521 matches
-
Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Astra”, „Literatorul” ș.a. E prezent la Radio România Cultural cu scenariile Întoarcerea din cruciadă, Libertatea de a trage cu pușca, Heraldica iubirii. În 2002 participă la realizarea volumului Portret de grup cu Laurențiu Ulici. Elogii, invocații și elegii, versurile lui S. din Vară de amiază și Amiaza lui Empedocle (1983) se înscriu frecvent într-o dicțiune solemnă, ceremonioasă, care amintește prin câteva reminiscențe tonalitatea și tiparul poeziei lui Lucian Blaga, precum și „plastica” lirică a lui Adrian
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
definitoriu pentru formula poetică a lui D. Reluând cadențele eminesciene din Stelele-n cer, poetul sugerează că versul său e în căutarea, de fapt, a cuvântului esențial și a ceremoniei care să nască lumea prin cântec. De aici tonalitatea de invocație, notație reflexivă și incantație: „Totul în tine/ ca-n întuneric, / Până devine/ Curat și feeric - // Ca litere între/ Elitre și trup,/ Zile fără de soț/ În preajmă se rup // Cu sunet misterios/ Ca și cum ar cânta/ - Un zvon, cel dintâi, / Te-a
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
și autor al unui impunător tratat enciclopedic (inclusiv medical, În care apar și plante menționate de Honigberger), se născuse la Lahore. 290. În original: copperas. Cf. US Dispensatory, p. 1192. 291. Contaminare Între sensul ceremoniei rituale hinduse și cel al invocațiilor către diferitele divinități. 292. Termenul panjabi specific acestui obicei culinar e j¿tth³-kh³n³, cei zece guru ai sikhismului respingând Însă interdicția hindusă de a nu considera mâncarea unei caste inferioare ca fiind „poluată” (cf. Sikh Encyclopedia, p. 241). Descrierea comensualității
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cele mai interesante amintiri, unele descriind condițiile dezumanizante din închisorile prin care trecuse. SCRIERI: Arcade, București, 1968; Aperçu sur le livre en Roumanie (în colaborare cu Ion Marinescu), București, 1968; Biblioteca copiilor noștri, București, 1969; Eseu asupra culturii, București, 1969; Invocația soarelui, București, 1971; Escale, București, 1974; Fereastra care tace, București, 1974; Hronicu leatului 7481, Cluj-Napoca, 1975; Simfonie helvetică, București, 1975; Poemele depărtării, Cluj-Napoca, 1977; Cuibul din inimă, București, cu ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu, 1978; Viscol în sânge, Craiova, 1978; Grădinile
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
Espriu, Poezii, pref. trad., București, 1974; G. Procacci, Istoria italienilor, București, 1975; Marie-José Simpson, Doamna din Bagdad, București, 1994 (în colaborare cu George Anania). Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Arcade”, GL, 1968, 18; Vlaicu Bârna, „Arcade”, VR, 1969, 3; Dan Cristea, „Invocația soarelui”, RL, 1971, 26; Aurel Sasu, „Hronicu leatului 7481”, ST, 1976, 6; Fănuș Băileșteanu, „Poemele depărtării”, CNT, 1977, 51; Valentin F. Mihăescu, Atracția pentru povestire, LCF, 1978, 19; Mircea Popa, „Poemele depărtării “, ST, 1978, 3; Vasile Chifor, Povestire și reportaj
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
București, 1993; Apocalipsa de fiecare zi sau Lumea în care trăim, București, 1994; Iad contra Rai sau Frontul cosmic (Confesiunile contelui Incapucciato), București, 1994; Inocenții și blidul Satanei, București, 1994; Strania iubire, București, 1994; Intoleranță și ultimul înger, București, 1995; Invocațiile Fericitului fără chip, București, 1995; Apocalipsa și generația următoare (Viziunile intergalactice ale contelui Incapucciato), București, 1996; Fratele Negru - Fratele Roșu, Constanța, 1998; Inocența și păcatele. Reflecții despre lumea în care murim, București, 1998; Arta fascinației, București, 2002; Păstorul de păsări
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
