1,406 matches
-
în monahism cu numele de Calinic. Calinic era dedat „patimii bahice în chilia lui”, cam arțăgos, misogin și neîngrijit. A patra fiică a fost Fevronia, femeie plină de ciudățenii, se călugărise la Agafton, poreclită „Iurăscioaia cea nebună”Venea deseori pe la Ipotești, îl iubia mult pe Eminescu care o vizita când era copil, dar și mai târziu. De altfel la o șezătoare de tors lână în casa ei poetul a auzit povestea lui Călin din gura maicii Zenaida, pe care a prelucrat
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
Schit Orășeni, rămânând aici pentru tot restul vieții. Maicile care le-au prins în viață au povestit apoi generațiilor ce le-au urmat despre desele vizite pe care Mihai Eminescu le făcea mătușilor, la Agafton, tăind de-a dreptul dinspre Ipotești pădurea Baisei, ca să ajungă la „mănăstirea din codri“. „Pentru Eminescu, Agaftonul a fost a doua casă. Venea foarte des la mătușile lui, chiar de când era copil. Apoi, când deja devenise un poet cunoscut, maicile îi spuneau „domnul Eminescu“. Aici, în
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
de tranzacții în care pierde banii și e privat de pământ, casă și de alte bunuri. La 21 septembrie 1873 ea trăia sfâșietoarea tragedie de a-l vedea pe Iorgu (Gheorghe), al treilea fecior, venit în concediul de vară la Ipotești prăbușindu-se. Ofițerul care studiase în Prusia și făcuse parte dintr-o delegație militară la Berlin prin 1868-1869, se sinucide cu revolverul. Familia a lansat zvonul că a căzut de pe cal și s-ar fi sfârșit de ftizie. La 1864
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
soț ruinat materialicește, cu odraslele morți de mici, sinucigași, inadaptabili, risipiți în cele patru vânturi, cu fetele bolnăvicioase, Raluca s-a îmbolnăvit grav, măcinată de cancer. Văzându-și sfârșitul, la începutul lui iunie 1876, inspirată de soț, a chemat la Ipotești un împuternicit al Tribunalului de Botoșani, pentru a-și face testamentul care lăsa toată averea soțului. La 13 august 1876, „la ora 12 din zi” trupul ei a intrat în neființă, de față fiind căminarul, Henrieta și Nicolae. De la Cernăuți
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
plângea a lui aramă Și rătăcit la minte strigam : unde ești, mamă ? Priveam în fundul gropii și lacrimi curgeau râu Din ochii mei nevrednici pe negrul ei sicriu.” Eminescu, când venea pe acasă, se ducea la movila de pământ din cimitirul Ipoteștilor, la bisericuța lor, și stătea tăcut în reculegere ore în șir, privind prelung, meditativ, parcă, umbra din care pornise și căreia îi păstra o statornică mare recunoștință. În noaptea de început a anului 1880 amintirea îl colindă în decorul mormântului
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
bisericuța lor, și stătea tăcut în reculegere ore în șir, privind prelung, meditativ, parcă, umbra din care pornise și căreia îi păstra o statornică mare recunoștință. În noaptea de început a anului 1880 amintirea îl colindă în decorul mormântului de la Ipotești, copleșit de salcâmi, presimțindu-și propria prăbușire : „O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi Pe freamătul de frunze la tine tu măchemi ; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură salcâmii de toamnă și de vânt... Apropiații poetului vorbesc
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
biserică. Ereditatea și mediul sunt cei doi factori care pun bazele dezvoltării unei personalități. La Eminescu ereditatea pe linie maternă a fost cea care i-a trasat personalitatea. El și-a petrecut copilăria pe lângă biserică. Maică-sa, nefiind biserică în Ipotești, construiește propria biserică în curtea casei, biserică ce dăinuiește și astăzi. Religiozitatea bunicului Iurașcu, a copiilor lui cu trei femei care au îmbrăcat haina monahală, a băieților care se dedau la „patimi bahice”, sau erau „plesniți cu leoca” închiși în
