53,150 matches
-
tocmai acesta e argumentul că George W. nu avea nici un motiv personal să înceapă un război cu amicii de la Bagdad. Ce interes ar fi avut să atragă atenția asupra unei afaceri ce părea să meargă atât de bine? Primul motiv invocat de adversari ar fi fost presupusa dorință a președintelui de a obține avantaje și mai mari. Realitatea s-a dovedit cu totul alta. Ca român, am toate motivele să mă bucur că America va fi condusă în următorii patru ani
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
ultimei antologii regmaniene, cuprinzând o bună parte a cronicilor publicate de autor despre proza postbelică. Dacă ar fi să căutăm genul proxim al criticii sale, probabil că l-am găsi în acea "critică de a doua zi" pe care o invocă la un moment dat Cornel Regman: o critică aflată dincolo de impresie, pentru care "adițiunea, sortarea și - fatal - scăderea, operații sistematizatoare și valorificatoare deopotrivă, ar trebui să se situeze pe primul plan al preocupărilor". De altfel, tentativele lui Cornel Regman de
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
afecteze fondul genuin, imboldurile native, originalitatea. Era dornic să învețe, dar învățătura și-o trăgea din propria experiență, din eșecuri și izbânzi, din scrierile și exemplul genialilor mânuitori ai penelului, mai cu seamă moderni, pe care nu ezita să-i invoce: Cézanne, Van Gogh, Paul Klee... îmi răsună și acum în minte glasul cald și emoționat cu care spunea: "Vreau să las țării o operă care s-o cinstească. Cred că am izbutit să înfăptuiesc câte ceva, dar nu e destul. Acum
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
în care se țipă, se bârfește sau se hohotește, dar în care se ascultă puțin, se înțelege și mai puțin și în care sunetul calm al discuției se aude rar". E vorba de o decădere sau de o continuitate? Numele invocate de H.-R. Patapievici în sprijinul tezei sale sugerează mai degrabă că așa am fost întotdeauna: la 1921, când B. Fundoianu biciuia provincialismul și spiritul servil-imitator, la 1934, când Eugen Ionescu ne descria drept o cultură minoră a falselor căutări
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
cercetători străini de origine română, neo-bolșevicul de la Cotroceni a tunat și-a fulgerat împotriva străinătății care fură creierele românești fără să ne plătească despăgubiri. Parcă am mai auzit textul ăsta. Oare când îi vindea pe germani și evrei, Ceaușescu nu invoca tot cheltuielile de școlarizare? Las' că Occidentul pompează anual sume frumușele în învățământul românesc, prin programele de studii pentru elevi și studenți. Dar probabil că pentru acest supraviețuitor al Războiului rece nu e vorba decât de propaganda otrăvită a ciocoilor
Să nu ne iluzionăm by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12367_a_13692]
-
Cristian Teodorescu Cei mai mulți dintre noi își invocă, frenetic, în public, organele genitale. Ca și cum ar rosti o interjecție oarecare. Tinere grațioase care ies în grup de la cursuri își atribuie, cu voce ridicată, un organ pe care e greu de crezut că l-ar avea. Nu fac asta pentru
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
România literară" nr. 29 din 1993 și se referea la diferențierea a patru tipuri de literatură în perioada comunistă). Îmi exprimam astfel perplexitatea de a nu ști cum să situez literatura din Basarabia față de literatura din România. Afirmația a fost invocată în cele mai diverse împrejurări și cu motivații diferite, cel mai adesea ca o lamentație de ce rău se privesc unii pe alții scriitorii de dincoace și de dincolo de Prut. Sunt sceptic în privința romanului basarabean. Am pornit la drum (la drumul
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
cele de un interes mult mai larg, Almăjana este marcată, cel puțin în ceea ce privește numărul său aniversar, adică nr. 2/2004, de melancolia profundă și de tonul solitar al lui Gh. Azap: ,,E toamnă - și-o floare umilă -/ Frumoase , castanele pică./ Invoc cea mai blîndă sibilă. / E seară. Sunt sceptic. Mi-e frică. (Mai cade o frunză) Spre desosebire de Almăjana, Foaia dalboșeană este o publicație cu un program educativ mai pragmatic. Ea încearcă localizarea și descrierea istorico-geografică și socio-economică a localității
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
