231 matches
-
dădea bogăția afară din casă. Nu știu însă dacă ai luat seamă ce se spune la sfârșitul copiei acestui act. --Păi cum era să-mi amintesc de acest zapis dacă nu mi-ar fi sărit în ochi mențiunea: “toați sânt iscăliți armanești”. În timp ce tovarășul meu de hoinăreală vorbea, am privit spre soare și niciodată nu mi s-a părut mai adevărată zicala: “Mi s-a așezat soarele drept inimă”. --Știi ce mai vreau să-ți spun, prietene? - am reluat eu vorba
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pentru acele vremuri, părinte. Acum, rogu-te să asculți și un act scris mai altfel. --Ai vreun motiv să spui asta? --Mai bine am să-i dau citire: “Se face cunoscut prin prezentul meu înscris cum eu, cel mai jos iscălit, m-am învoit cu sfântul arhimandrit și egumen al mănăstirii Barnovschi, chir Iacob, precum cele trei prăvălii pe care le-am făcut pe locul acestei mănăstiri, în incinta acesteia, dacă au ars în incendiu le-am vândut așa cum au rămas
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lucruri trecătoare, dar mai puțin pentru suflet. Uite cum și aceste dughene pe care le vedem aici pe Ulița Mare în fața „bisericii ungurești” nu mai sunt cele din 1755, făcute de Manolachi teslarul... Din ce pricină, părinte? Apoi „mai gios iscălitul Ananii ce-au fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voievod”, scrie la 16 octombrie 1755 că: „mărturisesc...precum că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții, vrînd...ca să-și facă după cum era dughenile mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
însemnări, alcătuirea de testamente sau chiar ecouri literare. Astfel, pe un vechi ceaslov s-au consemnat următoarele: "Ca să să știe, am însămnat de când au fost holira la anul 1848, pe vremea cireșilor, și au ținut până toamna, eu mai jos iscălitul A[lecu] Odescu" din Iași; tot așa: "Am scris ca să să știi din vremu[rile] holerii, că mult nărod au murit, și eu, din mila lui Dumnezeu, am scăpat. Radu Nechifor. 1848 iunie 13" (st. v.). În sfârșit, în manuscrisul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
-ar încerca s-o facă, toată fala împărătească ar fi maculată *, toată Rusia aruncată în caos și anarhie. [2] Cât despre Rusia, o spun verde, n-avem încredere într-un guvern autocratic, nu ne prezintă nici o garanție în sfințenia cuvântului iscălit. Petru cel Mare Cantemir Alex. II Carol I ["NU SUFERIM EPITROPIA NIMĂRUI"] 2257 [1] Face rău Austria că instigă cabale în contra noastră printr-un mizerabil ca Grădișteanu. Face * semicredibil Caricaturi. Nu crede în nimic. Femeile. Femeia lui (? ) agent provocator plătit
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
când în când de târșâitul câte unui gândac pe podea, sunt contagioase. Depozitarul doarme de-a-n boulea, drogat de somnul cărților. Se visează, cu ochii deschiși, el însuși om de carte, lector burdușit, profesor la catedră sau, de ce nu, nume iscălit pe importante tomuri. Folosește limbajul de rigoare. Unii, cei mai înfierbântați. Ceilalți, modești, se mulțumesc să-și etaleze plictisul mimând preocupări intelectuale. Sunt la zi cu ultimele apariții rebusistice, citesc almanahurile zodiacale, sunt inițiați în secretele crimelor pasionale, compătimesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de viiață dătătoriului Mormânt... Care această pivniță cu loc cu tot de astădzi înnainte să se socotească dreapta ocină și moșie sfintii mănăstiri lui Barnovschie și a Sfântului... Mormânt. Pentru aceasta dar am făcut această a noastră carte de mărturie iscălit(ă) de la noi și de la alți mulți de buna credință marturi”... “V(ă)let 7256 <1748> mai 25”. ― Cred, părinte că n-a fi cu supărare dacă voi deschide vorba despre sfințiile lor... patriarhii. ― Abia aștept să aud ce spun și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Pângărați, lângă pârâul Tarcău, unde intenționa să așeze fabrica etc. Înființarea acelei întreprinderi ar fi fost, după părerea lui Mihalic de Hodocin, primul pas către „întrunirea unei societăți pentru înființarea unei fabrici de fier, pentru țară neapărat trebuitoare, pentru care iscălitul au descoperit îndestulă câtime de fier - piatră, de calitate foarte bună, în acele locuri”. Cererea lui Hodocin a fost acceptată. I s-au fixat anumite obligații în legătură cu furnizarea prafului de pușcă către stat și i s-au avansat în contul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Iași preotul catolic Eugen Zapolski, iar la Galați, Tretter, care a fost predat Consulatului țarist din București. O lună mai trziu, la cererea generalului Moller, era căutată în Moldova broșura Towarzystwo demokratyczne Polskie do slowian (Asociația democratică poloneză către slavi) iscălită, printre alții, de Ludwig Mieroslawski și Stanislas Worcell, și erau urmăriți polonezii Fink și Trszinski, plecați