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
Toate Articolele Autorului iarnă orfică (la 165 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu) cu mantia-albă, îmbrumată, coboară Orfeu peste plai, el este pruncul Limbii Române și se numește Eminescu Mihai. e iarnă pe dealuri moldave, zăpezi mari cad pe Ipotești, acum se naște Emin din vise: un Făt-Frumos din povești. când luna în noapte-l văzu, lebăda se prefăcu-n sânge, luceafărul din ceruri căzu și păsările-ncepură a plânge. înluceferit de cele trei ursitoare, toate durerile îl alină, îngerii
IARNĂ ORFICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357828_a_359157]
-
ziarist, atunci categoric că ar fi rămas la prima lui dragoste, teatrul și ar fi devenit un mare actor. Spun acest lucru pentru că încă din copilărie Eminescu a fost atras de mirajul scenei. Primii lui ani i-a petrecut la Ipotești și la Botoșani. Fiind „cel mai rău” dintre copiii căminarului, Mihai s-a ascuns în singurătatea codrului și a naturii, s-a izolat prin peregrinări și joacă, menite să-i dea iluzia evadării din lumea reală, care nu-i era
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
a îndeplinit poetul: „prin nimic nu se arată valoarea unei generații mai bine decât prin ceea ce înțelege și prețuiește din viața sufletească de până atunci, a propriului ei popor.” Nu trebuia uitată nici activitatea sa dedicată cinstirii memoriei poetului la Ipotești, contribuția sa la adunarea de fonduri pentru ridicarea bisericii și casei memoriale, care însă, din păcate și nu din vina sa, ci a lipsei de criterii muzeografice ale acelui timp, n-a respectat structura casei originale, drept care, semnatara acestor rânduri
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
umane, de a integra cât mai perfect cu putință ritmul lor esențial într-un ritm universal sau, de a se ridica, prin particular, la puterea de adevăr a generalului. Literatura Română a avut mare noroc cu acest poet născut la Ipotești. Ritmul celui ce creează rămâne în opera sa. Un ritm devenit culoare, contur, sunet. „Numai când ritmul devine singurul și unicul mod de a exprima gândul, numai atunci există poezie. Orice operă de artă nu este decât un singur și
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359755_a_361084]
-
parcă definitorii și lămuritoare - ale căpitanului Matei Eminescu: Mihai grozav iubea pe țărani, mare simpatie avea pe Ardeleni. Oare știai ceva din familie despre originea ta ardeleană sau era o amintire a subonștientului ancestral? Recapitulez: Banat Blaj Călineștii Cuparencu Botoșani Ipotești Imin(u) Iminovici Eminovici Eminescu Iminu (?1675 - ?) - în Banat Iovul al lui Iminu= Iovul Iminovici (?1705 - ?) - preot; Banat și Blaj Petrea Iminovici (?1735 - 1811) Vasile Iminovici (1778 - 1844) - dascăl; Blaj și Călineștii Cuparencu Gheorghe Iminovici/ Eminovici (1812 - 1884) - căminar; Călineștii
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
Iminovici Eminovici Eminescu Iminu (?1675 - ?) - în Banat Iovul al lui Iminu= Iovul Iminovici (?1705 - ?) - preot; Banat și Blaj Petrea Iminovici (?1735 - 1811) Vasile Iminovici (1778 - 1844) - dascăl; Blaj și Călineștii Cuparencu Gheorghe Iminovici/ Eminovici (1812 - 1884) - căminar; Călineștii Cuparencu, Botoșani, Ipotești Mihail Eminovici= MIHAI EMINESCU (1850 - 1889) - Botoșani, Ipotești, Iași, București Ploiești, 15 ianuarie 2014 Referință Bibliografică: NEAMUL ȘI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1106, Anul IV, 10 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