Joita În cursul acestui an, declarat ,Anul Mondial al Fizicii" pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la descoperirea teoriei relativității, despre Albert Einstein au apărut - și continuă să apară - zeci de articole, studii și lucrări. Autorul teoriei este invocat într-un număr din ,Time" drept ,părintele" spiritual al relativismului moral și modernismului în arta secolului XX. Deși la un moment dat nega el însuși orice conexiune între cubism și teoria relativității, totuși personalitatea lui Einstein, atipică omului de geniu
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
teoriei relativității. Se povestește că, zâmbind, Einstein a declarat atunci prietenilor că nu a avut curajul să se înscrie la concurs: Nu cred că pot să o fac", ar fi spus, cu de-acum cunoscutul său umor. Se mai poate invoca un element care arată că Einstein a inaugurat un nou tip de savant, aducând pentru prima oară fizica sub reflectoarele deformante ale mass media. Ziariștii se îngrămădeau tot timpul în jurul său. Fiecare cuvânt, fiecare sentință îi erau imediat tălmăcite și
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
relevă, de altfel, faptul că tocmai ideile cu cel mai mare conținut contraintuitiv, adică acelea care sfidează schemele mentale istoric consolidate, produc un rapid fenomen de ,contagiune" care le asigură uriașa difuziune în afara mediilor academice și științifice. Se mai poate invoca o explicație pentru șocul produs în mentalul colectiv de gândirea einsteiniană, și ea ține tot de istoria culturală. Deși aparține temporal modernității, teoria relativității anunță lumea postmodernă nu numai prin conținutul său, ci și prin modul în care o știință
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
Vivicăi Fox, ea e încântată de Tarantino, pentru că ,lasă actorii să joace". Se vede că i-a convins de acest fapt, ceea ce-mi amintește de o anecdotă cu John Ford - pe care Alex. Leo Șerban are dreptate să îl invoce - și cu un alt John, Wayne de data aceasta. Toată lumea se mira cum că acesta din urmă juca un rol mega-negativ, contrar palmaresului său de până atunci. Până când l-au întrebat pe John Ford (regizorul peliculei respective), care a replicat
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
îngerilor, lectura romanului ne poate încânta și cu "pofta de mâncare"? Așteptați să vedeți. Orice dorință e o dorință de moarte. Posibilă maximă japoneză Lucídio nu este unul dintre cele 117 nume ale Diavolului și nici eu nu l-am invocat cu destulă asiduitate ca să ne pedepsească. Atunci când am pomenit prima dată de el grupului, cineva a spus ,Inventezi!", dar sunt absolut inocent, în măsura în care poate fi inocent un autor. Povestirile polițiste sunt întotdeauna căutări plicticoase ale unui vinovat, când e evident
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
și regăsibilă în Psaltire plângerea poetului că este abandonat sau uitat de Dumnezeu. Modernistul Arghezi își găsește explicații, atât în sentimente, cât și în limbaj, în unele versiuni, fie ale Bibliei din 1688, fie ale Psaltirii lui Dosoftei. Al. Andriescu invocă uneori traduceri din Biblia de la 1914 care îi va fi stat la îndemână poetului, iar această erudiție a referințelor aduce lumină în situații argheziene insolite. Mitografia biblică se regăsește în imaginarul sadovenian din romanele Demonul tinereții și Frații Jderi, cel
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
scrisă de mână, devenit astfel t (copite), poate stârni un asemenea delir, unde totu-i pe dos: gramatică (verbul nu-i ,tranzitiv"), mitologie (basmul nu-i ,animal fabulos"), stilistică (,metafora minunată"-i absentă), cât despre ,umflătura barocă") și ,rațiunile poetice" invocate pentru a-și întări spusele, acestea sunt curat... iraționale. Iar dacă un critic de talia lui George Călinescu a putut fi amăgit de o lecțiune falsă, imaginația fiecăruia poate lucra în voie cu gândul la interpreți mai puțin avizați și
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
despre tradiția raptului editorial în cultura noastră, tradiție, vai, de atâtea ori dovedită și incriminată de domnul Pienescu. Și să mai vorbim despre uzurile și abuzurile textologice nepedepsite de Codul Penal, chiar dacă cei în culpă, aflați la strâmtoare, vor riposta, invocând dictonul din dreptul roman: nulla poena sine lege. 1) în Literatorul (1890), după care suntem asigurați (de fapt, înșelați) că s-a făcut transcrierea, e bonz!