din Londra cu destinația Moldova. Făcându-se ecoul reacțiunii țariste, „Albina românească” cerea, în mai 1849, nici mai mult, nici mai puțin decât scoaterea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fălci = 443,30 ha) n-a fost trecută în izvod, pentru că nu era de zestre, ci a fost cumpărată mai tîrziu. Transcriem aici actul de cumpărare, mai ales că el prezintă o importanță deosebit de mare, în partea lui finală: "Gios iscălitul sardar Iordache Ureche, adiverez prin acest zapis de vecinica vînzare ci dau Dums. căminăresei Ralu Eminovici (născută Iurașc), precum știut să fie că avînd eu parte de moșăi, în moșia Orășănii (acum de țănut Botoșanii), clironomie di pe răps. părintele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
căutat să dea dovadă de spirit negustoresc, dar îndrăzneala ei cerea bani mulți. Iată un împrumut, făcut de ea, cu care credem că a forțat bunăvoința serdarului Iordache Ureche: Adică una mii cinci suti galbini noi, drepți, la cumpănă, gios iscălita Cămr. Ralu Emnnovici, născută Iurașcu, am luat cu împrumutări de la dum-sale sardar Iordache Ureche, pi vade de doi ani de zăle, cu dobîndă de opt galbini la sută, pe an, pentru care galbini siguripsăscu pe Dum-lui sardar cu fandosul părții
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
10 zile înainte de nașterea viitorului poet soții Eminovici, dimpreună cu Vasile Iurașcu, au ticluit următorul Înscris, din care rezultă că toată averea lui Eminovici și toate afacerile sale au fost făcute cu banii luați numai din zestrea soției sale: "Gios iscălitul camr. Gh. Iminovici încredințez prin înscrisul de față că afară de zestrea ce am primit în trecutul an, 840, mai 26, atît în bani cît și în scrisori, precum lămurește izvodul ce am dat subt a me iscălitură, și pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
prisosi de la data cîștiurilor. Deci dar, spre a avea acest înscris legiuita și neprihănita legii putere, prin această jalbă, am rugat pe cinst. giudec. a ținut. Botoș. de l-au încredințat, potrivit formelor. ss. G. Eminovici 1849, dechembrie 10 Gios iscălitul, părintele fiicei mele, Ralu, mă mulțumesc cu siguranția cuprinsă prin înscrisul de față și dar rog pe giudec. ca pi de o parte să se încredințeze acest act, iar pi de alta, a să face cunoscut Gheneralniciî Epitropii a casăî
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
va fi istovită această datorie, cu tot cu dobînzile ei, vor mai trece trei ani. Raluca Eminovici încî mai avea treburi pe la Iași, în proces cu Ursoianu, dar nu s-a putut duce, fiind bolnavă. Iată și certificatul medical: "Mărturie doctoricească : Jos iscălitul adiverește că D. căminar Ralu Iminovici să găsăști în cura iscălitului, pătimind de slăbiciune, din pricina înflăturii la splină și adjunghi acolo, în care stări găsîndu-să, nu poati mergi la drum nicidecum. Pentru cari am dat această mărturie, cu iscălitura me
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
trei ani. Raluca Eminovici încî mai avea treburi pe la Iași, în proces cu Ursoianu, dar nu s-a putut duce, fiind bolnavă. Iată și certificatul medical: "Mărturie doctoricească : Jos iscălitul adiverește că D. căminar Ralu Iminovici să găsăști în cura iscălitului, pătimind de slăbiciune, din pricina înflăturii la splină și adjunghi acolo, în care stări găsîndu-să, nu poati mergi la drum nicidecum. Pentru cari am dat această mărturie, cu iscălitura me. Iscălit dr. Marian Hyneck, fizic orașului"56. Către sfîrșitul aceluiași an
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Gala Galaction, cu care frecventează cenaclul macedonskian, unde se împrietenesc cu T. Arghezi, dar și cercurile patronate de C. Dobrogeanu-Gherea. Mai impetuos decât amicii săi, C. debutează în 1897, în „Foaia interesantă” a lui G. Coșbuc, cu o proză scurtă, iscălită Nelly, urmată de altele și de câteva poezii. În 1898, cu același pseudonim, tipărește volumașul de schițe Copil din flori și romanul Poet-poetă. Scandalizat, părintele său îl mută la Buzău, unde își avea garnizoana, și, după trecerea bacalaureatului, îl trimite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
creditului de care tânărul și valorosul publicist se bucură printre distinșii oameni ai Tarei. Afirmarea extraordinar de îndrăsneață a fost însă respinsă în unanimitate de membri, d. Becescu bucurându-se de simpatii trainice. De alt-fel, d. Becescu posedă o scrisoare iscălita de astă dată cu propriul nume, prin care Rudăreanu afirmă față de d. Stoikitzoiu că d. Becescu și-a apropiat banii în chestiune. De această calomnie, justiția românească va avea să se ocupe în curând. De altminteri, toți studenții vestejesc cu
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
