1,040 matches
-
punct de vedere demografic - cu puțin sub optsprezece ani sau peste șaizeci de ani. Ca și În cazul patronimului, Înregistrarea vârstei În mod strict, linear și cronologic a fost la bază un proiect al statului. În Occident, femeile, servitorii și iobagii au fost, În general, ultimii care au adoptat patronimele (și care au primit drept de vot), din cauză că, din punct de vedere legal, figurau ca minori În Întreținerea capului de familie. Nu toate numele fac atât de clar referință la tată
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Țara. Din vremea lui Vlad Țepeș (1960), Agurida, „povestire eroică” (1962), Dosarul lui Ion Măruntu (1962), Vântoasa (1964), el probează indiscutabile calități de povestitor. Ciuma lui Caragea, invaziile osmanlâilor, bătăliile grozave, lăsând în urmă mormane de leșuri, viața năpăstuită a iobagilor din Evul Mediu românesc formează substanța unui epic bine servit de coloritul unui limbaj cu savori de vechime. Sunt „zile învolburate”, în care își duc veacul țărani obijduiți și boieri hapsâni, „străjeri” mereu la pândă și băjenari, iscoade, neguțători, meșteșugari
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
Mălin, A. Bochișiu, Corneliu Coposu, Victor Papilian (Cu steagul înfășurat. Amintiri de la evacuarea Clujului, 1940-1941), fie că e vorba de romane și nuvele. Se cuvin menționate nuvelele premiate și tipărite în urma unui concurs lansat de ziar în 1937: Pavel Dan, Iobagii, Victor Papilian, Se dezmorțesc sufletele și Septimiu Sever, Temnițele Clujului. Din însemnările unui popă român. De la numărul 1/1933 până la numărul 46/1935 e publicat în foileton romanul Vâltoarea, al unui autor ce semnează Eugeniu de Herbay (probabil un pseudonim
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
personal militar și agenți reprezentând interesele de afaceri și politice ale metropolei. Erau prelungiri ale Lumii Vechi și au rămas În continuare europeni. Pentru europeni, căutarea siguranței personale a fost Întotdeauna legată mai mult de implantarea În comunități - fie ca iobagi pe un domeniu feudal, fie ca membri ai breslelor meșteșugărești În orașe fortificate. Cineva era În siguranță În măsură În care era cuibărit Într-o comunitate, care, la rândul ei, era apărată de invazii sau violare dinafară. Podul basculant, șantul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al XVIII-lea și a fost la Început folosit de astronomi, navigatori și doctori pentru a Înregistra măsurători mai precise. Ideea de a organiza timpul În unități standardizate: ore, minute și secunde ar fi părut stranie, chiar macabră, unui țăran iobag din epoca medievală. În aceea vreme, o zi era Împărțită În trei părți: răsărit, prânz și apus. Singurele semnale, spune Lawrence Wright, erau „clopotul pentru Însămânțat și recoltat care Îi chema la lucru, clopotul pentru slujba religioasă și stingerea”40
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Întindea de la terenurile comunale pe care le lucrau până la tronul lui Hristos În ceruri. Acum, pământul - care până atunci fusese considerat creația lui Dumnezeu și administrat de un set complex de reguli și obligații, care legau cel mai de jos iobag cu Îngerii din Paradis - a fost separat. Pământul a fost Împărțit În parcele cu proprietate privată. Cei care nu puteau să cumpere o parcelă au fost Îndepărtați de pe pământ. Unii au devenit lucrători plătiți pentru noii proprietari, În timp ce alții au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Zidari, pânzeturi de țesături fine, vopsitori, fierari și armurieri, iar mai târziu, dantelari și fabricanți de mănuși, notari, tapițeri și pălărieri s-au adunat În aceste zone urbane prototip, stabilind „orașe libere” - regiuni independente de puterea lorzilor locali. Dacă un iobag, de exemplu, scăpa