Manechini și sentimente, București, 2003. Repere bibliografice: Andrei Apolzan, „Versuri”, GL, 1967, 34; Zaharia Sângeorzan, „Lava intermediară”, CRC, 1971, 2; Nicolae Prelipceanu, „Ochii fastului”. „Cânturile marelui pod”, TR, 1973, 18; Dinu Flămând, „Cânturile marelui pod”, ARG, 1973, 5; Ovidiu Ghidirmic, Invocația orfică, R, 1973, 5; Mihai Minculescu, „Ochii fastului”, RL, 1973, 29; Adrian Popescu, „Ochii fastului”, ST, 1973, 12; Constantin, A doua carte, 257-259; Aureliu Goci, „Ochii fastului”, CRC, 1974, 6; Piru, Poezia, II, 283-285; Nicolae Ciobanu, Proza de analiză; pastelul
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
critic, rațiune și realism” ar constitui o premisă „pentru celelalte probleme de cultură”. Domină problematica filosofică, dar sunt abordate și alte domenii. Rubrici: „Interior”, „Cronici”, „Însemnări”. Semnează versuri Radu Stanca (Pan, Interior sentimental, Atavism, Noiembrie, Citadină, Oare să fie drept, Invocație), Ion Moldoveanu, I. Manițiu, V. Copilu-Cheatră, C. S. Anderco, George Sfârlea, Constantin Micu, Florian Nicolau, iar proză dau V. Copilu-Cheatră, Augustin Tătaru, Zeno Macavei, Petronela Șandru-Negoșanu, Lilica Nacu, Vlad Vecerdea ș.a. În sumar intră și câteva articole dedicate literaturii române
SYMPOSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290027_a_291356]
-
grupării de la „Iconar” indică zona de sensibilitate în care gravitează poetul. Cu identitate imediat remarcată în epocă (ecouri favorabile apar în „Vremea”, „Cuget clar”, „Luceafărul”), poemele din Dezacord și Întoarceri în biografia mea - în genere, peisaje interiorizate/stilizate, notații confesive, invocații, incantații - transcriu lapidar mutațiile eului, neliniștea existențială, „slova altui timp”, chiar spațiul originar, extazul, mirarea, sentimentul dezrădăcinării. Viziunile sunt dominant retrospective, configurând, în notații abrupte, o atmosferă de legendă și hieratism. Spațiul montan al Țării de Sus, pădurea, fantasmele medievale
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
fiind de regăsit în articolele politice ale marelui poet. Ca și C. Aristia, P. încearcă unele creații lexicale: „samuroblane”, „aniscrielnic” (letopiseț). O „facire epic-comică împrotiva întrunirii grecilor asupra Porții otomanicești” urma să fie Eterida, din care s-a păstrat doar invocația către adevăr. În O satiră veche sau Cântic pe care odă nu bine l-au poreclit, comisul revine la ideea că singurul titlu de merit pentru cineva îl constituie vrednicia, nu „evghenia vechimei”. În afara unui dialog în versuri, de factură
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
constituie vrednicia, nu „evghenia vechimei”. În afara unui dialog în versuri, de factură populară, între Țara Ungurească și Moldova, unde se pot detecta, iarăși, elemente preeminesciene, P. mai compune o diatribă la adresa unor instituții ale vremii, Dialog între Fire și Moldova. Invocațiile către Moldova, bogată, dar îndurerată de starea ei prezentă, amintesc de Cântarea României. Niște versuri franțuzești din 1830, Oubli, vădesc lecturi clasice (Boileau) și romantice (Victor Hugo). Admirator al lui Voltaire, P. transpune în 1838 Henriada, după ce în 1837 tălmăcise
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
zorile./ Mustește de noapte carnea soarelui/ în pârjolul de apă” (Jungla marină). După această explozie de materialitate, Muntele (1975) aduce o clasicizare de tip șaizecist (model Ion Gheorghe) a imaginarului și a expresiei, anunțată de câteva poeme anterioare (spre exemplu, Invocația către Zamolxis din Jungla marină). Paradoxal, tema nu este muntele, ci Bărăganul, „nuntirea” cu această câmpie „mamă și fecioară”. Atras de poemul lung, cosmogonic, alegoric (Cosmosul necesar), consacrat în anii ’60-’70, și de un neoromantism de factură cvasifolclorică (ciclul
