2,516 matches
-
județe (procente) x= sex M, F y = ponderea bărbaților în populația localității de la 0% la 100%. y = (0, 100) adică măsurarea se face pe o scală metrică. Aparent lucrurile sunt în ordine. Dar n-am vorbit nimic despre volumele populației investigate. Ce s-ar întâmpla dacă la nivelul județului Brașov de pildă populația ar fi de 600.000 de persoane iar la nivelul județului Covasna de 300.000 de persoane. Cum ar fi să facem acum o medie pe variabilele de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
corectitudine privind acest nivel al măsurării rezultă în principal din regulile logice ale definiției, clasificării și diviziunii. Studiul relației dintre două caracteristici: intenția de vot și mediul de rezidență se poate face cu ajutorul următorului spațiu de atribute, considerând volumul populației investigate de 1000 de subiecți. Tabelul nr. 2.1: Studiul relației dintre intenția de vot și mediul de rezidență Mediul de rezidență Urban Rural Intenția de vot Votează 500 200 Nu votează 200 100 Nivelul de măsurare ordinal Scalele ordinale au
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
întregii populații persoanelor care consumă berea Ciucaș se află undeva între 41,6% și 47,3% din total consumatori de bere. 3.5. Aspecte practice ale eșantionării Opțiunea pentru un tip sau altul de eșantionare se bazează pe specificul problemei investigate, pe considerarea caracteristicilor populației de referință și pe criterii de eficiență practică și a estimării parametrilor. În același timp, trebuie să se urmărească reducerea erorilor de eșantionare, adică a diferențelor dintre estimatorii obținuți din analiza unui eșantion și parametrii populației
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și urban, dar în interiorul fiecărei grupări considerăm că nu există diferențe majore între localități. Astfel, reducem mult costurile de resurse umane, de timp și financiare comparativ cu eșantionarea aleatorie. În acest tip de eșantionare unitățile care fac parte din populația investigată nu au aceeași probabilitate de a fi extrase în eșantion. 3.6.7. Eșantioane fixe, panel "Eșantioanele fixe (...) panel sunt eșantioane supuse unei investigații repetate, cu un același instrument (chestionar) sau cu unele apropiate".1 Acest procedeu de eșantionare se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
obiectul unor capitole, e drept că uneori substanțiale, din lucrările de teologie, exegeza biblică, spiritualitate. Studiul de față va avea obligatoriu un caracter interdisciplinar, cercetarea lexicologica neputându-se despărți de cea exegetica și teologica. Acestor domenii le aparține materialul bibliografic investigat. După cum se va vedea, însă, în majoritatea acestor lucrări se pornește de la clarificarea problemelor lexicale, gramaticale și de context semantic. 1. Studiul numelor divine ce apar în Biblietc " 1. Studiul numelor divine ce apar în Biblie" 1.1. Numele divine
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de mare folos în încercarea de circumscriere a sferei semantice a fiecărui nume divin. Capitolul 1tc " Capitolul 1" Repere metodologicetc "Repere metodologice" Acest studiu asupra numelor divine în Coran și în Biblie este abordat într-o perspectivă interdisciplinara: obiectul de investigat interesează în cel mai înalt grad exegeza teologica și ne vom sprijini pe cercetări de această natură, dar metodele vor fi cele ale semanticii, în privința analizării și grupării materialului studiat; apoi, în evaluarea traducerii în limba română a acestor nume
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pielii, religia sau originea națională în instituțiile de învățământ publice de la toate nivelurile. Studiul condus de James Coleman, pe vremea aceea profesor la Universitatea Johns Hopkins, împreună cu Ernest Campbell de la Universitatea Vanderbilt reprezintă materializarea acestei recomandări a Parlamentului american. Eșantionul investigat a cuprins 645.000 de elevi de la cinci niveluri diferite de învățământ. Pe lângă chestionarele sociologice, s-au aplicat și teste la cinci teme. Notabil este că la toate testele albii au avut performanțe mai bune decât ceilalți. Pe comanditarii studiului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
traseu evolutiv în limitele crizelor normale ale vârstei Ă față de problematica sexualității, a raporturilor cu părinții sau cu vârstnicii Ă, fără perturbări sau tumult emoțional. Raportul celor ce reclamă probleme este, conform rezultatelor lui Offer, de 1 la 5 subiecți investigați. Dar, este mai ales cazul acelor adolescenți ale căror probleme s-au manifestat încă din copilărie. Impulsivitatea, necenzurată încă suficient de autoinhibițiile impuse de normele sociale, poate fi la originea fenomenelor de vandalism cu care școala începe să se confrunte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale eșecului școlartc "2. Cauze ale e[ecului [colar" Eșecurile școlare sunt rezultatul unor condiționări multiple, unele ținând de elev, altele vizând școala, familia sau factorii generali de ambianță educațională. 1. Dintre cauzele care țin de elev, cele mai des investigate sunt cele referitoare la rolul pe care-l pot avea unele boli organice, unele deficiențe fizice sau senzoriale, și unii factori psihologici individuali, de origine endogenă sau exogenă. a. Referitor la determinările anatomo-fiziologice, trebuie să arătăm că unele malformații (diformități
