423 matches
-
și la persoana stăpânului lor, ceea ce probabil le-a adus supărări ulterioare, pentru că măsuri în vederea îmbunătățirii situației acestora, istoria nu consemnează, decât după mai mult de un secol, după revoluția din 1848 când cel mai important deziderat al cetățenilor, desființarea iobăgiei va deveni realitate. Declarația iobagilor din Streza Cârțișoara urmează același tipic aproape punct cu punct, dar s-o prezentăm în continuare: Iobagii comitelui Josif Teleki de Szek din Streza Cârțișoara: 1. Gavrilă Stoica, acum judele satului, 35 ani, 2. Sreja
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cele trei provincii, pentru că între cei peste patruzeci de mii de români adunați aici din toate cotloanele Transilvaniei, se remarca prezența celor mai de seamă oameni veniți din Moldova și din Muntenia. S a pretins atunci într-un glas desființarea iobăgiei fără despăgubire, egala îndrepătățire a națiunii române, și respingerea «uniunii» Transilvaniei cu Ungaria. La 15 mai are loc impresionanta Adunare Națională pe câmpia din marginea Blajului, care de atunci se va chema Câmpia Libertății. Cu acea ocazie națiunea română se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
urmări însemnate pentru români, implicit și pentru moșii noștri din Cârțișoara, ea zdruncinând puternic orânduirea feudală care nu mai cunoștea limite în spolierea muncii iobagilor, impulsionând dezvoltarea capitalismului, contribuind esențial la dezvoltarea creșterii conștiinței naționale a poporului român, desființând efectiv iobăgia, prefigurând eliberarea socială și egalitatea în drepturi a românilor cu a tuturor celorlalte naționalități, dar mai ales prefigurând șansa unirii celor trei țări române în cadrul fruntariilor unuia și aceluiaș stat, a libertății și independenței naționale. Despre participarea efectivă a oamenilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și aceluiaș stat, a libertății și independenței naționale. Despre participarea efectivă a oamenilor satului nostru la acel crucial eveniment în viața poporului nostru, nu deținem informații, decât în măsura în care unii oameni ai satului de atunci își exprimă satisfacția obținerii desființării instituției iobăgiei pe filele cărților bisericești în acele zile fierbinți, suficiente ca să ne arate bucuria de a se ști oameni liberi, eliberați de obligația aberantă a dărilor, a corvezilor, a podvezilor, din care nu mai puteau ieși de multe secole. Extragem din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o poa(tă) lua dela dânșii scris(am) eu popa I(u)o(n) d(in) Câ(r) țiș(o)ar(ă) la 1769 avgustu(?) 6 zile» Mai departe pe o altă filă e scris: «La anul 1848 sau pus iobăgia jos și au făcut libertate. Gheorghe Banciu școlariu» (viitor preot, notează în continuare profesorul Literat Valeriu, cel care a cules aceste însemnări). O altă însemnare al cărei autor nu mai semnează sună așa: «La ani 1848 / 9 au încetat cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
La fila 271: «Să se știe de cându au fost bătaia cea mare la ocnă și la Sibiu în anul 1848 și 1849, pe la Bobotează și după Bobotează. Damaschin I. Banciu notar«. La fila 279: «La anul 1849 sau pus iobăgia jos de n(-)au mai mers nime la domn la slujbă» George Banciu paroh grecorăsăritean. » Într-o Evanghelie din 1750 sunt consemnate mai multe evenimente de către același G. Banciu, preot paroh al bisericii la data aceea : Așa de exemplu la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
veac și jumătate dela așezarea pietrei ei fundamentale... Înainte de zidirea ei, pe acest loc s-a aflat desigur o altă biserică, precis construită din bârne de lemn cioplit, așa cum se obișuia a se construi locașurile de cult atunci în vremea iobăgiei și cum se mai întâlnesc chiar și în zilele noastre în multe sate ale Ardealului, în munții Apuseni sau în Maramureș...Piatra de temelie a acestui sfânt locaș a fost pusă de strămoșii noștri iobagi, uniți în credința ortodoxă, în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
știe dacă a(r) lua acea(stă) psa(l)tire dela...(va avea să dea)...florinți 4 și 8 măriași.» c. «Anul 1859 au avut împăratul nostru Fr. Iosif bătaie cu împăratul franțozesc Napolion. d. «La anul 1848 sau pus iobăgia jos și au făcut libertate. Gheorghe Banciu școlariu. e « Să se știe de când o vint lăcus(te) peici agustu 1828. Nicolae Bantsi. (Aceast știre se repetă de câteva ori.) f. «La ani 1848: 9 au încetat cu totul iobăgimea. Saltă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de când au fost bătaia la Ocnă și la Sibiu în anul 1848 și 1849 pe la Bobotează și după Bobotează. Damaschin I. Banciu notar. d. Fila 292.- «Să se știe de când s-au făcut libertate în Ardeal de s-au pus iobăgia jos în anul 1848 în Duminica Tuturor Sfinților, în prima după Rusalii și după aceia s-au făcut o revoluție foarte mare între popoare. George Banciu școlariu.» e.Fila 297.- »La anul 1849 s-u pus iobăgia jos de n-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