de stăpânul său, fugea Într-un oraș și rămânea acolo pentru un an și o zi, era considerat liber, trecând din jurisdicția stăpânului său În jurisdicția cetățenilor orașului 1. Fiecare industrie artizanală a Înființat o breaslă pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Gădălin); alt țăran izbutește să ia, în ziua zdrobirii pe roată a lui Horea, opincile acestuia, obiecte devenite sacre pentru el, pe care apoi, după îndelungi șovăieli, le va încălța, pentru a porni la Viena să îi spună împăratului păsurile iobagilor (Opincile). În ciclul Tulnicele Iancului, un lemnar ce își vinde singur obiectele confecționate face fapte de eroism (Mărian din Poșaga); spânzurat în turnul clopotniței, un clopotar mut se zbate cu ultimele puteri pentru a le vesti sătenilor prezența cătanelor, iar
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
și activitatea sa de P. Dimiu, Alecsandri - improvizator de N. G. Rădulescu-Niger, precum și Heliade-Rădulescu, Ultima rază din viața lui Eminescu, Un proces literar: Caragiale - Caion, Mihail Kogălniceanu, Inocențiu Micu Klein. Intervenții pe teme istorice și culturale semnează Iosif Sterca Șuluțiu (Iobagii, Valach), Partenie Cosma (Emanuil Gojdu), Augustin Bunea (Românii din Transilvania în războiul de 7 ani), George Coșbuc (Cum înțeleg românii culorile, Alexici și Weigand), D. Teleor (Cloșca cu pui, Sașii și românii, Inocențiu Klein la Academia Română). Se face loc și
TRIBUNA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290254_a_291583]
-
este și redactor. A semnat cu pseudonimul Horia Guguianu cărțile scrise pentru copii între 1941 și 1944, între care și prelucrări după Frații Grimm, Contesa de Ségur, Oscar Wilde. Mai utilizează iscăliturile Maria Decusară, Iona Mușat, Ioana Mușat. Romanul Răscoala iobagilor (1951) prezintă într-o manieră tradițională revolta țăranilor iobagi sub conducerea lui Gheorghe Doja. Critica vremii a incriminat cartea, considerând „necorespunzătoare”, „deformată”, prezentarea faptelor istorice și mai ales figura lui Gheorghe Doja, care este văzut ca un cavaler aventurier. Romanul
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
cărțile scrise pentru copii între 1941 și 1944, între care și prelucrări după Frații Grimm, Contesa de Ségur, Oscar Wilde. Mai utilizează iscăliturile Maria Decusară, Iona Mușat, Ioana Mușat. Romanul Răscoala iobagilor (1951) prezintă într-o manieră tradițională revolta țăranilor iobagi sub conducerea lui Gheorghe Doja. Critica vremii a incriminat cartea, considerând „necorespunzătoare”, „deformată”, prezentarea faptelor istorice și mai ales figura lui Gheorghe Doja, care este văzut ca un cavaler aventurier. Romanul va fi reluat, amplificat și „corectat” în conformitate cu ideologia momentului
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
Gheorghe Doja. Critica vremii a incriminat cartea, considerând „necorespunzătoare”, „deformată”, prezentarea faptelor istorice și mai ales figura lui Gheorghe Doja, care este văzut ca un cavaler aventurier. Romanul va fi reluat, amplificat și „corectat” în conformitate cu ideologia momentului în trilogia Războiul iobagilor (1956). Urmărind evenimentele anterioare izbucnirii revoltei și culminând cu supliciul conducătorului răscoalei, textul se înscrie în tipul de poveste de aventuri, cu psihologii sumare și lineare. De interes documentar sunt surprinderea spiritului epocii, imaginea orașelor medievale (Cluj, Sibiu), mediul specific
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
