765 matches
-
intelectuale; Psihoterapia atât de benefică facilitează ameliorarea sau corectarea pentru că deficiențele de limbaj au o influență nefastă asupra dezvoltării personalității copiilor și a sănătății lor neuro-psihice, ei fiind marcați de timiditate, neîncredere În sine, izolare de colectiv, negativism, excitabilitate și iritabilitate mărite; Este imperios necesară cunoașterea până la cele mai mici detalii a subiecților, aceasta realizându-se prin anamneză, studiu de caz, observații, investigarea Îndeosebi a fondului afectiv al fiecăruia, gama tulburărilor afectiv atitudinale, fiind variată la copiii cu C.E.S.: stări și
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
existența, în special, unor aspecte de ordin hipoplazic. Este vorba de o deficiență formativă, de o stare hipoplazică, de un deficit asimilator. Astenia acestor bolnavi este corelativul acestei situații somatice. Astenia bolnavilor, excesul lor de sensibilitate în unele cazuri, de iritabilitate sau de irascibilitate sau de indeferentism, sunt în legătură cu o anumită cenestezie. În sfârșit, dezagregarea psihică însăși pare a corespunde unui fel de degradare trofică a centrilor nervoși superiori. Un deficit în metabolismul nucleinelor mi se pare a face parte din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în cursul perioadei de creștere se soldează cu nanism hipofizar, caracterizat prin păstrarea proporțiilor corporale. Copiii cu nanism hipofizar au mai puține fibre musculare striate, consecința fiind diminuarea forței musculare. În ceea ce privește modificările funcționale ale glandei tiroide, hipertiroidismul se manifestă prin iritabilitate, tremor, tahicardie, la care se adaugă eventual palpitații, scădere în greutate, creșterea temperaturii corporale și a peristaltismului intestinal, senzație permanentă de oboseală și, în cazurile cronice, atrofie musculară. Hipotiroidismul se manifestă de asemenea prin astenie, la care se adauga dureri
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
lună plină”, “abdomen în șorț”), osteoporoză, slăbiciune musculară (mai ales mușchii coapselor), hipertensiune arterială, sau, din contră, un hipocorticism endogen, rezultat prin inhibarea secreției de adrenocorticotrophormon. Acest hipocorticism provocat prin tratamente îndelungate cu glucocorticoizi se exprima clinic prin hipoglicemie, depresie, iritabilitate, astenie. În sport este interzisă utilizarea sistemică a glucocorticoizilor (Cortizon, Prednisolon), în condiții particulare fiind permise (doar cu avizul medicului, pentru Prednisolon, Metilprednisolon, Triamcinolonă, Dexametazonă, Betametazonă) infiltrațiile, folosirea spray- urilor, aplicarea unguentelor sau colirelor [27, 28]. Steroizii androgeni (testosteron și
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
obișnuită, pe atât de generală. Fără îndoială, telespectatorii „zappează” pentru a evita reprizele de publicitate, dar și pentru a căuta „altceva”, pentru a găsi un program mai atrăgător. Cum să nu recunoaștem în acest fenomen expresia insatisfacției, a decepției, a iritabilității cărora publicul le cade pradă? Dacă schimbarea canalului este atât de frecventă, înseamnă că, mai mult sau mai puțin, telespectatorul se plictisește, înseamnă că o decepție - desigur, nu foarte profundă, dar totuși reală - sălășluiește cvasistructural în raportul cu micul ecran
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Spre exemplu: gesturi moi, de mică amplitudine pot sugera diferite stări cum ar fi: atitudine defensivă, teamă, oboseală indiferență plictiseală; gesturlie bogate ample, largi, sugerează bună dispoziție, veselie, dorința de a se antrena, de a câștiga; gesturile repezi, violente denotă iritabilitate, nevoia de afirmare, de dominare.varietatea gesturilor impune interpretarea lor în raport cu situația concretă, cu mijloacele verbale utilizate și alte caractersitici ale expresivității cum ar fi mimica. Mimica participă la conduita expresivă prin părțile mobile ale feței, respectiv ochi, sprâncene, fruntea
