343 matches
-
și de mediu pot influența ființa umană în dezvoltarea unor preferințe în abordarea îndatoririlor sociale. Holland a identificat șase tipuri de personalitate, în concordanță cu manierele de acțiune socială, cărora le-a dat nume care reflectă orientarea lor principală: realistic, investigativ, artistic, social, întreprinzator (enterprising) și convențional. De asemenea, susține că există numeroase ocupații care se potrivesc cu fiecare persoană în parte, în funcție de personalitatea acesteia. Nu există tipuri pure de personalitate, dar una-două trăsături majore pot determina cu destulă exactitate orientarea
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
tipologii, repere și răspunsuri care susțin recondiționarea limbajului, înțelegerii și explicării cadrului de acțiune și de impact al culturii. Poziționarea critică condiționată de schimbările procesuale și relaționale ale structurilor sociale, politice și economice în raport cu "conservatorismul cultural" a determinat o reacție investigativă și creativă care a dus la configurarea ori chiar la simularea unor medii culturale alternative. În ultimul timp, însă, abordările alternative au început să fie asimilate în anumite medii culturale considerate chiar radical conservatoare, cum ar fi de pildă mediile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
enunțe principii generale cu privire la aprecierea artei, și critica de artă practică, care încearcă să examineze operele, genurile și autorii lor în funcție de criteriile stabilite teoretic, prin combinarea discursurilor lor, se poate vorbi despre o critică de artă textuală, care se manifestă investigativ prin compararea diferitelor texte și versiuni ale operelor particulare pentru a delimita anumite criterii și practici comune, despre o critică juridică, care se manifestă prescriptiv printr-un ton legislativ, despre o critică biografică, care se manifestă constatativ prin încercarea de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
această meserie sub nici o formă, după paisprezece ani ca procuror. — De ce? Pentru că mi-am dat seama că ajunsesem la un anumit nivel și nu vedeam nici o schimbare. Aveam același tip de dosare. Nu se întâmpla nimic semnificativ în ceea ce privește schimbarea zonelor investigative, din partea poliției, din partea serviciilor de informații. Informații care să ne ducă mai departe, adică să nu cercetăm doar simpli evazioniști. Sigur, erau dosare importante, cu prejudicii semnificative, dar știam că decizia era în altă parte și eram lipsiți total de
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
faza a doua, profesorii au utilizat doar admonestarea între patru ochi. Utilizându-se admonestările între patru ochi, frecvența problemelor de disciplină s-a redus semnificativ. • Tehnicile interviului. Ocupându-se de această modalitate, Saunders 149 a schițat două forme de interviu: investigativ și interviul bazat pe relația de încredere: a. interviul investigativ este o strategie utilă în cazul unor forme mai serioase de comportament indezirabil și poate fi folosită atunci când sunt implicați unul sau mai mulți elevi. Interviul investigativ ar trebui să
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ochi. Utilizându-se admonestările între patru ochi, frecvența problemelor de disciplină s-a redus semnificativ. • Tehnicile interviului. Ocupându-se de această modalitate, Saunders 149 a schițat două forme de interviu: investigativ și interviul bazat pe relația de încredere: a. interviul investigativ este o strategie utilă în cazul unor forme mai serioase de comportament indezirabil și poate fi folosită atunci când sunt implicați unul sau mai mulți elevi. Interviul investigativ ar trebui să vizeze numai elevul/elevii implicați în incident și acolo unde
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
forme de interviu: investigativ și interviul bazat pe relația de încredere: a. interviul investigativ este o strategie utilă în cazul unor forme mai serioase de comportament indezirabil și poate fi folosită atunci când sunt implicați unul sau mai mulți elevi. Interviul investigativ ar trebui să vizeze numai elevul/elevii implicați în incident și acolo unde este posibil după ce s-au mai liniștit puțin lucrurile. Se încearcă astfel minimizarea efectelor și a posibilităților de extindere a incidentului. Dacă sunt implicați mai mulți elevi
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
lor asupra faptelor. Aceste mecanisme sunt: negarea, proiecția, raționalizarea. Acolo unde este posibil, aceste mecanisme ar trebui puse în lumină și este necesară o discuție cu cei în cauză despre efectele lor. Iată câteva repere de urmărit în timpul unui interviu investigativ: nu te implica emoțional; dacă este posibil, exclude de la discuții elevii care nu sunt implicați în incident; fă-i pe elevii implicați să-și expună versiunea proprie asupra celor întâmplate; încearcă să clarifici faptele și să elimini opiniile; încearcă să
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