declanșată de posibilitatea ca ea să fi trădat autorităților pe soțul sabotor, ofițer în armata germană. Scris sub forma confesiunii în fața unui tovarăș întâmplător de călătorie, scrierea este alertă, dar fără motivații psihologice consistente, de unde senzația de facilitate. SCRIERI: Răscoala iobagilor, București, 1951; S-aprind luminile în sat, București, 1951; Războiul iobagilor, I-III, București, 1956; Misiunea H.S., București, 1957; Povestirile sergentului Negoiță, Cluj, 1960; Microromanul doamnei Stastok, București, 1974; Horea, rex Daciae, I-III, Cluj-Napoca, 1982-1985. Repere bibliografice: Eugen Luca
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
sabotor, ofițer în armata germană. Scris sub forma confesiunii în fața unui tovarăș întâmplător de călătorie, scrierea este alertă, dar fără motivații psihologice consistente, de unde senzația de facilitate. SCRIERI: Răscoala iobagilor, București, 1951; S-aprind luminile în sat, București, 1951; Războiul iobagilor, I-III, București, 1956; Misiunea H.S., București, 1957; Povestirile sergentului Negoiță, Cluj, 1960; Microromanul doamnei Stastok, București, 1974; Horea, rex Daciae, I-III, Cluj-Napoca, 1982-1985. Repere bibliografice: Eugen Luca, O imagine deformată a răscoalei iobagilor, VR, 1952, 4; Monica Lazar
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
în sat, București, 1951; Războiul iobagilor, I-III, București, 1956; Misiunea H.S., București, 1957; Povestirile sergentului Negoiță, Cluj, 1960; Microromanul doamnei Stastok, București, 1974; Horea, rex Daciae, I-III, Cluj-Napoca, 1982-1985. Repere bibliografice: Eugen Luca, O imagine deformată a răscoalei iobagilor, VR, 1952, 4; Monica Lazar, „Războiul iobagilor”, TR, 1957,15; Mircea Braga, Note despre romanul de aventuri, TR, 1960, 3; Magda Ursache, „Microromanul doamnei Stastok”, CRC, 1974, 23; Tudorel Urian, Istorie și adevăr, O, 1984,43; Petru M. Ardelean, Horea
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
III, București, 1956; Misiunea H.S., București, 1957; Povestirile sergentului Negoiță, Cluj, 1960; Microromanul doamnei Stastok, București, 1974; Horea, rex Daciae, I-III, Cluj-Napoca, 1982-1985. Repere bibliografice: Eugen Luca, O imagine deformată a răscoalei iobagilor, VR, 1952, 4; Monica Lazar, „Războiul iobagilor”, TR, 1957,15; Mircea Braga, Note despre romanul de aventuri, TR, 1960, 3; Magda Ursache, „Microromanul doamnei Stastok”, CRC, 1974, 23; Tudorel Urian, Istorie și adevăr, O, 1984,43; Petru M. Ardelean, Horea, un destin literar, O, 1985, 4; Dicț
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
cel al multor regiuni germanice. Ele au creeat, În acelaș timp, În lumea egalitară a satelor o distincție majoră ce stăruie insistent până În secolul XX; este vorba despre distincția dintre nemeși, țărani care efectuaseră serviciul militar În armata austriacă, și iobagi, rămași servi pe moșiile boierești. Case și turnuri Deosebirea semnalată mai sus În compoziția grupului domestic se exprimă În chip evident În case. Se ajunge astfel la forme de locuire caracteristice care apropie grupele domestice numeroase din Sud-Estul Europei nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dacă până În acest an, În proză, temele istorice precumpăneau, din acest an balanța inspirației se Înclină În cealaltă direcție: spre actualitate. Puține sunt romanele cu subiect istoric: Moșia oamenilor slobozi de Constantin Ignătescu, Lanțuri, vol. 2 de Ion Pas, Răscoala iobagilor de I.D.Mușat, relativ bine primite de presă 26, cum o dovedește și acest comentariu al lui Mihai GAFIȚA 27, unul dintre criticii cei mai combativi ai Vieții Românești: „O evocare a oamenilor care au luptat, o reconstituire a faptelor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
carte a construcției socialiste. Romanul „Drum fără pulbere” de Petru Dumitriu. În: Scânteia, nr. 2197, 17 nov. Petru Dumitriu. - Întâlnire cu eroii. În: Contemporanul, nr. 261 (30) 27 iul. Silvian Iosifescu. - O pagină din viața de trudă și revoltă a iobagilor (C.Ignătescu:„Moșia oamenilor slobozi”). În: Contemporanul, nr. 236 (15) 13 apr. - Dumitru Drumaru. - Despre oglindirea adevărului istoric În roman.( C. Ignătescu: „Moșia oamenilor slobozi”). În: Almanahul literar, nr. 6-7 (19-20), iun.-iul. Mihai Gafița. - Ce ascundeau decorurile. În: Viața