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
și influența simbolistă (Vibrațiuni,Yahtul negru). Printr-o ușoară notă parodică la adresa propriei figurații simboliste, O. îl anunță pe Ion Minulescu. A cultivat cu insistență sonetul și rondelul, „poème exquis”, cum îl numea Théodore de Banville. Pantheea este o amplă invocație, cu reflexe venind din macedonskiana Noaptea de mai, adresată zeiței iubirii și a morții, Isis-Pantheea, patroană a evoluției sufletului în timp și în spațiile sale interioare, alegorizate de „Dacia hibernală”, de Veneția, Roma și „Byzanțiu”. O. a scris un poem
OBEDENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
pulberi, zăpada putrezește „ca un sărut pângărit”, ploaia rupe obrazul cu unghii ascuțite, o „noapte lichidă” domnește, în care cu greu se poate vâsli și doar rareori zvâcnesc vise cu terase albastre și „un catarg clătinându-se la tâmpla apei / [...] invocație monotonă și dureroasă / sfâșiindu-se blând”. Sub alarma limitei și captivității în agonie Cu fața la zid agită caleidoscopic scenografia precedentă, între seraficul atroce, coborât din Bosch sau (invocatul) Hyeronymus von Aachen și capriciul goyesc sau coșmarul expresionist, recapitulând gesticulația tandreței și
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
lui Avel) are o cromatică puternică, atestând un artist în profundă comuniune cu ritmurile firii. Țintind cultivarea tradiției strămoșești, P. prezintă vieți și evenimente pilduitoare și adaugă adesea și un vers independent, intitulat Învățătura praznicului. Imnurile sale conțin, mai toate, invocații ale divinității pentru folosul pământului și al poporului român. În afara literaturii proprii, P. a transcris versuri folclorice sau din operele înaintașilor, a copiat un număr impresionant de cărți tipărite pe care nu și le-a putut cumpăra: Biblia, Divanul sau
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
că vă simțiți mai bine decît v-ați simțit vreodată - mai ușurat, mai vioi și mai energic, mai puțin preocupat de părerile altora, mai conștient de propriile sentimente și mai fericit cu dumneavoastră Înșivă și cu Întreaga viață. Intenția și invocația Energia Reiki nu necesită vreun ritual complicat Înainte de a fi activată. Tot ceea ce trebuie este intenția de a o folosi, care poate fi Însoțită de o invocație simplă cum ar fi „Să curgă acum Reiki pentru binele absolut!”. GÎndurile sînt
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
sentimente și mai fericit cu dumneavoastră Înșivă și cu Întreaga viață. Intenția și invocația Energia Reiki nu necesită vreun ritual complicat Înainte de a fi activată. Tot ceea ce trebuie este intenția de a o folosi, care poate fi Însoțită de o invocație simplă cum ar fi „Să curgă acum Reiki pentru binele absolut!”. GÎndurile sînt o formă de energie și pot avea mare putere, mai ales cînd sînt Însoțite de forța intenției. De fapt, Reiki Începe să curgă Încă din prima clipă
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
curgă Înăuntrul ei/lui, pentru binele său absolut”. Acest lucru nu este Întru totul necesar, pentru că, atunci cînd vă ridicați mîinile pentru a Începe tratamentul, gîndurile dumneavoastră deja au intrat În acțiune, iar Reiki deja a Început să curgă, Însă invocația Întărește intenția. Poziții ale mîinilor pentru partea din față a corpului Primele cinci poziții se realizează cu Practicantul stînd fie În picioare, fie jos, În spatele clientului. + 1 ilustrație 1. Ochii. Așezați-vă cîte o mînă făcută căuș deasupra fiecărui ochi
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
pentru a ne oferi nouă energia care să ne ajute să continuăm să trăim. Prin urmare, este În concordanță cu principiul Reiki „Arată apreciere și ține cont de numeroasele binecuvîntări de care ai parte” să fim recunoscători pentru ceea ce mîncăm. Invocația mea, de pildă, este: Să pătrundă Reiki În aceste alimente pentru a mulțumi Pămîntului, plantelor, animalelor și oamenilor care au făcut ca această hrană să ajungă la mine. De asemenea, ofer Reiki acestei mîncări, pentru a-i spori valoarea energetică
