1,368 matches
-
pentru prietenul meu Cavalcanti. I-a plăcut ideea, dar n-am reușit să ne apucăm să lucrăm asupra ei, căci, atunci când a prezentat-o Consiliului de Cenzori, aceștia au răspuns că nu-și pot da acordul pentru un film care ironizează serviciile secrete. Așa că această schiță s-a pierdut în uitare, ca și altele, pentru a apărea, zece ani mai târziu, sub formă de roman - puțin simplificată, dar, după părerea mea, nu neapărat mai bună - purtând titlul Omul nostru din Havana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
crescut totuși în umbra sa. Pe vremea regimului Iliescu-Năstase, cei din afara României vedeau rețeaua și îi spuneau „corupție generalizată“ sau „corupție sistemică“. Ambasadorul SUA de atunci, Michael Guest, denunța rețeaua pe tonuri vehemente, iar Adrian Năstase, pe atunci premier, îl ironiza în mod trivial că „se tot plimbă cu corupția în gură“. Pe atunci, Cătălin Voicu era consilierul lui Ion Iliescu la Cotroceni (2001-2004). Fusese adus de către Mitică Iliescu, consilier de stat la Departamentul Securității Naționale, condus de Ioan Talpeș. Mitică
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
de euro în buzunarul interior al sacoului. — De unde știi? devine interesat Lionel. — Mi-a spus Clovis. A pus și-un diagnostic: imigranții între ei. I-au incinerat cadavrul. Oricum, era imposibil de identificat, avea capul făcut musaca. — A gustat Clovis? ironizează Lionel. Roman trage un pumn în masă de sar toate alunele din farfurioara de care nu se atinsese nimeni. — Deci Kiril, cu care am băut aseară la masa asta și căruia i-ai comandat douăzeci de borcane de Marlboro asortate
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pat, jignit. După un lung moment de tăcere, Liliane spune: — Te ascult. Am două vești: una bună și una rea. Cu care să-ncep? — Cu aia rea. Ca să mă bucur la urmă. — O să mor duminică. — Asta o știam deja, îl ironizează ea. Și vestea bună? — Orice-aș face, până duminică sunt nemuritor. — Aștept explicații. — După-masă, am încercat să mă sinucid din nou. — Vezi să nu devină un obicei. Am fost la crematoriul La Mort des Autres. M-am închis într-un
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
fost instruiți de Ministerul de Externe cum să-i ferim pe conaționalii noștri de destin. — Știți cumva, domnul Frunza are vreun motiv să se lase în voia sorții? Anghel citește pentru a treia oară cartea de vizită, după care-l ironizează la greu: Ce-ar putea să facă împotriva destinului? Domnule producător TV - așa scria pe cartea de vizită a lui Gérard -, vă înțeleg că sunteți în pană de subiecte, dar ăsta chiar nu e un subiect. Și dac-o să moară
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
amarnic, dar, spre deosebire de oameni, se ascunde într-un colț și-și linge organele. Oamenii nu fac așa ceva - pentru că nu pot. Vâzând că nu-i întâmpină nimeni, Lionel bate un step asurzitor. Imediat, se prezintă Robert, șeful de sală. Lionel îl ironizează superior: — Iartă-ne dacă te-am deranjat. — Nici un deranj, domnule. Cu tot respectul, în Angers, lumea bună vine la restaurant după ora 9. Aveți rezervare? — N-avem, dar nu pare prea aglomerat, îi arată Lionel, cu un semn al capului
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
era cazul. Mă opresc aici, pentru că nu le prea am cu scrisul. Părerea lui Patrick E ultima oară când mai accept să joc un rol de polițist într-o carte. Sunt nedormit, nemâncat și mușcat peste tot. Pe deasupra, am fost ironizat din greu în ultimul capitol, lăsând impresia că mi-aș pune mintea cu un bichon frisé. Aștept să văd cum se termină cartea și, dacă domnul Frunza moare, după toate sacrificiile pe care le-am făcut pentru el, îmi dau
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Comic e, În cazul ultimei sale premiere - Hai să facem sex! - că pe afișele care-au Împînzit Iașul cuvîntul sex era grosolan, ostentativ rupt. Titlul montării rămînea Hai să facem. Mi-e clar că Benoît a făcut-o dinadins, să ironizeze retrograzii de care depindea. Dar a propos de piesa dramaturgului rus : vorbesc cu Sorina Bălănescu despre ea și-i spun că finalul este luat din Fizicienii. “Ca să vezi, domne’!”, Îmi replică minunata mea colegă, “tocmai asta le-am spus eu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
