3,561 matches
-
e de față în anchetă. Moldova lipsește, Craiova, lipsește, Ardealul și Banatul fiind fruncea, mai exact Tg. Mureșul, Brașovul și Timișoara. Dar astea sînt nimicuri. Ca de obicei, Vatra are idei bune pentru care Cronicarul își exprimă cea mai cordială invidie. Proprietățile regelui la drept vorbind Pe seceta de subiecte a verii ziariștilor, curată mană cerească a fost noua cerere de restituire a proprietăților Regelui. Chestiunea i-a reanimat și pe politicieni și a produs interpretări de tot felul din cauza relației
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
o expresivitate rar întîlnită în prozele contemporane. Foarte interesante sînt "realitățile secunde" pe care le surprinde autorul. În anii '70 era nebunia pantalonilor evazați pe care o percepem prin ochii unui tînăr provincial: "Pantalonii evazați, ca și perciunii, îmi stîrniră invidia, purtam și eu un "trapez" de 18 cu 22/.../. Străinul însă purta 18 cu 28, cel puțin, dacă nu cu 30! Se vedea cît de colo bucureșteanul, și țin minte ce mi-am zis - că e destul să intru în
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
cît de un principiu și de un climat. Un om care a muncit, care a făcut ceva, care a avut rezultate, care și-a cucerit, teoretic, în timp, dreptul elementar de a fi respectat, e tratat cu violență minimalizatoare, cu invidie și ură. Nu e prima și nici ultima dată cînd valoarea suportă un tratament inadecvat; cultura română beneficiază, se știe, de o bogată tradiție în acest sens. Apoi, în lumea noastră cinematografică, din ce în ce mai săracă și mai dezorientată, coerența și tenacitatea
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
timp. Nu am prea multe cărți de citit. Plimbarea zilnică pe sub frumoasele ceruri berlineze, oricît o prelungesc, nu-mi ocupă decît prea puțină vreme. Înțeleg acum de ce autorii aristocrați scriau acele nesfîrșite romane. Dar (ca să nu stîrnesc totuși prea multă invidie) pauza va lua sfîrșit foarte curînd și din martie voi putea fi iar găsit în Nada Florilor, la etajul opt al unui bloc unde n-ați vrea să stați. Și-am să umblu iar cu liste nesfîrșite de lucruri de
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
lumea să afle: oricât și-ar dori-o, îi va fi cu neputință autorului unei plachete de versuri, al unui volum de eseuri, de ce ar fi, dar din domeniul literaturii, să ascundă fiscului fabuloasele venituri care l-ar înverzi de invidie pe Bill Gates însuși. Și nu e vorba aici de romancieri populari, ca Pavel Coruț, ale căror producțiuni absorb trâmbe de cumpărători în librării, ci și de cel mai firav debutant ce se va muta, grație, întâi de toate generozității
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
părăsit de sufletul relelor, coșmarurile se apropie de sfîrșit pentru că s-a dus dintre noi, pe drumul fără întoarcere, "creierul" tuturor acțiunilor. O fi murit de moarte bună, l-o fi ucis vigilența organelor sau l-o fi străpuns, din invidie, vreun pumnal criminal? Să fi fost sinucidere din amor? Cine știe? Oricum, la cimitirul Reînvierea, pe una dintre alei poți da nas în nas cu speranța de bine și de liniște a întregului popor, sculptată pe marmura unei cruci: VASILE
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
citit și că oferă ceva aparte. O perspectivă matură din partea unui tînăr (destul de) furios. O veselie debordantă, dincolo de care mocnesc tristeți grele. Un cinism cum numai Albionul știe să producă. Un limbaj care-i împinge pe confrați la puseuri de invidie. O artă a scrisului prin care ni se amintește că sîntem în țara lui Fowles și Ishiguro. Categoric însă, Coe atinge efectiv majoratul prin What a Carve up! (Ce mai hăcuială! - 1994), roman care ajunge nu doar în clasamentele literare
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
cum se știa prea bine - de donarea unor sume substanțiale pentru construirea aripii noi a internatului. Era gălăgios, plin de sine, incoerent, bogat și disprețuit de toți ceilalți studenți, fără excepție. Pe de altă parte (iar aici intervenea o oarecare invidie), făcuse deja două filmulețe la el în țară, finanțate parțial de tatăl lui, și, judecînd după copiile video pe care le adusese cu el în Anglia, se dovedise a fi - cel puțin pe plan tehnic - neașteptat de capabil. De fapt
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