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
care folosesc energia vindecătoare, fie În timp ce meditează. Aceștia pot chiar să simtă prezența Îngerilor și a ghizilor spirituali În jurul lor ca o formă de energie. Dacă doriți să invocați Îngeri sau ghizi În timpul vindecării, atunci includeți-i În intenția și invocația din momentul cînd Începeți să folosiți Reiki, cerîndu-i Îngerului sau ghidului dumneavoastră să vă ajute În acțiunea de vindecare pe care sînteți pe punctul de a o realiza și amintiți-vă să Îi mulțumiți ulterior. De asemenea, puteți intra În legătură cu
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
Ca și, fără îndoială, „trimiteri” la Tudor Arghezi și Ion Barbu. Totuși, aceste afinități ori coincidențe nu dau seama integral de panoplia și maniera poetului, din care răzbat incontestabil accente goliardice, uneori villonești, mai ales în nerușinat-candidele epitalamuri, irmoase ori invocații erotice. Oricum, nu în asemănări ori filiații stă valoarea poeziei lui, ci în originalitatea extrem de rafinată a „formulei”. În pofida „modestiei” aparente, a caracterului „insignifiant” , așa-zis mărunt, anodin și intimist al tematicii, a candorii angelice a liricii sale, B. ocupă
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
piper rotund și zahăr cubic, / Fără să-ți știe taina nimenea. Ouă adânci cu-amiezi sub coaja fină / Tu-ascunzi tăcut, miresme ce le ierți, / Dulci farfurii cu sufletul ca roza / De parfumat lângă mari pești inerți.” Altundeva, poetul adresează patetice invocații unor entități reputat prozaice: „O, magazii de mărfuri ! / O, sfecle vechi de zahăr !” Consemnarea unui acces de jubilatorie frenezie olfactivă sună astfel: „Subțire și isteric piperul mă înțeapă, / Un miros greu de pâine mă mângâie pe mână, / Parfumuri moi și
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
destinului: „Dar tu nu ești pe cerul meu/ zadarnic stelele colind/ Doar gheara ta cum calcă greu/ în jungla inimii o simt”, căci „eu caut în zenitul sumbru” nu altceva decât „cumpăna mare a vieții mele”. Alteori, scenariul liric implică invocația, ca în Luceafărul eminescian („Inorog cu norocu-mi coboară/ și te caut și nu te găsesc”), iar întrebarea retorică disimulează mirajul metafizic: „Cine-n doi Pești mi-a pus sorocul/ și-a scris în cartea vieții mele/ cu undița să-mi
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
în formă dialogată. Se întrevăd aici unele resurse pentru feeria dramatică, dacă nu chiar pentru piesa istorică mai lejeră. Prozele, adunate în volumul Din romanul unei vieți (1900), dar și răzlețite prin reviste, sunt proiecția unor trăiri adolescentine. Printre extaze, invocații, oftaturi, eroii lui B., căutători de himere, simțitori peste poate, tânjesc după o iubire „dulce”, ideală, sfântă, dar copila blondă și suavă, obiectul suspinătoarei adorații, se dovedește a fi crudă și înfumurată, o cochetă fără inimă, distrugând cu veninul perversității
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
dacoromân: Folclor literar vâlcean (1979), Folclor literar din Suceava (1989), mai important fiind volumul din urmă, care reunește texte (lirică predominant erotică) culese în 1939, în timpul unei anchete sociologice întreprinse de Universitatea din Cernăuți, în comunele Voroneț și Mănăstirea Humor. Invocația în poezia populară (1980) este un studiu de stilistică, în care sunt examinate, evolutiv și estetic, în varietatea lor și cu funcționalitatea lor diversă, elemente de seamă ale oralității, așa cum se manifestă ele în cântecul propriu-zis și în cântecul bătrânesc
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]