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
generale, unor idei delirante sau unor halucinații ce nu concordă cu starea respectivă. (1) Stare depresivă prezentă practic toată ziua, semnalată de subiect (de exemplu se simte trist sau fără sens) sau observată de ceilalți (plânge de exemplu). N.B.: Eventual iritabilitate la copil și la adolescent. (2) Diminuare marcată a interesului sau a plăcerii pentru toate sau aproape toate activitățile, practic toată ziua, aproape toate zilele (semnalată de subiect sau observată de ceilalți). (3) Pierdere sau creștere în greutate semnificativă în lipsa
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
schimb lipsa de implicare, de interes, sau lipsa plăcerii este exprimată în mod frecvent: dezinteres pentru școală, pentru relațiile cu prietenii, pentru practicarea unui sport, pentru activități culturale obișnuite: „singurul lucru care mă interesează este...” de exemplu: „să ascult muzică”. Iritabilitatea înlocuiește adesea starea depresivă precizează DSM. În adolescență trebuie să facem diferența, pe cât posibil, între iritabilitate și impulsivitate care sunt adesea confundate. Iritabilitatea este un simptom relațional: într-o interacțiune cu altcineva, excitația crește până ajunge la o descărcare de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
școală, pentru relațiile cu prietenii, pentru practicarea unui sport, pentru activități culturale obișnuite: „singurul lucru care mă interesează este...” de exemplu: „să ascult muzică”. Iritabilitatea înlocuiește adesea starea depresivă precizează DSM. În adolescență trebuie să facem diferența, pe cât posibil, între iritabilitate și impulsivitate care sunt adesea confundate. Iritabilitatea este un simptom relațional: într-o interacțiune cu altcineva, excitația crește până ajunge la o descărcare de natură colerică sau agresivă. Iritabilitatea apare mai ales atunci când este vorba despre o puternică apropiere afectivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unui sport, pentru activități culturale obișnuite: „singurul lucru care mă interesează este...” de exemplu: „să ascult muzică”. Iritabilitatea înlocuiește adesea starea depresivă precizează DSM. În adolescență trebuie să facem diferența, pe cât posibil, între iritabilitate și impulsivitate care sunt adesea confundate. Iritabilitatea este un simptom relațional: într-o interacțiune cu altcineva, excitația crește până ajunge la o descărcare de natură colerică sau agresivă. Iritabilitatea apare mai ales atunci când este vorba despre o puternică apropiere afectivă între adolescent și cealaltă persoană (unul din
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
precizează DSM. În adolescență trebuie să facem diferența, pe cât posibil, între iritabilitate și impulsivitate care sunt adesea confundate. Iritabilitatea este un simptom relațional: într-o interacțiune cu altcineva, excitația crește până ajunge la o descărcare de natură colerică sau agresivă. Iritabilitatea apare mai ales atunci când este vorba despre o puternică apropiere afectivă între adolescent și cealaltă persoană (unul din părinți, un frate sau o soră, bunul „prieten” etc.) și se produce în același mod, indiferent dacă este vorba despre o relație
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care se închide singur în camera sa ore în șir, care stă indiferent în fața televizorului, fără să urmărească programul... El se izolează de prietenii săi sau de grupul său de amici, nu mai încearcă să-i contacteze. Unele manifestări de iritabilitate, de furie, pot schimba această atitudine de repliere, în special atunci când cineva din familie încearcă să-l stimuleze: criză de mânie provocată de temele școlare neefectuate, de refuzul de a da ajutor în casă... Oboseala, pierderea de energie, pot fi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