nocturnului. Agitația celor implicați creează senzația unei emulații spirituale. De multe ori, reală. Oricîte acțiuni paralele, bogate și ofertante, se desfășoară într-un festival, axul este selecția spectacolelor. Ea este miza acestui interval, esența lui, ceea ce atrage, stîrnește discuții, polemici, invidii chiar, dar reprezintă starea mișcării teatrale la un moment dat. La noi, totul capătă o greutate și mai mare cînd este vorba despre Festivalul național de teatru care, la această ediție, își recapătă numele și patronul: I.L. Caragiale. Directorul festivalului
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
privește, Antenne 2 m-a plătit regește doar după ce am început "războiul" dintre canale, după privatizarea TF 1 și goana după vedete ale micului ecran, care a urmat. Da, aud întrebarea: Cît? Cît? Cîștigam destui bani pentru a stîrni teribile invidii, dar nu destui ca să-mi atrag considerația. Înainte de a beneficia de concurența între canale, primeam un salariu obișnuit, pe care mi-ar fi fost ușor să-l dublez prin participarea la conferințe sau la tot soiul de activități lucrative pe
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
un partid pe care îl ține bine în mînă. Așadar, Năstase pare scutit de surpriza de a face la Washington promisiuni de care nu se poate ține la București. De asemenea, el are șansa de a nu fi privit cu invidie la Cotroceni - atît cît îngăduie politica autohtonă așa ceva. încît nu i se pun bețe în roate și nu trebuie să semneze la București bonuri de decont pentru succesele sale personale în străinătate. Problemele pe care le are premierul Năstase pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
înlocuit fiind cu Avram Bunaciu. A avut grijă să-și publice, în tiraje atrăgătoare, trei cărți, urmate de o a patra, scrise în perioada domiciliului obligatoriu de la Poiana Țapului, care-i vor aduce, în echipa conducătoare a partidului său, numai invidie și suspiciune. Mai ales că face imprudența ca, din banii recoltați, să-și cumpere o vilă la Snagov. Continua să nu fie, deși ministru, agreat de ai săi, dușmănit fiind și de gruparea Gheorghiu-Dej și de aceea a Anei Pauker
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
lumini sugestive (create de Dragoș Buhagiar), am remarcat frumusețea textului. Frumusețea și mai ales faptul că poate fi jucat, captivând necontenit publicul, făcându-l, succesiv, să râdă și să se întristeze, să viseze și să gândească. Am simțit o mare invidie. De ce pot bulgarii să aibă un dramaturg ca Hristo Boicev și noi nu putem? De ce nu scriu și Horia Gârbea sau Vlad Zografi sau Alina Mungiu un text la fel de atrăgător? Întrebări cu umor Virgil Ianțu, protagonistul emisiunii Vrei să fii
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15803_a_17128]
-
sînge morbul vagabondajului mediteranean. Era un tovarăș numai bun pentru Zografi, care nu aștepta nimic decît numai împlinirea visului adolescentin de a cutreiera țările din zona Mediteranei, idealul, pentru el, al fericirii întruchipate. Ajuns, mai întîi, la Stambul privea cu invidie la turculeții care joacă aiuriți cărți prin cafenele, fumează narghilele și visează cu ochii deschiși. Clima i s-a părut potrivită iar "fericiții muritori n-au decît grija burții (și nici asta prea mult), care nu cunosc nevoia de a
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
între cei ce scriu cu adevărat și cei ce citesc cu adevărat, fără simulări și mode. Sînt un împătimit. Citesc și plîng uneori. Cititul e ca apa, cum îmi place să înot, tot așa și să citesc. Am reacții de invidie - invidia fiind un semn de extremă prețuire - cînd îl citesc pe Cărtărescu. Sînt lucruri, care mi-ar plăcea și mie să le fac, dacă aș ști să le fac. Cu ce anume din tine te împaci și conviețuiești normal sau
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
gratuite, stupefiant spectacol al unei grandori maladive, manieră de întreținere a unei patimi belicoase care a alimentat orgoliul de "stăpîni ai lumii". La final, eroul își va demonstra ascendentul moral asupra progeniturii bicisnice și patricide, încărcată și cu alte păcate: invidia și iubirea incestuoasă, lașitatea și autoritatea tiranică etc. Gladiator ascunde în sine cîteva momente - aproape subliminale - de o mare frumusețe: îndemnîndu-și oștenii la luptă, comandantul le dă întîlnire în moarte, în Cîmpiile Elisee, locul de retragere postumă a celor protejați
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
aș dori. Cu ani în urmă, discutam cu azi dispărutul Laurențiu Ulici posibilitatea înființării unei filiale a Uniunii Scriitorilor, aci. Eram chiar în căutarea unui sediu... Din păcate, ca și în țară, funcționează și aci feude, simpatii și antipatii alternative, invidii, concurențe, defăimări etc. La New York există și Centrul Cultural Român, care organizează manifestări literare, seri de poezie etc. Sunteți invitată la aceste activități? Da. Centrul are o bogată și merituoasă activitate. Ceea ce nu înseamnă că, și în această incintă, sortită