al lui Iminu= Iovul Iminovici (?1705 - ?) - preot; Banat și Blaj Petrea Iminovici (?1735 - 1811) Vasile Iminovici (1778 - 1844) - dascăl; Blaj și Călineștii Cuparencu Gheorghe Iminovici/ Eminovici (1812 - 1884) - căminar; Călineștii Cuparencu, Botoșani, Ipotești Mihail Eminovici= MIHAI EMINESCU (1850 - 1889) - Botoșani, Ipotești, Iași, București Ploiești, 15 ianuarie 2014 Referință Bibliografică: NEAMUL ȘI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1106, Anul IV, 10 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
lui Vișniec) și m-a dirijat apoi spre filologia ieșeană unde am încăput în epoca liberalizării și deci a deplinei formări culturale dar și a experienței cenacliere într-un mediu înalt cultural și exigent șlefuitor. Repartiția la Muzeul Eminescu din Ipotești pentru care am renunțat la varianta existențială bucureșteană a statuat definitiv această linie de destin, atât prin tutela copleșitoare a Geniului cât și prin efervescența benefic formatoare a lumii creatoare ce venea mereu acolo. A urmat debutul editorial prin concursul
TAINA SCRISULUI (20) – O LINIE DE DESTIN de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359955_a_361284]
-
sunt copilul nefericitei secte/ Ce are sete adâncă de formele perfecte/ Și inima-mi trecut-au nmai rece ca oțelul/ Ca s-o împlânte chinul, ca să-mi iubesc modelul.” Eminescu venea după o experiență tragică în iubire când iubita de la Ipotești murise, lăsându-l dezamăgit. După acea deziluzie Mihai își făcuse plan de călugărie și-i jurase lui Eros că indiferent cu ce săgeată plină de otrava dragostei va mai trage în el, o va respinge: “Ea a murit- Am îngropat
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
Ardealului. CĂRTICICA ... Era o vară torida de juca căldură în aer. Ziua era lungă „cât o zi de post”. Stăteam tolănit pe iarbă cu o carte de poezii scrise de prietenul meu, Eminescu, cel cu care copilărisem, mai ieri, la Ipotești. Când am început să citesc, iarbă din curtea casei îmi ajungea la bărbie. Stelele coborâseră în jurul meu și ziua era luminoasă, ca o scenă pe care se juca, în dramatizare proprie, poemul „Luceafărul”. Simțeam că devenisem altceva, un fel de
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
Corlaciu • Tavernale, București, 1941; • Pelerinul serilor, București, 1942; • Arhipelag, București, 1943; • Manifest liric, București, 1945; • Moartea lângă cer, București, 1946; • La trântă cu munții, București, 1949; • Candidatul, București, 1950; • Timpii de aur, București, 1951; • Pâinea păcii, București, 1951; • Noaptea de la Ipotești: două episoade, București, 1957; • Cazul doctor Udrea, București, 1959; • Baritina, București, 1965; ediția (Când simți cum moare vântul), București, 1972; • Poezii, București, 1969; • Poeme florivore, București, 1972; • Starea de urgență, București, 1972; • Strigoaica și casa nebună, București, 1973; • Arcul biologic
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
decizie, deoarece am intrat în conflict cu securitatea, datorită unor fotografii făcute unei biserici sortită de comuniști pentru dărâmare. Fotografiile mele au ajuns în America și au fost publicate. Fiind tânăr și fotograf autorizat într-o zonă rurală, respectiv comună Ipotești, județul Suceava, în acel an de grație 1983, credeam că nimeni nu se va lega de faptul că am fost văzut fotografiind momentele în care acești peste o sută de enoriași ai bisericii în cauză erau fie în biserică, fie
INTERVIU CU MIRCEA LUBANOVICI REALIZAT DE OCTAVIAN D. CURPAS, CORESPONDENT PENTRU GANDACUL DE COLORADO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341704_a_343033]