să clarifici faptele și să elimini opiniile; încearcă să descoperi funcționarea mecanismelor de apărare; discută cu elevii în cauză despre prezența mecanismelor de apărare (dacă este posibil) fii atent la acțiunile tale: ele servesc drept model pentru elevi. Un interviu investigativ cunoaște mai multe finalizări: impresionarea elevilor, pedepsirea celor vinovați și, trimiterea acestora la o instanță superioară (directorul, de pildă); b. interviul bazat pe relații de încredere se referă la cazul când în "culpă" se află un singur elev, care a
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Este, de aceea, sarcina cea mai importantă a educației să vizeze cu tehnicile ei mersul înainte și să genereze permanent premisele actului înnoitor. Conștiința va depăși și aici analogonul funcțional al percepției și va implica în demersurile sale tot pachetul investigativ de care dispune, pentru o restructurare permanent necesară unei dinamici firești a vieții interioare. Capitolul 3 Mai mult decât percepție. Premisele autentice ale schimbării Curentul empirist a consacrat problema conștiinței cu o determinare de sens care marchează zorii unei problematizări
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
auto-referențiale apropiate de sursa comună a tuturor ideilor. Această noțiune a inaugurat un model de înțelegere menit să împace o divergență de tip metodologic între cunoașterea de sine și cunoașterea obiectelor lumii, prima regăsindu-și în definiția empiristă o modalitate investigativă noetică similară celei de-a doua, într-o tentativă de unificare trans-tipologică ce acordă preeminență existențială acesteia din urmă. O sumă întreagă de trăsături distinctive care intră în caracterizarea conștiinței obiectelor s-a transferat în virtutea principiului simetriei astfel instituite asupra
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
vizării sale și o mare parte a domeniului științelor teoretice (chiar dacă uneori nu se află în aceeași rază de utilitate cu acestea). Ea întoarce contemplației care a construit-o minuțios serviciul unei abstracte metodologii cognitive și permite o eficientă exercitare investigativă în numele competenței sale neîngrădite și cu avantajul oricând actualizabil al unei viziuni globaliste ce poate ghida demersurile punctuale ale cunoașterii. Ea este legată prin fire nevăzute de orice încercare cognitivă și îi ritmează acesteia mersul după o regulă a ajustării
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o soluție de continuitate (deci o articulare interioară) a înlănțuirii etapizate a căii individuale. Apoi, tot ea poate furniza acordul în comunitatea științifică, acord care nu este întotdeauna o coroborare a tezelor supuse dezbaterii, ci uneori și adecvare a drumurilor investigative (potrivire între tipuri de abordare a obiectului). Acest tip de conlucrare în sânul unui curent științific sau al unei bresle face de multe ori cu putință progresul general al cunoașterii, în măsura în care patronează schimbul generos de tehnică a cercetării și în măsura în care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
demersuri coerente punctuale, cu adăugiri de comentariu lămuritor sau de explicitări încărcate de virtualitate vizionară, cu încercări retorice aflate la granița indecidabilă a unei probabilități inevitabile. El este imaginea așezată și definitivată a parcursului întortocheat la care obligă dificultatea temei investigative și onorează această dificultate prin adiție personalistă legitimă la o derulare consecvent calculatorie. Aici conștiința de sine ajunge să servească bunei inserții a acestor complemente științifice, în acord cu o regulă a libertății de cercetare care nu dezminte rigoarea sau
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
epistemologice. În fond, există o personalitate de tip științific și ea este înzestrată cu trăsături pe care tot conștiința de sine le filtrează, le educă și cărora tot ea le oferă o adecvată încadrare pragmatică (în sensul experiențial al drumului investigativ). Acest tip de personalitate este el însuși particular, are o fizionomie proprie (delimitabilă în peisajul global al tipurilor de personalitate pe care sinteza suprastructurantă îl construiește prin supraîncărcare), chiar dacă predispune în virtutea definiției lui caracteristice către aneantizarea determinărilor de individualitate care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
comunicantă a persoanei care reflectă în trăirile ei întreaga frământare pe care o implică un contact plenar cu semenii și se modifică investițional în funcție de modulațiile experiențelor pe care le traversează. Conștiința obiectelor lumii însăși, care în general deține un caracter investigativ neutru, capătă în această situație privilegiată o apropiere de omoloaga sa subiectivă și se colorează atitudinal, preluând o nuanță afectivă și o investire corespondentă de natură etică. Dacă Immanuel Kant sugera că nu ne putem reprezenta nimic asociat în obiect
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
câmp al cunoașterii se pot proba virtuțile raționale de care "dispune" (în cel mai propriu sens al cuvântului) orice individualitate conștientă, și aici se arată fără putință de infirmare că unul dintre cele mai vechi domenii de exercitare a demersului investigativ (propria interioritate) rămâne și cea mai înaltă țintă posibilă a întregului sistem intențional personal. A te auto-investi pornind de la cele mai adânci determinări spirituale rămâne datoria supremă și profunda împlinire a unei vocații umaniste universal propovăduite și unanim-asumate. Bucla care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