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
discuție. De exemplu, cercetătorul poate analiza nivelul de inteligență, motivația sau traumele din perioada copilăriei în funcție de un factor anume, iar rezultatul obținut constă într-un ansamblu de valori numerice pe o scală care va exprima valoarea factorului sau intensitatea experienței investigate. Odată ce a obținut aceste rezultate cantitative, istoriometristul poate trece la următoarea etapă a analizei, când supune variabilele la o analiză statistică ce îi permite confirmarea sau infirmarea ipotezei de lucru. Cele mai utilizate metode statistice în istoriometrie sunt regresia multiplă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
antreprenori politici, sunt capabili să modifice motivațiile membrilor comunității prin contribuția la mecanismele de atribuire colectivă, prin organizarea acțiunii colective și prin accentuarea sentimentului eficienței colective, fiind ei înșiși beneficiarii unor recompense specifice. Factorii individuali au fost mult mai insistent investigați. Pentru explicarea participării la mișcări sociale, McCarthy, McAdam și Zald (1988) enumeră ca factori psihologici: autoritarianismul, dorința de consistență cognitivă și deprivarea relativă. Mai recent, conceptul de „mânie” a căpătat o anumită notorietate în studiul mișcărilor, ca fiind principalul motiv
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a se limita la ele; atunci când se iau în considerare patternuri diferite de evenimente, în arii tematice (issue areas) diferite, trebuie avută în vedere ipoteza că resursele de putere sunt distribuite în mod diferit între aceste arii tematice și trebuie investigate modurile în care aceste diferențe constrâng actorul să conexeze ariile tematice, spre a folosi într-o anumită arie resursele de putere de care dispune într-o altă arie de putere; atunci când se analizează modurile în care statele își definesc interesele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interviuri utilizate pentru colectarea informațiilor necesare analizei muncii: interviul individual, cu fiecare angajat în parte; interviul colectiv/în grup, cu mai mulți angajați care ocupă același post; interviul cu supervizorul sau șeful direct, care este deja foarte familiarizat cu postul investigat. Interviul colectiv este utilizat atunci când un număr mare de angajați ocupă același tip de post sau posturi similare, el dovedindu-se un mod rapid și puțin costisitor de a obține informații utile privind respectivele posturi. Cel mai important avantaj al
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de un anumit post. Una dintre cele mai semnificative schimbări în domeniul selecției din ultimii zece ani este creșterea încrederii în validitatea diferitelor metode de selecție, încredere dobândită în urma realizării unor studii meta-analitice. Majoritatea metodelor de selecție au fost atent investigate, astfel încât , dincolo de restricțiile de eșantionare și de măsurare, ele se dovedesc mult mai valide decât se credea în trecut. Schmidt și Hunter (1998) identifică diferite grade de validitate ale câtorva metode de selecție, pe baza unui studiu meta-analitic. Concluzia acestui
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Mediu urban de dimensiuni foarte mari Mediu urban de dimensiuni mari Mediu urban de dimensiuni medii Mediu urban de dimensiuni mici Transilvania Muntenia Moldova București Graficul 8). Pentru a simplifica și ușura astfel compararea datelor am construit pentru fiecare fenomen investigat (interes declarat, informare, discuții și cunoștințe politice) câte o singură măsură (combinând mai multe întrebări). Fiecare dintre aceste măsuri ia valori pe intervalul ș0;100ț, unde valorile mai mari semnifică un interes declarat mai mare, respectiv nivele de informare, discuții
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
discuțiile pe temă politică. Nivelul cunoștințelor politice depinde, în principal, de resurse (educație și bunăstare îndeosebi) și de frecvența informării politice (discuțiile pe teme politice au o influență pozitivă, dar puțin sub pragul de semnificație statistică). Indiferent de fenomenul politic investigat (interes, informare, discuții, cunoștințe), nivelul resurselor joacă un rol important. Nivelul de educație și cel al resurselor materiale constituie, în acest context, principalii determinanți. Diferențele în socializarea de gen sunt responsabile la rândul lor de valorile mai ridicate înregistrate în
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
programe de antrenare; grupul a1b2 - este alcătuit din manageri (10 persoane) care vor fi antrenați, dar ai căror subordonați nu vor fi incluși în grupuri de antrenare; îl putem considera grupul clasic de antrenare, deoarece analiza antecedentelor profesionale ale managerilor investigați relevă, în toate cazurile, o astfel de formulă de antrenare; grupul a2b2 - este alcătuit din manageri (10 persoane) care intră în programul de antrenare și ai căror subordonați (câte unul pentru fiecare manager) vor beneficia și ei de grupuri de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