s-au pus iobăgia jos în anul 1848 în Duminica Tuturor Sfinților, în prima după Rusalii și după aceia s-au făcut o revoluție foarte mare între popoare. George Banciu școlariu.» e.Fila 297.- »La anul 1849 s-u pus iobăgia jos de n-au mai mers nime la domn la slujbă. George Banciu paroh grecorăsăritean. 3. Penticostarian. Tipograf Popa Mihai Atanasievici, anul 1743. a. Fila 1.- Comuna Streza Cârțișoara au ars în 9 iulie 1865. Locuitoriu Bancu G.» 4. Antologhian
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
conducerea școlii a organizat o foarte interesantă dar mai ales o foarte instructivă drumeție cu copiii tuturor claselor, la pădurea ce aparținea de-acum părinților lor, care, după cum am mai adus vorba, de-o bună bucată de vreme scăpaseră de iobăgia în care trudiseră secole întregi bunicii și străbunicii lor. În excursia aceea școlarii ce erau acum mai mari cu un an, aveau să înțeleagă percepând pe viu, multe din învățăturile ce le căpătaseră în timpul exercițiului școlar despre frumosul lor sat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
reorganizare. E greu acuma de stabilit cu precizie de câte ori cele două sate au format o singură comună, de câte ori s-au divizat, de câte ori au cooptat în administrare comună și Arpașul de Sus, de câte ori s-au desprins de acesta. Până ce a existat iobăgia, treburile obștei se rezolvau la «Curte», mai precis la cancelaria grofului, de către unul dintre administratorii domeniului, așa cum credea acesta de cuviință, de cele mai multe ori după legi proprii. Nici după desființarea iobăgiei primăria na fost luată în considerație a fi o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de câte ori s-au desprins de acesta. Până ce a existat iobăgia, treburile obștei se rezolvau la «Curte», mai precis la cancelaria grofului, de către unul dintre administratorii domeniului, așa cum credea acesta de cuviință, de cele mai multe ori după legi proprii. Nici după desființarea iobăgiei primăria na fost luată în considerație a fi o adevărată instituție de stat cu obligații ferme și precise în ce privește rezolvarea problemelor cetățeanului, autoritățile îngrijându-se, ca mai peste tot în țară, mai mult de interesele marilor proprietari sau ale lor proprii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lei, iar vârful de depuneri a atins cota de peste 4.000.000 lei. 3. Composesoratul vechilor coloni După cum am mai arătat, anul 1848 a fost momentul crucial în care s-au concretizat dezideratele de secole ale țăranilor, hotârându-se atunci desființarea iobăgiei și împroprietărirea iobagilor fără vreo despăgubire din partea acestora, desființarea dijmelor, a dărilor și a corvezilor de tot felul. Bineînțeles că hotărârile Adunării de la Blaj acceptate în Dieta Transilvană din 6/18 iunie 1848, au fost primite cu bucurie și cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prin operația de îmblătit cu ajutorul îmblăciului, două bețe zdravene, unu mai lung, altul mai scurt, legate între ele cu o sfoară rezistentă, de regulă din cânepă bine răsucită și suficient de groasă cu care oameni în toată firea, pe vremea iobăgiei chiar și femei, loveau năpraznic spicele de secară, grâu, orz sau ovăz, scoțând din ele grăunțele care mai târziu prin operația de morărit se vor transforma în făina necesară producerii pâinii. Această operație s-a dovedit a fi una din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fiert ca să stârnească la o adică aromele cele mai plăcute și cheful de viață, când ne-om vesli din toamnă încolo, la nunți, de sărbători și la alte petreceri. Să urmărim însă evoluția chestiunii agricole în satul nostru după desființarea iobăgiei, după ce țăranul a devenit liber, dependent numai de sine, după ce bucata de pământ pe care o închiriase dela grof i-a revenit prin acele Patente Imperiale fără să fie obligat s-o plătească. 1. Dela Patenta lui Franz Iosif la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lui Constantin G. Folea, un document original, o așa zisă Cronică de casă, din care putem deduce cam care erau preocupările unui om gospodar al satului nostru în anii cele de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, atunci când iobăgia fusese «pusă la pământ», iar viața fostului iobag încă nu se afla pe un teren sigur, când o stabilitate a situației sale ca cetățean liber încă nu fusese instituită. Transcriem atât cât am putut rercupera din această așa zisă Cronica