de familie, nelegitimă și stranie de te apuca „râsu-plânsu” când o întâlneai ziua, noaptea putând speria în mod fatal gravidele. Ea, Coca lui Mundi și mama colegului meu de clasă, Mihai Siedlițchi, poreclit Lala, reprezenta nemțoaicele care te făceau să ironizezi rasa ariană, de urâtă, slabă și cocârjată ce era, rivalizând cu Baba Cloanța din poveștile citite de mama la culcare, ca să adorm de frică. Toată ziua ținea în colțul gurii un chiștoc de țigară Națională și dădea în cărți. El
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
fi prinsă. Liii lii...!, i-am strigat sadic de la fereastra etajului Întâi, cu o voce cavernoasă, și am dispărut În secret. A doua zi a venit la banca mea și m-a Întrebat: „Tu ai fost, Micuțule? (așa mă alinta, ironizând blând faptul că eram destul de Înalt). „Nu!...” I-am răspuns sec. Știu că nu m-a crezut. Eu Însă, din seara cu pricina, n-am mai fost capabil s-o iubesc. Lola mă asculta absentă. Apoi, sesizând că m-am
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
adus la dumneavoastră e destul de delicată, dar nu ține nici de profesia mea, nici de a dumneavoastră, e o problemă de suflet. Alex asculta și nu se putu abține să nu exclame: - Nu mai spune!? - Vă rog să nu mă ironizați, eu am venit la dumneavoastră ca la un confident. Alex zâmbi enigmatic. Ajunsese și pe post de duhovnic. Dar îl îndemnă pe tânăr să-și continue mărturisirea ce părea a fi de o importanță copleșitoare pentru el. - Trec direct la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Nu ne căsătorim? - Chiar așa am spus! Ai deslușit bine sensul spuselor mele. - Aș putea să știu și eu cu cine? - Vei afla, la timpul potrivit, cred că deocamdată e de-ajuns ceea ce ți-am spus, nu? - Nicidecum. Aș îndrăzni, ironiză ea, să intru în posesia câtorva detalii... Ce te-a determinat să iei această hotărâre atât de neașteptată!? I-ar fi spus mai multe, dar se gândi că e riscant. Se putea ca la celălalt capăt al firului să nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Comic e, În cazul ultimei sale premiere - Hai să facem sex! - că pe afișele care-au Împînzit Iașul cuvîntul sex era grosolan, ostentativ rupt. Titlul montării rămînea Hai să facem. Mi-e clar că Benoît a făcut-o dinadins, să ironizeze retrograzii de care depindea financiar. Cenzura impusă ( bănuiesc că de cei de la Primă ie), inițial, a devenit autoimpusă. Situația Îmi este cunos cută de pe vremea comunismului, cînd am avut și eu cîteva emoții de acest fel. Și cînd mi s-
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
atac ale cărții; au Încercat un studiu comparatist (orașul deatunci și cel de azi); au discutat cu moscoviții inițiați; și-au Încrucișat opiniile vechi și noi; au nuanțat conflictele cărții; au speculat topografia , la fața locului; au redimensionat eroii ; au ironizat poncifele comuniste; l-au Înțeles mai bine pe genialul scriitor... Ruxandra Cesereanu, spre exemplu, cea care deschide mărturiile de față, scrie cu ... frivolitate intelec tualizată, cu patos și seducătoare alinturi de autopro clamată vrăjitoare ( de altfel, În unele fotografii, chiar
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
etala și așteptai să vezi răspunsul. Ei bine, exact atunci bestia asta își turna tacticos bere în pahar, încetișor, încetișor, să nu facă spumă prea multă și ronțăia meditativ o alună, două, de simțeai că înnebunești, nu alta. Dacă-l ironizai: "Maestre, mai jucăm în seara asta sau așteptăm să răsară soarele ca să te lumineze și pe matale?", zâmbea cu o candoare cu atât mai enervantă cu cât era una genuină, argumentând: "Stai așa! Păi, nu trebuie să-mi fac și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
bărbatul, plesnind-o ușor, cu vădită plăcere, peste fundul lat. "Bă, Vijulie, da' să dea dreacu' dă nu-ți șade mintea numa' la prostii, chiar și când e situații de-ăștia mai speciale." "Că sie nu si-o sta!", o ironizează băiatu'. "Mai e și alte lucruri importante în viață", afirmă demn madam Cateluța. Stai la un loc! Dăloc nu te gândești și tu. Păi, dacă vine profesoru' acu'? Ă? Ce faci? Ia zi!" "Ete, se fac! Ic că am venit
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
trage o palmă-n frunte. O face entuziast: "Apropo. Am fost la frizer ieri. Mă rog, salon cu de toate, știi tu, frizerie, coafor, manichiură, alea, alea, tot tacâmu' pentru toți, și gagici, și oameni..." "Și gagici, și oameni", îl ironizează ea cu finețe, întrerupîndu-l. "Așa. Lasă, spune mai departe!", se arată, totuși, duduia interesată. "Da", survolează cetățeanul întreruperea. "Și acolo, pe o măsuță, ziare și reviste, să-i mai treacă clientului timpu' cât șade și așteaptă să-i vină rându