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
o tranșanță care s-a voit zadarnic discretă - caracterul polemic. într-un secol artistic dominat de un individualism adesea ,ŕ outrance", în care un pictor aproape că nu poate concepe să nu-și proiecteze eul cu zgomot în conștiința privitorului, invocând totodată un întreg registru de simbolistică pur personală (ca și cum așa ceva ar fi realmente posibil!), a veni în fața publicului îmbrăcat în uniforma renunțării de sine și cu manifestul - neredactat, dar înscris în fiecare atingere de penel - al întoarcerii la bucuriile simple
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
evitat. Ba chiar am impresia că, pe fragmente, el chiar a fost premeditat: digurile construite doar din resturile materialelor rămase de la vilele boșilor județeni, lenea de a curăța albia râurilor sunt cauze cel puțin la fel de serioase ca și muzica sferelor invocată de savantul meu prieten. Compasiunea ce te cuprinde când vezi apocalipsa lichidă dezlănțuită din senin nu înlătură întrebările privind responsabilitatea directă a celor sinistrați. Aproape fără excepție, bărbați plângându-și soarta, femei isterizate de disperare invocau, parcă trase la copiator
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
ca și muzica sferelor invocată de savantul meu prieten. Compasiunea ce te cuprinde când vezi apocalipsa lichidă dezlănțuită din senin nu înlătură întrebările privind responsabilitatea directă a celor sinistrați. Aproape fără excepție, bărbați plângându-și soarta, femei isterizate de disperare invocau, parcă trase la copiator, două motive ale dezastrului. Primul: voința divină (ceea ce mai că-l confirmă pe metafizicul meu prieten). Al doilea: faptul că primăria n-a făcut nimic pentru a proteja de viitură malurile râurilor și albia satelor. Cu
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
iulie de la Ambasada S.U.A.), reporterii au căutat s-o discrediteze prin cea mai neinspirată modalitate: insistând asupra rotunjimilor ravisante ale corpului personajului! Pe lângă înscenările grosolane care vor urma, sexismul respingător de acest tip va fi floare la ureche. L-am invocat doar pentru a atrage atenția asupra potențialul de negativitate ce va fi aruncat iar pe scena publică. Așa cum Alianța joacă o carte mare, la fel PSD-ul știe că riscă să fie măturat din viața politică pentru o lungă perioadă
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
uluitoare prin ingeniozitatea lor, dar și pentru prezența unei anumite note de mister și ambiguitate, așa cum îi șade bine oricărei opere care se impune prin ineditul ei, aș spune, metaforic vorbind, "exploziv". Referindu-se la Umbra, confratele francez Florian Siffer invocă mărturisirea chiar a lui Picasso, cu prilejul unui interviu acordat unei persoane al cărei nume nu ne este adus la cunoștință. "Era dormitorul nostru - precizează Picasso. - Vedeți umbra mea? Tocmai plecasem de la fereastră; vedeți acum umbra mea și lumina soarelui
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
prezențe care se vrea exterioară, un misterios "uite-mă fără să fiu!", care se strecoară în tablou ca o nălucă întunecată, rămasă în contemplarea interiorului intim, mult îndrăgit și de aceea puternic scăldat în lumină, acel alb menit s-o invoce ca pe un dat benefic. în afară de negru, albastruri și brunuri vin să completeze dispersiunea cromatică a ansamblului, conferindu-i un statut compozițional unitar. Deși nu eludează a treia dimensiune, cea spațială, imaginea lasă mai degrabă impresia că e plană. Putem
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
antropomorfizare în spațiu nu este atît o modificare a unor forme tridimensionale deja preexistente , cît o materializare a iluziei bidimensionale, o întrupare a semnului care altădată funcționa doar în convenția tabloului. Civilizația bizară ( și pierdută), pe care Paula Ribariu o invoca permanent prin citate plastice, prin fragmente de imagini recuperate, prin aluzii ceremoniale și printr-o cromatică în care tonul viu, lumina și apăsarea nocturnă comunicau pînă la contopire, este acum redimensionată prin punerea ei în relație directă cu efigia unei
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
Marina Constantinescu Dar, unde mergi, fără de mine n-ai să poți face nimica." De cîte ori n-am auzit, nu ni s-a citit, n-am citit, n-am invocat aceste vorbe. Ceea ce tindeam să cred că este doar misterul poveștii, am înțeles, cu maturizarea, că este tîlcul vieții. Într-adevăr, nimic nu prea poți să faci fără însoțitori. Fără inițiere, fără asumarea experienței pe cont propriu. Însoțitorii pot deveni
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
film pe care îi cunosc nu a luat parte la circul respectiv. Nu e nici vina instituției care a organizat evenimentul, ci a celor care au participat oribil de activ. S-au pus întrebări de jumătate de pagină. S-au invocat nume de regizori și de pelicule, dar puteau să fie la fel de bine de flori, fete și băieți/muzică și cântăreți, vorba unui joc din copilărie. Un film-eveniment a fost sufocat de vorbele unor oameni care de fapt - rezulta din întrebări
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]