc leziuni
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
neuroendocrine multiple inclusiv ponderale. Prin mecanisme fiziopatologice complexe (hipoxice, aterosclerotice, trombo-embolice, pusee presoare intracraniene etc.), apneea de somn și sforăitul participă la producerea fenomenelor de „stroke” cerebro-vascular. Vibrațiile vaselor cerebrale determinate de sforăit de exemplu, dislocând plăcile ateromatoase sau trombusurile intravasculare, contribuie la realizarea stroke-ului embolic. 2. Afecțiunile cardiovasculare Pacienții cu apnee de somn prezintă importante variații ale frecvenței cardiace, debitului cardiac și tensiunii arteriale, induse de tulburările ventilatorii. Acestea sunt rezultatul asocierii între hipoxemie, hipercapnie, modificările volumului pulmonar sau presiunii
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
curgerii fluidelor vâscoase. Aplicarea acestor legi creează complicații pentru că sângele, după cum am arătat, nu este un mediu omogen, având proprietăți anormale de vâscozitate. De asemenea vasele sanguine nu sunt tuburi rigide, ci extensibile și deci dimensiunile lor depind de presiunea intravasculară și contracția mușchilor netezi din pereții vasului. In plus, în majoritatea porțiunilor, curentul de lichid nu este constant, ci pulsatoriu. Această situație complică fenomenul înțelegerii dinamicii circulației. Totusi aceste legi pot explica destul de bine unele aspecte din comportarea lichidelor biologice
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fiziopatologice locale antrenează reacții generale a caror amploare este direct proporțională cu profunzimea și suprafață arsurii. Prima reacție de apărare în arsuri este vasodilatația paralitica. Dacă aceasta durează peste 5 minute, endoteliul cade în interiorul vaselor din zona afectată determinând coagularea intravasculara localizată. Rețeaua de fibrina fixează anticorpii circulanți formând barieră fibrino-hemato leucocitara care împreună cu blocajul limfatic instalat la 24-48 de ore formează barieră de sigilare care izolează complet volumul de țesut afectat. Robson, în 1974, introduce această noțiune pe care Jacson
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
plasmexodie) dar și apariția microtrombozelor. 15.7.3. REACȚIA LOCALĂ ȘI GENERALĂ ÎN ARSURI Acțiunea directă a energiei termice asupra țesuturilor determina modificări morfo-funcționale importante la nivelul microcirculației, cu creșterea permeabilității pentru proteine, conducând la pierderea de lichide și proteine intravasculare. Deplasarea proteinelor și lichidelor prin membrana endoteliala este dictată de echilibrul presiunilor osmolare și hidrostatice. La nivelul leziunii de arsură modificările tisulare locale sunt dominate de creșterea progresivă a edemului prin creșterea permeabilității capilare și a presiunii hidrostatice ca urmare
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
proteine reține 13 ml de apă); albumina este cea mai activă oncotic și nu are riscul transmiterii de boli că plasma proaspătă congelata sau sângele prospăt. Soluțiile cu osmolaritate mare trebuie utilizate pentru redresarea echilibrului între sectorul interstițial și cel intravascular (tabelul 15.3). Ele au meritul de a reduce ededmul interstițial care necombătut poate deveni o importanță cauza de deces. Parametrii cei mai utili pentru evaluarea unei perfuzari corecte sunt: diureza orara (peste 50 ml/oră la adult și respectiv
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
mare . Trecerea curentului electric prin corpul uman are consecințe grave producând imediat desincronizarea pacemakerului cardiac manifeste prin extrasistole, diverse aritmii până la fibrilația ventriculara și uneori chiar stop cardiac. În teritoriul microvascular se produce necroza pereților cu hemoragie secundară, tromboza, coagulare intravasculara, ischemierea teritoriului distal. Coagularea proteinelor în trunchiurile nervoase. cu pierderea completă a funcției sau numai cu modificări funcționale. Leziunile musculare prin coagularea proteinelor se asociază cu miozita necrozanta care are caracter extensiv și este sediul unei masive și rapide infecții
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
cardio-respirator trebuie combătut rapid prin manevre de resuscitare care de regulă au șanse de reușită. Un caz de electrocuție este de gravitate maximă: pacientul este în stare de șoc, deshidratat, cu tulburări hemodinamice și metabolice, la care se adaugă hemoliza intravasculara cu grave dereglări sistemice. Evaluarea cazului se face astfel: 1. se estimează suprafață leziunilor de arsură; 2. se face examenul neurovascular al extremităților, care pot suferi sindroame de compresiune și necroze profunde; 3. se caută eventuale fracturi (cădere de la înălțime
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
Trasylol, Gordox) și vasodilatatoare de tip Hydergine pentru deschiderea patului microvascular dând astfel șanse de dezvoltare unei eventuale circulații colaterale rămasă funcțională ; blocajul renal se poate liza cu diuretice osmotice și de ansa. Sângele se va administra pentru prevenirea coagulării intravasculare. În rest se aplică principiile de reechilibrare hidroelectrolitică valabile pentru combaterea șocului postcombustional.