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
am... Aci se întrerupe cronica de casă a lui Constantin G. Folea din Streza Cârțișoara, din care cititorul poate ușor deduce cam care era condiția de viață a oamenilor satului nostru atunci imediat după ieșirea lor din jalnica stare de iobăgie. Completăm însă tabloul, fresca scrisă a acelei epoci în care nu numai Cârțoroșanul, ci aproape tot Transilvanul era în căutarea unei noi forme de viață în cadrul noului statut în care revoluția dela 1848, îl plasase. Și ca să fim convingători vom
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
30 noemvrie 1981 Cele povestite de cei doi bătrâni ai satului, Constantin Folea și Matei Morar, reușesc să ne dea o imagine destul de clară în ciuda tuturor negurilor ce au trecut peste sat de un secol și mai bine, de la abolirea iobăgiei până la momentul marii uniri din 1918, eveniment de importanță capitală în viața României și a românilor, a tuturor cetățenilor de pe tot cuprinsul ei. Către finele perioadei la care ne referim, nori grei se vor abate peste capetele tuturor oamenilor din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
țăranilor cu pământ. Se împlinea în felul acesta un vis de secole al năpăstuitului truditor al brazdei. Acestea și încă alte evenimente de acest fel îi dă speranțe fostului iobag de dincoace de munți să spere că după ieșirea din iobăgie atunci în anii de foc 1848 - 49, va veni și vreme cînd toată suflarea de un neam și de un singur grai vor fi una. De aceea oameni ai satului pleacă la 1877 în regat, așa cum au plecat mulți alții
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fost că în anii de după reformă micul proprietar de pământ nu a avut posibilitatea de a achiziționa inventar agricol care să-i permită practicarea unei agriculturi intensive. Țăranul era însă mulțumit că o ducea mult mai bine decât în perioda iobăgiei, chiar decât în perioada de dinaintea primului război mondial. Și nu prea-și dădea seama că e încă departe față de nivelul agriculturii practicate în țării cu tehnologii avansate, unde agricultorul se transformase deja în fermier, lucrând cu mijloace moderne de mare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sustrage de mai fiecare gospodină ce rămăsese în sat ca să ducă în pivnița proprie cu binecuvântarea președintelui ceapeului, a brigadierului agricol, ba chiar și a tovarășului milițian, că de, doar oameni suntem. Și dacă bunicii și străbunicii noștri după abolirea iobăgiei de la ’848 l-au furat pe grof până l-au determinat să-și ia lumea-n cap și să-și vândă moșia pe un preț derizoriu, de ce n-am sustrage și noi, boresele anilor lumină, un sac, doi de cartofi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a cîștigat un teren dobândit de Costache. Feciorii lor, Ion și Gheorghe, au provocat multe nenorociri familiei moșului lor, Costache Gheorghiu, ducând la procese interminabile și hotărâri judecătorești nedrepte, acestea ca urmare a unor legi rămase în vigoare de pe vremea iobăgiei, ce fusese desființată încă de părintele statului modern, Alexandru Ioan Cuza. Nenorocirile ținându-se lanț, familia Costache Gheorghiu nu poate decât să blesteme nedreptatea, judecătoria, avocații « care nu se mai satură de bani, mulgând de la ambele părți în conflict ». Dar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pus în gura unui tip ridicol propaganda pentru împroprietărirea țără-nească1. Această persistență în a combate ridicolele unei atitudini dovedește o pornire chiar împotriva atitudinii, a 1 E semnificativ că Alecsandri, care a cântat toate evenimentele mari, n-a cântat desființarea iobăgiei. Dl Iacob Negruzzi (Amintiri din "Junimea") spune că pricina este aversiunea lui Alecsandri pentru lovitura de stat. Dar chiar această aversiune e caracteristică. Afară de asta, nici înainte de lovitură el n-are accente împotriva iobăgiei, ca, de pildă, Boliac. "principiilor". E
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
evenimentele mari, n-a cântat desființarea iobăgiei. Dl Iacob Negruzzi (Amintiri din "Junimea") spune că pricina este aversiunea lui Alecsandri pentru lovitura de stat. Dar chiar această aversiune e caracteristică. Afară de asta, nici înainte de lovitură el n-are accente împotriva iobăgiei, ca, de pildă, Boliac. "principiilor". E drept că Alecsandri, cum am văzut și până aici, a tergiversat cu aceste principii, n-a fost conștient și cu hotărâre împotriva lor, ceea ce îl face să nu fie un adevărat junimist, dar Alecsandri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]