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
în mod absolut oportunist funcția de ministru de Externe; nu de ambasador, dar de ministru de Externe!" Oare de ce s-o fi chemînd oportunism acceptarea ministerului în locul ambasadei? Nu e nici o logică aici. Doar ura, de care aminteam, hrănită din invidie sau din frustrare sau din complexe. Nu, n-am terminat. Mi-a venit și mie rîndul. Aflu că pierd teren, ca toți profitorii de pe urma regimului Constantinescu (habar n-aveam că am profitat cu ceva, dar de aceea trăiești, ca să afli
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
interesul statului în sprijinirea culturii, în afirmarea spiritului, deocamdată, lipsește. De la 3% din PIB în vremea lui Ceaușescu, la 0,15 astăzi, este o diferență care spune foarte mult. Un marș împotriva spiritului, a identității naționale. Semn cert că merităm invidia dușmanilor: nici ei nu ne-ar fi putut face mai mult rău. Tinerii dornici de performanță nu se pot afirma și, desigur, pleacă, cei dornici de un trai decent pleacă, de asemenea. Se pare că singurul lucru care contează este
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
de Anul Nou la Praga, în Australia și la Hollywood. Țări și continente diferite, situații materiale diferite, profesiuni diferite. Același sînge sîrbesc care clocotește pătimaș în vinele tuturor și, de ce nu, același gust amar al nefericirii, al frustrărilor, umorilor și invidiilor. Lumea este mare și, cum se spune, totuși, atît de mică. Că sînt frații nevoiași din Praga, că sînt cuplurile snoabe din Australia sau artiștii rătăcitori pe aleile Hollywood-ului, toți au obsesia aceluiași personaj, Anna, rămas în țară și, culmea
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
dl Simion a fost răsplătit cu numeroase premii și onoruri în aprecierea poziției critice a d-sale față de Eminescu? Dl Rusu ar merita din plin să-i fac, la rîndul meu, un proces de intenție, bănuindu-l de o sfîntă invidie necolegială. Dar nici așa n-aș reuși să-l egalez în josnicia pusă în sugestia implicării criticului ambasador în scandalul financiar al pavilionului românesc de la Expoziția Mondială de la Lisabona de acum doi ani. Acestea și altele nu sînt în chestie
Ecouri și aberații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16479_a_17804]
-
a stîrni nemulțumiri prin acordarea decorațiilor. Dacă e să fim cinici pînă la capăt, orice decorație începe prin a fi o tinichea, chiar dacă ea vrea să reia o tradiție. Ea devine un semn memorabil de-abia în clipa cînd stîrnește invidii și controverse, ca oricare alt premiu. După un regim în care marile premii se obțineau de la Bancorex, printre altele, regimul Constantinescu a reinstituit "tinichelele", premierea morală, cu alte cuvinte. E totuși cam mult să-l acuzi pe cel care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
regrupare. Dar nu despre teatru se vorbește, despre ce se întîmplă în mintea artiștilor, despre ce se joacă la Craiova sau în lume, ce s-a mai scris, care sînt curentele. Se macină aceleași bîrfe (fără sare și piper), aceleași invidii, sînt trași și cei mai altfel în aceeași mocirlă, în derizoriu, în minor. Anvergura lipsește astăzi și de pe scenă și de la petreceri. Și împreună cu ea, atîtea altele. Comemorarea lui Gheorghe Cozorici m-a marcat prin prezența atît de sinceră și
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
minor. Anvergura lipsește astăzi și de pe scenă și de la petreceri. Și împreună cu ea, atîtea altele. Comemorarea lui Gheorghe Cozorici m-a marcat prin prezența atît de sinceră și totală a celor invitați. Au trăit o viață împreună și dincolo de orgolii, invidii, iubiri, trădări, s-au respectat. M-am întors acasă cu toți pe care îi iubesc în sufletul meu. Vii și morți, dar atît de aproape. Am ascultat CD-ul cu Gheorghe Cozorici. Un gest remarcabil făcut de Mihai Niculescu împreună cu
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
înnoiesc informația despre ce se întîmplă prin țară. Este sfîrșit de decembrie și de mileniu. S-a mai dus un an greu și cam zăpăcit. Au mai plecat dintre noi artiști mari, de neînlocuit. S-au mai consumat scandaluri, certuri, invidii. Mă gîndesc totuși că merită orice efort ca teatrul să existe. Privesc cu optimism și-mi spun că focul teatrului se va stinge o dată cu ultimul locuitor al planetei. N-am să prind acel moment. Așa încît, și în mileniul următor
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]