luna a doua, urmat de o întrerupere definitivă a acestuia. În paralel, sunt propuse ședințe de evaluare. Vom prezenta pe scurt schimbarea produsă și problemele apărute pe parcursul acestei „psihoterapii scurte”. Schimbarea cea mai remarcabilă va fi apariția rapidă a unei iritabilități pe care Sylvie n-a manifestat-o niciodată până în acest moment. Ea se simte în interiorul sufletului „enervată și excitată”(sic) în legătură mai ales cu mama și cu fratele său. Își reproșează această stare de enervare, se culpabilizează, considerându-se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
reproșuri din partea fiicei sale în caz de nereușită, Sylvie s-a operat în final cu rezultate satisfăcătoare: cicatricea este mult mai mică și mai puțin vizibilă. În același timp Sylvie urmează un regim alimentar moderat și pierde câteva kilograme; - în ceea ce privește iritabilitatea, chiar agresivitatea, conflictul dintre Sylvie și fratele său pe de o parte, Sylvie și mama sa pe de altă parte, vor căpăta un conținut particular legat de istoria familiei maternale. Într-o seară, are loc o altercație între Sylvie și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu prezintă ansamblul caracteristicilor episodului dar suferă totuși de o stare depresivă durabilă și de câteva manifestări depresive complementare. DSM-IV reduce de la doi la un an durata necesară manifestării stării depresive, precizând de asemenea că aceasta poate fi înlocuită de iritabilitate (Tabel 1-II) dar simptoamele sunt aceleași ca la debut fie că sunt precoce (copilărie sau adolescență) sau mai tardive (vârstă adultă). Tabel 1-II. - Tulburare distimică A. Stare depresivă prezentă practic toată ziua, mai mult decât o zi din două, timp
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescenții care au solicitat consultația, dintre care 7% prezintă distimie, 8% proastă dispoziție, 7,5% criză anxio-depresivă și 3,6 depresivitate). Motivele cele mai frecvente pentru care s-a apelat la consultație sunt dificultățile relaționale dintre adolescent și părinți (interiorizare, iritabilitate, mânie), dificultăți școlare și tentative de suicid. Și alte simptome sunt frecvent asociate (tulburări de comportament și tulburări alimentare), dar acestea nu par a fi corelate cu gravitatea depresiei. În ceea ce privește contextul familial, divorțul parental apare mai frecvent (23,5%) decât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
JULIEN - IGNORAREA DEPRESIEI Julien, 14 ani și jumătate, are dificultăți care au apărut cu 17 luni în urmă. El prezintă o simptomatologie tipică depresiei, cu o stare de tristețe importantă, dificultăți de adormire, treziri nocturne frecvente, senzație de oboseală frecventă, iritabilitate neobișnuită, sentiment de devalorizare, dificultăți de concentrare și de atenție. Rezultatele sale școlare s-au înrăutățit în mod clar, dar cum era un elev excelent, n-a repetat anul. De ce a fost nevoie să treacă 17 luni pentru a diagnostica
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acumularea „evenimentelor de viață” constituie un factor favorizant pentru depresia din adolescență. Pentru Berndt și Zinn (1992) există chiar o corelație între acumularea schimbărilor de viață impuse adolescentului și severitatea depresiei globale. Acești autori notează în plus că „pesimismul și iritabilitatea sunt simptome marcante în depresiile legate de stres în timp ce simptoamele depresive asociate unui stres slab sunt introversia socială și lipsa stimei de sine”. Williamson și colab. (1995) au o părere puțin diferită asupra acestei probleme. Pentru ei, adolescenții deprimați n-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se înscrie într-un paradox, ceea ce explică în același timp dificultatea, specificitatea și importanța tratamentului. Într-adevăr primul obiectiv al îngrijirii este acela de a obține o diminuare, sau chiar o dispariție a simptoamelor: - cele mai invalidante: lentoarea, retragerea, dezinteresul, iritabilitatea majoră care blochează relațiile sociale etc.; - cele mai dureroase: suferința morală, devalorizarea, ideea de culpabilitate etc.; - cele mai amenințătoare: idei sau proiecte suicidare. Dar obiectivul primordial al terapeutului trebuie să fie acela de a re-dinamiza, a revitaliza și a relansa