spirituală se resimte în termeni foarte subtili (fără posibilitatea blocajului). Comparația marchează diferența esențială între începutul antichității grecești (moment esențial al orientării descriptive către lume) și universul spiritual omolog indian sau chinez (care au deschis poarta de intrare a înclinației investigative și experimentatoare omenești către interioritate). Însă, așa cum occidentul a găsit propriile formule introspective menite să se adecveze structurilor sale spirituale, stiințele și teoriile despre lume în spațiul orientului au putut înflori cu o vigoare specifică și cu rezultate ce adesea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dorește obținerea unui progres substanțial; d) nu se poate vorbi de elevi care învață în absența unor profesori care nu întrunesc aceeași calitate. De asemenea, o parte dintre obiectivele ce au în centru elevul (dezvoltarea responsabilității, a deprinderilor și capacităților investigative, a capacității de muncă în echipă sau de adaptare la schimbare) descriu exact competențele pe care trebuie să le posede agenții schimbării. Considerăm că suntem puși în postura de a recunoaște că adoptarea schimbărilor în educație implică modificarea filosofiei școlii
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
lucru a fost totuși realizat, spre deosebire de situația frecvent întâlnită și astăzi când, deși psihologia are constituită deja o paradigmă a ei proprie și este declarată oficial ca domeniu de cunoaștere științifică cu tot ceea ce înseamnă categorii conceptuale fundamentale și tehnologie investigativă de specialitate totuși, în "grădina" ei se găsesc atâtea buruieni și ierburi otrăvitoare a căror încadrare epistemologică ridică dificultăți serioase. Matematicianul Grigore Moisil (1971) spunea că, în istoria oricărei științe, este necesară, nu numai interpretarea conceptelor sale de bază, ci
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a animalelor, este nu numai reflectarea formelor senzoriale, ci și reflectarea conceptuală aceasta pe linia funcției inteligente a sufletului. În ceea ce privește acest din urmă aspect, s-a apreciat faptul că lui Aristotel în acest moment "i-a căzut din mână" instrumentul investigativ propriu științelor naturii. Astfel, după ce declară inseparabilitatea sufletului de purtătorul acestuia, corpul, sistemul său și viziunea sa scientistă încep să facă compromisuri. Le fac pentru acest nivel inteligent al activității, în sensul dezvoltării unei alte teorii, elaborate de astă dată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
într-un Atotputernic care le rânduiește pe toate în lume, în natură, în societate, în sufletele oamenilor. Formularea manifestării oricărei legități sau principiu era un pretext pentru clamarea voinței acestui Atotputernic, căreia au trebuit să-i fie subordonate toate inițiativele investigative. Mai mult, teoreticienii acestei perioade au făcut eforturi importante de convertire la această ordine inclusiv a contribuțiilor gânditorilor Antichității, mai ales cele ale lui Aristotel. Din întreaga filosofie a lui Aristotel a fost păstrată doar forma externă, extirpând din ea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se încadrează formularea "principiului anatomic", dominant în fiziologia vremii. În acord cu acest principiu, nimic nu se reflectă la nivelul receptorilor fără să aibă o bază anatomică, o bază fiziologică deopotrivă, în impulsurile nervoase generate. Consecvent aliniați pe această linie investigativă, fiziologii au ajuns să susțină puncte de vedere nativiste în materia reflectării senzoriale. Deși unii dintre ei au admis totuși, cu greu, cum se poate reflecta ceva care anterior n-a fost văzut niciodată. Cei care și-au însușit ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fost raportată obiectiv la lumea înconjurătoare. Actul psihic în sine este un produs de interacțiune al condițiilor stimulative interne și al celor obiective de răspuns externe. Până atunci toate psihologiile îndreptate spre cunoașterea faptelor de conștiință nu cunoșteau altă cale investigativă decât cea a introspecției. În acest sens Secenov a făcut o distincție netă între ceea ce înseamnă autocunoaștere, adică cunoașterea îndreptată spre considerarea propriilor gânduri, și ceea ce era interpretat la acea vreme ca "vedere psihologică" interioară sau introspecție. Aceasta din urmă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Era condiția suficientă pentru ca psihologia să fie declarată o știință de sine stătătoare și să fie pusă alături de celelalte domenii de studiere a fenomenelor naturale. Această reușită se leagă de viața și personalitatea lui Wilhelm Wundt (1832-1920), de programul său investigativ și organizatoric pus în aplicare la Leipzig, care a avut înrâurire pentru tot ceea ce a urmat pe acest tărâm. Evenimentul trebuie raportat la înființarea în 1879 a primului laborator de psihologie experimentală, ca și la activitatea laborioasă a lui Wundt
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]