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
2.1. ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC Traumatismele și chirurgia induc modificări acute ale volumului și compoziției fluidelor intrași extracelulare. Intervențiile terapeutice subsecvente, care vizează refacerea volumului intravascular și menținerea debitului cardiac, pot altera încă și mai mult volumele și compoziția acestor compartimente [1]. Aceste modificări pot determina disfuncții ale diferitelor organe și sisteme (sistem nervos central, aparat cardio-vascular, aparat neuromuscular) a căror prevenire și tratare presupune cunoașterea
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
femei, întrucât lipidele nu conțin apă. Similar, persoanele obeze au o cantitate de apă relativ redusă și sunt mai vulnerabile la deshidratare decât persoanele normoponderale. Apa totală este repartizată intracelular (55%) și extracelular(45%). Sectorul extracelular este format din apa intravasculară 25% sau 5% din greutatea corporală, și cea interstițială 75 % [2]: Principala prioritate a organismului este menținerea volumului intravascular. Acesta este reglat de aldosteron (crește reabsorbția sodiului), ADH (crește reabsorbția apei) și peptidul natriuretic atrial (crește eliminarea sodiului și apei
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
vulnerabile la deshidratare decât persoanele normoponderale. Apa totală este repartizată intracelular (55%) și extracelular(45%). Sectorul extracelular este format din apa intravasculară 25% sau 5% din greutatea corporală, și cea interstițială 75 % [2]: Principala prioritate a organismului este menținerea volumului intravascular. Acesta este reglat de aldosteron (crește reabsorbția sodiului), ADH (crește reabsorbția apei) și peptidul natriuretic atrial (crește eliminarea sodiului și apei). În plus, sectorul extracelular funcționează ca un rezervor din care și spre care apa și electroliții intravasculari pot fi
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
menținerea volumului intravascular. Acesta este reglat de aldosteron (crește reabsorbția sodiului), ADH (crește reabsorbția apei) și peptidul natriuretic atrial (crește eliminarea sodiului și apei). În plus, sectorul extracelular funcționează ca un rezervor din care și spre care apa și electroliții intravasculari pot fi mobilizați [3]. Apa se mișcă liber, atât prin membrana capilară, cât și prin cea celulară. Conținutul în apă al celor trei compartimente este dependent de presiunea osmotică, hidrostatică și oncotică. Presiunea osmotică este presiunea necesară pentru a preveni
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
rol tot mai mare asupra osmolarității plasmatice. Osmolaritatea plasmatică este egală cu : Na seric x 2 + ureea sangvină (mg%)/ 2,8 + glucoza sangvină (mg%)/ 18 Presiunea hidrostatică este presiunea generată de cord și care tinde să deplaseze apa din sectorul intravascular către sectorul interstițial; la nivelul membranei capilare ea este de 20 mm Hg și este contrabalansată de presiunea hidrostatică din sectorul interstițial care tinde să crească pe măsură ce apa se acumulează în acest sector. Presiunea oncotică(coloid-osmotică) este presiunea generată de
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
hidrostatică din sectorul interstițial care tinde să crească pe măsură ce apa se acumulează în acest sector. Presiunea oncotică(coloid-osmotică) este presiunea generată de moleculele de dimensiuni mari care nu pot traversa liber membrana capilară și tind să rețină apa în sectorul intravascular; fiind determinată în principal de albumină. Când această presiune crește (de exemplu perfuzarea de soluții macromoleculare : albumină, dextran, amidon), apa din sectorul interstițial este atrasă către sectorul intravascular. 2.1.2. ELECTROLITII IN ORGANISM Electroliții sunt esențiali în menținerea electrofiziologiei
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
pot traversa liber membrana capilară și tind să rețină apa în sectorul intravascular; fiind determinată în principal de albumină. Când această presiune crește (de exemplu perfuzarea de soluții macromoleculare : albumină, dextran, amidon), apa din sectorul interstițial este atrasă către sectorul intravascular. 2.1.2. ELECTROLITII IN ORGANISM Electroliții sunt esențiali în menținerea electrofiziologiei celulare. Celulele excitabile (celulă nervoasă, celule musculare, miocard) au o abilitate particulară, aceea de a menține un gradient de concentrație pentru sodiu și potasiu între compartimentul intracelular și
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
intracelular; astfel se menține potențialul electric transmembranar necesar pentru activitatea celulelor excitabile. La nivelul membranei capilare echilibrul ionic este explicat de legea Gibbs-Donnan: deși apa și electroliții circulă liber prin membrana capilară există o concentrație crescută de cationi în sectorul intravascular care să echilibreze din punct de vedere electric sarcinile negative ale proteinelor. Proteinele au o concentrație crescută în spațiul intravascular, membrana capilară fiind doar semipermeabilă pentru acestea . 2.1.3. EVALUAREA ECHILIBRULUI HIDRO-ELECTROLITIC 2.1.3.1. Elemente clinice Anamneza