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
somnului și ale libidoului. O întrerupere brutală a tratamentului poate antrena apariția sindromului de sevraj, mai ales pentru substanțele cu perioada de acțiune medie cum ar fi paroxetina. Acest sindrom se manifestă prin simptoame ce seamănă cu o recădere (oboseală, iritabilitate etc.). Acest risc de sevraj există imediat ce durata tratamentului depășește șase până la opt săptămâni. Este mai indicat deci să reducem progresiv dozele, pe o perioadă de șase săptămâni cel puțin, dacă dorim să întrerupem tratamentul. În ceea ce privește interacțiunile medicamentoase, trebuie să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Carlson și Strober, 1982). Mai puțin evidentă, dar probabil mai frecventă, este situația clinică în care sunt asociate manifestări delirante dominate de expansiune, exaltare, putere nelimitată, convingere erotomaniacală, o filiație excepțională etc., manifestări comportamentale oscilând între momente de excitare, de iritabilitate și faze de retragere, în sfârșit manifestări timice în care domină adesea o notă de anxietate și de culpabilitate. Aceste „stări mixte” sunt adesea foarte sensibile la prescrierea de neuroleptice care poate provoca o stare de repliere, de indiferență etc.
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
integrativă Studiul de caz de mai jos ilustrează folosirea abordării hipnoanalitice integrative, precum și o serie de tehnici reprezentative. „Pacienta” din această ședință de terapie a fost o studentă de 22 de ani (Anaă cu o problemă legată de anxietate și iritabilitate, mai ales în relația cu oamenii cei mai apropiați ei. S-a oferit voluntar pentru a lua parte la o demonstrație în timpul unui curs de hipnoză și gestionare a stresului. Această ședință terapeutică a fost înregistrată și ulterior terapeutul și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
fizice la declanșatori care amintesc persoanei de acel eveniment. Evitarea și amorțeala emoțională indicată de: Activități, locuri, gânduri, sentimente sau conversații legate de traumă; Pierderea interesului; Sentimente de detașare față de alții; Emoții restrictive. Excitație crescută indicată de: Dificultăți de adormire; Iritabilitate sau izbucniri de furie; Dificultăți de concentrare; Hipervigilență; Răspuns exagerat de teamă. În afară de aceste trei tipuri principale de simptome, alte simptome uzuale includ atacurile de panică, comportamentul evitant sever, depresia, gânduri și sentimente suicidare, abuz de substanțe, sentimente de alienare
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
exagerat de teamă. În afară de aceste trei tipuri principale de simptome, alte simptome uzuale includ atacurile de panică, comportamentul evitant sever, depresia, gânduri și sentimente suicidare, abuz de substanțe, sentimente de alienare și izolare, sentimente de neîncredere și trădare, mânie și iritabilitate, afectarea severă a funcționării zilnice și percepții și credințe stranii. Durata simptomelor trebuie să fie mai mare de o lună pentru a întruni criteriile DSM pentru SSPT și trebuie de asemenea să aibă un efect semnificativ în detrimentul funcționării sociale și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
această variabilă. Pentru explicarea corelației dintre culpabilitate și vârstă poate fi invocată accentuarea depresiei ca fenomen ce însoțește îmbătrânirea și se asociază propensiunii spre sentimentele de vinovăție. Totodată, amplificarea tensiunii interne se produce pe fondul solicitării profesionale îndelungate, care generează iritabilitate și nervozitate, epuizând resursele personale necesare adaptării. Se constată corelații negative semnificative între nivelul studiilor și slăbiciunea eului (r = -.210*, p =.05), respectiv neîncredere (r = -.209*, p =.04), ceea ce arată că persoanele cu studii medii sunt mai frecvent suspicioase și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]