-
verde stat american, Oregon, care seamănă mult cu zona Brașovului sau Vatra Dornei, am decis să ne mutăm cu familia și afacerea noastră în metropola Portland. Climă și relieful zonei mi-au dat impresia locurilor natale, simtindu-ma că la Ipotești, județul Suceava (unde m-am născut și copilărit). Mai era un aspect, pe care l-am avut în vedere atunci când am optat pentru orașul Portland, si anume, emigrarea masivă din anii 1991 și 1992 a multor est-europeni din alte state
INTERVIU CU MIRCEA LUBANOVICI REALIZAT DE OCTAVIAN D. CURPAS, CORESPONDENT PENTRU GANDACUL DE COLORADO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341704_a_343033]
-
la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. Un cor a interpretat litania Mai am un singur dor. Vorbind despre poezia de dragoste a lui Eminescu, trebuie să începem cu copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi, într-o totală libertate prin frumoasele păduri ale Bucovinei. Fac o paranteză amintind că numele de „Bucovina” provine din cuvântul slav pentru fag („buk”), astfel termenul se poate traduce prin „Țara fagilor”. Nostalgia copilăriei
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
avea o bibliotecă bogată. Și mai presus de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteștilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, țapinarii. Apoi la Cernăuți a avut norocul să dea peste un om al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură solidă. E vorba de Aron Pumnul, profesorul lui de limba
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
2011 - Volumul de poezii "Himere de Pharos" cu o prefață scrisă de dramaturgul Emil Lungeanu. -Mai 2012 - Volumul colectiv "Amprente temporale" - volumul 2 -Iulie 2012 - Antologie de versuri, 6 poeți contemporani - "Vade Mecum" -Ianuarie 2013 - Antologia 2012 "Dor de Dor - Ipotești" - lirica, epica, teatru, plastică. -Aprilie 2014 - Dicționar critic "Dictatură lecturii", autor: Emil Lungeanu -Interesată de: Literatura universală, Pictură, Fotografie, Filme de artă și Orașele lumii. -Premiul Revistei „Visul” - la Concursul internațional de creație literară „Visul” Ediția a VI-a, 25
LUMINIŢA CRISTINA PETCU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341227_a_342556]
-
firea „ generoasă” aceste lucrări vor fi donate filiatei Tudor Arghezi, și vor constitui un mic gest de noblețe, adus patrimoniului culturii ecestei instituții . Lucrările transmit imaginația grafică și mesajul unor poezii că ; Floare albastră, Ce te legeni codrule,poemul Luceafărul, Ipotești și casa natală a poetului, Somnoroae pasarele ..... Acestora li se mai adaugă și un numar de 9 lucrări de grafică cu biserici și mănăstiri din orașul Chișinău. Referitor la acestă expoziție și-a exprimat opinia artistul-plastic și graficianul prof. Ștefan
EMINESCU .... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344432_a_345761]
-
poezii ’’ Cuibarul cu vise’’ - PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI la Festivalul-Concursul național de poezie ‚’’Romulus Guga’’acordat volumului de poezii ‚’’Cuibarul cu vise’’. - MARELE PREMIU PENTRU POEZIE acordat la Concursul Național de Poezie, Proză, Critică, Literatură, Pictură și Fotografie Artistică - Botoșani - Ipotești, prima ediție -2011 - PREMIUL III - acordat la Concursul Național de Poezie, Proză, Pictură, Fotografie Artistică, Heraldică,Vexolologie, - Domnești , jud.Argeș. - Apariția volumului de poezii ‚’’ÎNSFINȚEASCĂ-MII ȚĂRÂNA’’ editura’’Nico’’Tg.Mureș ANUL 2012 - Apariția volumului de poezii:’’ÎNDULCITELE IUBIRI’’ la
MIRCEA DORIN ISTRATE de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343965_a_345294]