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
de legea Gibbs-Donnan: deși apa și electroliții circulă liber prin membrana capilară există o concentrație crescută de cationi în sectorul intravascular care să echilibreze din punct de vedere electric sarcinile negative ale proteinelor. Proteinele au o concentrație crescută în spațiul intravascular, membrana capilară fiind doar semipermeabilă pentru acestea . 2.1.3. EVALUAREA ECHILIBRULUI HIDRO-ELECTROLITIC 2.1.3.1. Elemente clinice Anamneza joacă un rol important prin evaluarea cantităților de lichide și sare ingerate, cât și prin aprecierea pierderilor. Curba ponderală poate
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
zi. Variații mai mari ale greutății corporale pot indica modificări ale conținutului total de apă al organismului. Atenție la pierderile reținute cum ar fi hemoragiile interne sau acumularea de fluide în spațiul trei. 2.1.3.1.2. Evaluarea volumului intravascular: a. tensiunea arterială nu reprezintă întotdeauna un indicator sensibil; o tensiune normală la un hipertensiv sau la un vârstnic poate reprezenta o hipotensiune relativă; pacienții vârstnici pot prezenta hipotensiune ortostatică deși 34 volumul circulant este normal, în timp ce tinerii pot tolera
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
34 volumul circulant este normal, în timp ce tinerii pot tolera o hipovolemie acută fără modificări semnificative ale tensiunii arteriale. b. pulsul frecvența acestuia poate fi influențată de factori multipli, amplitudinea undei de puls ne dă însă informații mai precise asupra volumului intravascular. c. proba posturală o creștere cu peste 20 bătăi pe minut a frecvenței pulsului și o scădere cu peste 20% a tensiunii arteriali sistolice la trecerea din Clino în ortostatism indică o reducere a volumului circulant cu 20%. d. presiunea
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
circulant efectiv, corelat cu abilitatea cordului de a manevra acest volum (normal 8-12 cm apă); ea depinde de volumul circulant efectiv, presiunea intratoracică care influențează returul venos la cord, contractilitatea miocardică și nu reprezintă deci un indicator fidel al volumului intravascular. Mai importante sunt urmărirea sa în dinamică, mai ales sub proba terapeutică a repleției volemice, precum și modificările sale în ortostatism (când nu se modifică, volumul circulant este adecvat). e. evaluarea funcției cardiace presiunea în capilarul pulmonar blocat, debitul cardiac. f.
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
peste 10 mg% sau Ca ionizat > 2,6 mEq/L. Cauze: * alterarea mecanismelor homeostatice (hiperparatiroidism, exces de vitamină D), * depășirea mecanismelor homeostatice (mobilizare crescută din os metastaze osoase, imobilizare la pat, scăderea eliminării renale). Criza hipercalcemică, manifestată prin depleție acută intravasculară, insuficiență renală, comă, se tratează prin perfuzie intravenoasă de ser fiziologic 2-3 L la 3-6 ore și furosemid 40 100 mg la 4-6 ore. Când această terapie este contraindicată sau ineficientă se poate recurge la mithramicină, calcitonină, steroizi sau dializă
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
Fc) prin care declanșează activarea complementului, citotoxicitatea și fagocitoza (opsonizare). Prin blocarea unor secvențe moleculare cu rol funcțional rezultă neutralizarea microorganismelor sau a toxinelor acestora. În prima etapă a răspunsului umoral intervin anticorpii de tip IgM care rămân în majoritate intravascular. După câteva săptămâni apar IgG care se găsesc intrași extravascular. La nivelul mucoaselor acționează IgA secretorii, în timp ce IgE intervin în degranularea mastocitelor și bazofilelor. Imunitatea specifică celulară este realizată de macrofage, limfocitele T și B care, prin citotoxicitate (celule NK
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
mai mare pentru dezvoltarea de complicații severe: deces, preeclampsie, eclampsie, sindrom HELLP (hemoliză, creșterea enzimelor hepatice, scăderea numărului de trombocite), complicații materne (accidente cerebrovasculare, hemoragie cerebrală, infarct de miocard, insuficiență renală, abruptio placentae, insuficiență de organ, edem pulmonar și coagulare intravasculară diseminată) [2]. Complicațiile HTA asupra fătului sunt următoarele: mortalitate perinatală, neonatală sau fetală, complicații neonatale (hipoglicemie, hipotermie, hipotensiune, bradicardie), risc de creștere intrauterină întârziată, prematuritate, hipoxie tranzitorie (encefalopatie ischemică hipoxică) sau complicații pe termen lung (deficit mental) [3]. Ghidul GDG
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]