scopul investigării și orientarea paradigmatică a cercetătorului, iar aceste chestionare variază în funcție de numărul și tipul stresorilor. O problemă cu care se confruntă multe dintre instrumentele descrise mai sus este că tind să se focalizeze doar pe o dimensiune a stresorului investigat, iar diversele scale trebuie permanent revalidate. Metodele de măsurare psihofiziologică a stresului profesional pot fi împărțite în trei mari categorii, privind variabilele cardiovasculare, hormonii de stres și variabilele sau schimbările imunologice; chiar dacă utilizarea acestora este în plin progres, este importantă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de studiere a personalității ar fi următoarele: 1. Rămân toate trăsăturile stabile de-a lungul timpului? Dacă nu, cât de multe trăsături trebuie să rămână stabile de-a lungul timpului, pentru a vorbi de consistență? 2. Este necesar ca trăsăturile investigate să rămână invariante în expresia lor fenotipică? 3. Cât de mari trebuie să fie perioadele de timp între două măsurători succesive pentru a putea vorbi de stabilitate și consistență cross-temporală la nivelul personalității? Atunci când măsurarea personalității se face dintr-o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
permite cercetătorului să determine stabilitatea unor comportamente-indicatori ai unor trăsături de personalitate. În măsura în care între momentul inițial și cel ulterior/final nu se înregistrează diferențe semnificative la una și aceeași trăsătură, pentru una și aceeași persoană, se poate conchide că persoana investigată dispune de o anumită stabilitate a manifestării personalității. Când perspectiva temporală este extrem de întinsă (cazul studiilor bazate pe designuri longitudinale), asumpția invarianței situaționale rareori mai poate fi păstrată. Cu toate acestea, eventualele rezultate stabile, obținute în acest caz, vor constitui
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
altă cercetare longitudinală, realizată la Berkeley Institute for Human Development, Block (1971) a raportat indici semnificativi de stabilitate temporală pentru un număr impresionant de aspecte ale personalității. În acest caz, înregistrările efectuate au cuprins aproape trei decade din viața indivizilor investigați. Conform psihometriei clasice, în măsura în care trăsăturile sunt măsurate pe un eșantion care dispune de reprezentativitate, caracteristica stabilității poate fi generalizată, personalitatea devenind un atribut uman universal. Perspectiva longitudinală de analiză dictează în mod automat alegerea unor designuri cross-temporale de verificare a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
rolurile sociale așteptate de la persoană sunt destul de clare. Dacă ar trece de la nivelul declarativ (așa cum se întâmplă în self-report) la nivelul observației comportamentale, în contexte relevante, altele decât cele profesionale, cercetătorul ar putea eventual să constate că, în realitate, persoana investigată a devenit de-a lungul timpului extrem de egocentrică. În acest caz, rămânând la aspectul de formă (comportamentul extern), am putea obține fidelități foarte mari, dar având acces la conținuturi (experiența subiectivă autentică), ne-am putea da seama ce eroare grosolană
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
personalității. De pildă, dacă un cercetător aplică unui eșantion de persoane un chestionar privind altruismul, el va obține pentru fiecare dintre acestea un eșantion comportamental reprezentativ pe baza căruia se poate calcula poziționarea medie a fiecărei persoane în raport cu factorul subiacent investigat. Aceste date vor constitui variabila predictor. Culegând apoi, pe baza observației sistematice, dovezi empirice privind comportamente altruiste reale ale acelor persoane - atât în contextul grupului de prieteni, cât și față de unele persoane necunoscute ce reclamă o astfel de intervenție -, se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la mediul universitar - factori de instalare, efecte și condiții de optimizare” (director de proiect fiind prof dr. Mielu Zlate). Printre variabilele măsurate în cadrul cercetării realizate pe un eșantion de 750 de subiecți s-a numărat și importanța acordată de către studenții investigați creativității (ca valoare personală și profesională), fapt ce a permis membrilor echipei de cercetare să răspundă invitației organizatorilor conferinței de a participa la acest eveniment științific. Lucrarea realizată de prof. dr. Tinca Crețu, „Creativitatea ca valoare, aspirație și realizare”, a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
textele sale având atât rigoarea cercetării științifice, cât și virtuțile registrului ironic sau maliția pamfletului. Majoritatea cărților lui sunt culegeri de studii și articole dedicate scriitorilor ruși. Pentru fiecare caz în parte, criticul impune o anumită disciplină a redescoperirii subiectului investigat, făcând abstracție de gradul de cunoaștere a unui scriitor în rândul publicului. Ia totul de la zero, pune sub semnul întrebării modalitățile de receptare clasicizate și caută să resusciteze interesul cititorilor față de anumiți scriitori sau perioade literare. Nu neglijează biografiile autorilor
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]