sănătatea precară. Aici era ales președinte al Societății studenților români din Belgia. B. debutează, cu o schiță și cu o poezie, în 1896, în ziarul „Dreptatea” din Turnu Severin. În continuare, va colabora asiduu cu versuri, proză, note și comentarii, iscălite și cu pseudonimele Floreal, Florib, Ieșanu, Juvenal, Rocambole, Telegrafistul X.Y., Zed, Zefirina ș.a., la „Foaia pentru toți”, „Adevărul ilustrat”, „Povestea vorbei”, „Epoca”, „Convorbiri literare”, „Literatură și artă română”, „Pagini literare”, „Revista modernă”, „Noua revistă română”, „Arhiva”, „Pagini alese”, „Ovidiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285674_a_287003]
-
și folclor, caracterizate prin seriozitatea informației și rigoarea analizei (articolele Ceva despre epica lui Vasile Alecsandri, Straturi în poezia noastră poporană, cursurile de istoria limbii și a literaturii române). Culegerea 100 istorioare morale pentru tinerime (1892), prelucrări din limba germană, iscălite Un prietin al copiilor, o ediție, „pe înțeles întocmită”, din Țiganiada lui I. Budai-Deleanu (1900) ori Din cele trecute vremi... (1912), „însemnări despre începuturile graiului, culturii și literaturii neamului românesc”, servesc același domeniu. SCRIERI: 100 istorioare morale pentru tinerime, Brașov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
la care totuși nu a participat, își va fi luat pesemne bacalaureatul, căci în 1919 devine funcționar la PTT. Ar fi absolvit și Facultatea de Litere și Filosofie din București. Debutează în 1918, în „Moldova” (Iași), cu versuri întrucâtva bacoviene, iscălite N. Bontaș; la pseudonim nu va mai renunța, dar uneori îl va asocia numelui real. Poezii și, mai rar, recenzii, note și comentarii îi apar în periodicele „Graiul nostru” (Bârlad), „Câmpina”, „Universul literar”, „Datina”, „Crainicul” (Turnu Severin), „Muguri” (Ploiești), „Provincia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285814_a_287143]
-
un periodic esențialmente politic, în ciuda promisiunii că „orice talent înăbușit în domeniul literaturii umanitariste poate să respire larg în coloanele sale”, U. nu publică decât o nuvelă (sau un început de roman) în foileton, Lelița. Povestea unui legionar din Africa, iscălită Maxim Hoinaru și lăsată neterminată. O cronică având și nuanțe de analiză contextuală pe marginea traducerii făcute de Zaharia Stancu poeziilor lui Serghei Esenin îi aparține lui Vlaicu Bârna (sub pseudonimul Bunea Vornicu), care explică reușita „de o senzațională originalitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
1923, elevul Mircea Eliade, care folosește și pseudonimele Silviu Nicoară și M. Gheorghe. Elev este și Al. Dima, prezent aici în 1922, cu un articol despre simbolism. De consemnat, în 1923, și Glosă pentru „Lumea bine crescută” de N. Iorga, iscălită Petru Balș (viitorul Petre Pandrea). Pe marginea unor motive lirice sunt eseurile lui Gabriel Donna (Din literatura cerului, Poezia nopții), precum și „corespondențele” din Paris ale lui N. Vaschide. Mult mai bogat este sectorul propriu-zis literar. Aici intră mai întâi producțiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
o suită de controverse cu Mihai Niculescu, acesta cu pseudonimul Menalc), graficianul George Voinescu și polivalenții Traian Lalescu și Ștefan Baciu. Pe lângă versuri, proză și o piesă de teatru (Muschetarii s-au întors), Traian Lalescu vine cu articole și eseuri iscălite Ion Ștefan, reportaje, cronica filmului, iar celălalt publică poezii, câteva „cronici germane”, dări de seamă, reportaje și, din 1941, își asumă dialogul cu începătorii („Corespondența noastră” și „Cântece noi”). Echipei i se alătură la sfârșitul anului 1940 Traian Chelariu, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
a devenit mai numeros. Ca răspuns la adresa fizicului districtului Neamț 63, dr. Flaișer comunică o situație privind personalul medical al "ospițiului și Spitalului din Târgu Neamț care se compune din doctor primar și din doctor secundar, locul de primar ocupă iscălitul (dr. Flaișer, n.n.) iar locul de secundar ocupă Dumnealui Müller cu diploma de doctor de medițină și hirurgie dela Würzburg, de la anul 1856, cu învoirea Comitetului nr. 74/1858. Pe lângă doctor numitul mai este alcătuit pentru buna rânduială și disciplină
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a acționa cu mai multă energie, în calitate de cetățeni ai noului stat unitar: „Începând cu ziua de astăzi, în care toți românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri, săvârșite la 1859, între cele două țări românești, noi, cei mai jos iscăliți, potrivit punctului nostru de plecare, nu ne mai socotim ca până acum: ardeleni, basarabeni, bucovineni ș.a.m.d. și nu ne mai socotim nici numai ca fiii aceluiași popor, ci ca cetățenii (grajdanii) aceluiași stat unitar românesc, ca cetățeni ai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]