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sociale respective. Nesocotirea generalului, duce în mod direct la naturalism, la imagini care falsifică realitatea, la lucrări greșite ideologic ca Timpii de aur de Ben Corlaciu, Întâmplări pe Călmățui de Eusebiu Camilar, Soarele răsare în Deltă de Vladimir Colin, Răscoala iobagilor de Ton Mușat etc. Nesocotirea particularului duce în mod direct la schematism, la imagini neconvingătoare care nu îndeplinesc nici ele cerințele tipizării în artă (...). În articolul Despre mărunțișurile vieții în literatură, criticul sovietic I. Pitlear atrage atenția asupra importanței pe
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lirism discursiv și conceptualizat, handicapat de dificultuoasa transpunere a ideilor abstracte în limbaj poetic. De aceea poate părea surprinzătoare prospețimea inspirației din poemele închinate naturii. Aici răzbate, pentru prima oară, interesul pentru mitologia dacă. Înstrunându-și lira pentru a cânta „iobagul ș-a lui lanțuri de aramă” (după caracterizarea eminesciană din Epigonii), bardul se lasă tot mai incitat de tematica națională, slujind, cu multă energie combativă, cauza Unirii. Influențat în versificație de ritmul poeziei populare, dar mai ales de metrica poeziei
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
convocarea unei conferințe europene 261. Urmare a insistențelor ruse, tratatul de pace de la San Stefano a fost semnat la 19 februarie/3 martie 1878, dată ce corespundea aniversării urcării pe tron a țarului Alexandru al II-lea și eliberării țăranilor iobagi (1861)262. Tratatul cuprindea 29 de articole 263 și a fost semnat de generalul Nikolai Ignatiev, membru al Consiliului Imperial, și de Alexandru Nelidov, consilier de stat, din partea Rusiei, iar din partea Imperiului Otoman de către Savfet Pașa, ministrul Afacerilor Externe, și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
biblicelor sânte, profețiilor amare, Adevăr scăldat în mite, sfinx pătrunsă de-nțeles; Munte cu capul de piatră de furtune detunată, Stă și azi în fața lumii o enigmă n-esplicată Și veghiaz-o stâncă arsă dintre nouri de eres. {EminescuOpI 32} Bolliac cânta iobagul ș-a lui lanțuri de aramă; L-ale țării flamuri negre Cîrlova oștirea chiamă, În prezent vrăjește umbre dintr-al secolilor plan; Și ca Byron, treaz de vântul cel sălbatic al durerii, Palid stinge-Alecsandrescu sânta candel-a sperării, Descifrând eternitatea
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
gospodărești. Regimul ăsta prosperând cu timpul, tirania lui crește, explică Nory. - Da!. Dar e un fel de teamă curioasă în devotamentul Linei!. De ce să se teamă?. Am băgat bine de seamă. Are anume momente când zelul ei pare silnic și iobag. . . De ce iobăgie?. . . La Mehadia, când am cunoscut-o, era veselă și odihnită. Era singură!. Ciudat!. . . Tramvaiul, strigă Mini, cu o voce mică, das desperată; 15 fugea după cotitură. Consultă ceasul și se liniști; gerul parcă mai slăbise, un \est-mînt de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
început să se răcească. Ierburile se apleacă leneș peste malul râului. Reflecția lunii tremură pe luciul apei. M-am născut în satul Shao Shan în 1893, zice Mao. Descrie peisajul locului natal. E un pământ cu flori de hibiscus, orhidee, iobagi și câmpuri de orez. Tata era un țăran sărac. S-a înrolat de tânăr în armata moșierului, din cauza datoriilor grele. A fost soldat mulți ani. Mai târziu, s-a întors în sat și a reușit să-și răscumpere pământul. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]