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nu așteptă și o puse imediat, într-un mod mai eliptic, dacă nu de-a dreptul ocult: Și... matale ai aflat ceva dă sâmbătă?". "Adică ce?", făcu pe prostul nea Tăsică, rol care îi ieșea întotdeauna perfect. "Adică ce?", îl ironiză nerăbdător Petre. "Ce te faci, bre, chinez? Adică e nunți mai întocmite sau..." "E nunți dă nunți, tată! Numa' baștani, unu și unu." Portarul scuipă sceptic printre dinți, spre o muscă ce se însorea la piciorul unuia dintre stativele pe
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
precum tabloul Luilekkerland (le pays de Cocagne) al lui Peter Brughel și delectării simțurilor. Primarul înfulecă sîrguincios, suge măduva unui os de porc, iar un cîine ațîțat sare pe fereastra automobilului instalat pe drezină ca să-i smulgă o bucățică. Regizorul ironizează falsa elevație, exaltă bucuriile simple, nu din grobianism, ci pentru că ele constituie un răspuns direct, nefățarnic dat hecatombei care a avut loc în fosta Yugoslavie. Simultan, există o spiritualitate care vine pe această linie a bucolicei, pastorală a sensului adînc
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
rasei, nici epocii, nici psihologiei individuale și nici vreunui alt factor extrinsec". Unele grupuri verbale pot fi disociate, avînd aspectul unor insigne ale disciplinei devenită oarecum ezoterică: "concretul necategorial al artei, realitatea ei monadică, misterul vibrător". "Domnul raționalist", gata a ironiza recunoașterea aproximației lunecoase, a "impreciziei" ireductibile, e respins apoftegmatic: "precis nu știm despre esența artei decît că este ceva imprecis". E citat Edmond Goblot, care în al său Traité de Logique (1925) vorbește despre acele noțiuni numite "les indéfinissables": "A
Despre "stilul critic" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9205_a_10530]
-
În fătuca aceea, Lenutza, căreia ar fi vrut să-i facă atît de mult bine... Cu singura condiție ca ea să accepte schimbarea locului de muncă. Nu cumva, bănuindu-i intențiile, o va pîrÎ lui Vic? Care apoi o va ironiza și va rîde de ea? Va spune: iar ai devenit suspicioasă, iar nu ți-ai luat doza de calciu! Christina nu suporta să fie considerată suspicioasă, fiindcă citise Într-o carte că „suspiciunile reprezintă semnul omului care se simte inferior
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fericire, nu se Întîmplă. În schimb, În grupul doamnei Agneta, lucrurile nu mergeau deloc bine; la drept vorbind nu mergeau deloc. Socotind probabil că erau oricum plini de energie cosmică, pacienții executau tot felul de mișcări dezordonate, ca și cum ar fi ironizat efortul celorlalți participanți de a-și deschide chakras-urile sau de a-și fortifica și pune sub control propriul corp astral. În sectorul situat de cealaltă parte a careului de șaisprezece metri (care, În realitate, e un dreptunghi avînd una din
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În fond, ce am cu ea ?!" Înțelegi? surîde Mihai, vrînd s-o dreagă eu sînt bătrîn de-acum, trebuie să-mi port singur de grijă, nu mai sînt copil. A, știu, nici tu nu mai ești, dar..., oricum... De ce mă ironizezi? Pentru asta crezi că ți-am dat telefon? Nu cred nimic. Aștept să-mi spui tu pentru ce m-ai sunat. Sînt supărată c-ai plecat aseară! În primul rînd. Vocea din telefon, sigură, apăsată, întregește imaginea fetei în mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
dintr-un loc în altul, reușind să toarne într-un pahar, fără să fie observat de cei care se apropie de bar, o sută de coniac, pe care i-l duce Letiției. Nu crezi că trebuia să aduci două sute? îl ironizează fata, măsurîndu-l îndelung cu privirea. Fără să aibă răspuns, Ovidiu se întoarce, roș tot, jenat de privirea ironică a fetei, înfuriat că i-a dus de băut mai mult din obligație morală, știindu-se vinovat că ast' noapte, beat fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
discurile cu muzică și întinde mîna să le cerceteze. Spune-mi, întreabă într-un tîrziu, fără să se întoarcă spre Mihai crezi că era cazul s-o superi pe Doina pentru că eu, aseară, evident, exasperată de prezența ta, te-am ironizat, apropo de ce muzică preferi? Mihai tace și continuă să prepare nes-ul. Cînd vine cu cele două cești în mîini, rămîne cîteva clipe în fața Mariei: Am greșit, desigur; îi voi cere scuze. Te rog! arată spre ceștile așezate pe masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]