750 matches
-
La originile bolii 45 Însă, cu aceste explicații și paralelisme nu pretindem că am epuizat misterul suferinței drepților și al vieții de huzur al păcătoșilor nepocăiți. Acestea rămân mai departe taine ascunse În Dumnezeu. Citim la Pateric cum Avva Antonie, iscodind adâncul judecăților lui Dumnezeu, a Întrebat : „Doamne, cum unii mor după o viață atât de scurtă, În vreme ce alții ajung la adânci bătrâneți ? De ce unii sunt săraci, iar alții bogați ? Cum nelegiuiții se Îmbogățesc, iar cei drepți sără‑ cesc ?” (cf. Romani
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu străinii "de deosebite nații" care se întâmpla să treacă pe acolo. Așa ajungea să priceapă referințele mitologice de care literatura epocii era plină, așa auzea despre capodopere și mari personalități literare, așa își forma ideile despre poezie. Punea întrebări, iscodea, prindea din zbor, se școlea prin conversații. "I-a fost un fel de educație"1 spune Heliade Rădulescu. Nu avem niciun semn că geniul ar fi mai mult decât atât, o idee trivializată într-un dialog inteligent. Poate că Mumuleanu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a ieșit rănit de moarte. Este totuși un psiholog cu o operă crucială. 4. Teoria modelării și învățării socialetc "4. Teoria modelării și învățĂrii sociale" „Deinhv poli" nosouîsa avneuris-ein -a-av.” („Când o cetate e bolnavă, ea se pricepe bine să iscodească la rele.”) Euripide După al doilea război mondial, americanii au înțeles că nu numai individul și libertățile sale sunt importante, ci și cetatea cu indivizii ei cu tot, care trebuie să învețe regulile cetății și să se modeleze pentru binele
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și felul ispitelor, Evagrie Ponticul ne spune că dracii nu lasă nimic necercetat din cele ale noastre: nici șederea, nici culcarea, nici starea în picioare, nici cuvântul, nici mersul, nici privirea<footnote Evagrie Ponticul, op. cit., p. 83. footnote>. Toate le iscodesc și le cercetează, ca să ne despartă pe noi de Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață că, chipul ispitelor e îndoit: unul e prin plăcere, altul prin durere. Primul e ales de bunăvoie, al doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
meu, te va pune la curent cu fenomenele stranii, care se produc în comitat și despre atacul strigoilor. În minutele următoare maestrul Grațiani, știa tot ce se întâmplă pe moșia grofului. -Ți-ai pregătit vre-un plan de bătaie Grațiani? -îl iscodi a doua zi contele. -Mărite domn îi voi atrage aici, prin culoarele obscure ale întunericului. -Ai mare grijă ce faci. Nu-ți subestima adversarul. -Puterea mea stă în strategie. Arma mortală tactica. Lăsați pe mine boierule. Pe la miezul nopții au
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
lor, desișul pădurii începea să se rărească, anunțând spațiul liber al câmpiei și drumul ce ducea la Dolșanka. Nikolai își drese glasul și începu să murmure întrebări și răspunsuri pe care le pregătea la întâmplare, temându-se că va fi iscodit, în legătură cu apariția sa subită, de vreun tribunal revoluționar local sau pur și simplu de vecini curioși. Istorisirea pe care o alcătuise în timp ce călărea trecea sub tăcere esențialul. Fugise din regimentul său, din cauza unei mașinării. Un aparat plasat pe biroul ăla
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
său (care cel mai adesea este o ființă incertă Între discipol și partener erotic), este de fapt o continuă provocare din partea lor: Ascultă tu un cuvînt, ascultă ce bănuiesc despre lucruri. CÎt țin hotarele ele ne-ncearcă, ne Împresoară, ne iscodesc. SÎntem Împrejmuiți de atotștiutoarele. Și nicidecum o provocare oarecare, ci una fără de care nu ne putem cunoaște pe deplin, cu adîncimile care ne Întemeiază și aspirațiile care ne Înaripează: Ne sînt acoperite viața și patima. Lucrurile Însă, ele ne știu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și să-l Încorporezi odată cu liniștea pe care el o cuprinde. Dacă vreodată ți s-a părut că are și un nemărturisibil rost, atunci desigur ai colindat de unul singur, ore În șir, de-a lungul țărmului doar pentru a iscodi felul În care taina mării se mărturisește ca ceva de neînțeles. Și poate ți s-a părut că valurile nu sînt decît răsuflarea mării, mărturisind osteneala ei care, Într-un anume fel misterios, ajunge totuși chiar acum (și necontenit) la
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
proximitatea spațială și legătura dintre locul de proveniență și entitatea provenită din acel loc (originea-entitatea originară): Tu te lauzi că Apusul înainte ți sa pus? (M. Emi nescu); Unde ești, Elohim?/ Umblăm turburați și fără de voie, / printre stihiile nopții te iscodim, / sărutăm în pulbere steaua de subt călcâie / șintrebăm de tine - Elohim! (L. Blaga); În cer, / Bate ora de bronz și de fier, / Întro stea / Bătu ora de catifea. (T. Arghezi) - asociere de tip cauzal: are rolul de a edifica logica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fi o trecere În revistă a vieții și activității voievodului Constantin Brâncoveanu (1654- 1714), care cred că este o pagină de istorie binecunoscută multor români, ci se constituie În căutarea unor răspunsuri la unele Întrebări cu care m-ar putea iscodi elevii mei mai mici sau mai mari. Vă invit pe fiecare să completați, să dezvoltați și să nuanțați aceste răspunsuri, dar mai ales să intuiți și alte Întrebări ce ar putea fi puse În folosul nostru și al generațiilor viitoare
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
esențiale la situația inițială precizată: 1. Unul dintre membrii familiei pleacă de acasă. (Un exponent extrem al acestei funcții (absența) privește cazul cînd au murit părinții.) 2. O interdicție este specificată eroului. 3. Interdicția este încălcată. 4. Răufăcătorul încearcă să iscodească cum stau lucrurile. 5. Răufăcătorul obține informații asupra victimei sale. 6. Răufăcătorul încearcă să-și înșele victima pentru a pune stăpînire pe ea sau pe averea ei. 7. Victima se lasă înșelată, ajutîndu- și astfel fără să vrea dușmanul. 8
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
acesta trebuia să se prezinte la castel cu schițele tapiseriilor pentru aprobare. Claude trăiește sincer și aproape obscen uimirile ("les éblouissments", nu-i așa?) și stârnirile premature ale trupului, gata copt pentru acuplare, de ce nu, chiar cu licornul de Nicolas. Iscodind pe la uși, ea asistă la conversația între artist și cenzorul său, Léon le Vieux, omul de încredere al seniorului. Rezultatul va fi, evident, un compromis între elanul fugos și galant al lui Nicolas și criteriul de utilitate alegorică plus vanitate
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
trăiesc drama maratonistului silit să abandoneze cursa pe ultima sută de metri. Ipostaze Ascult murmurul visului, tropotele timpului, zborul gândului, glasul inimii. Aud zgomotele liniștii, șoaptele tăcerii, vaietele fericirii, hohotele bucuriei. Privesc încremenirea valurilor, liniștea furtunii, îmbrățișarea astrelor, dansul ielelor. Iscodesc necuprinsul Universului, neînțelesul haosului, filozofia absurdului, infinitul neînceputului. Vreau să descopăr piatra filozofală a existenței, misterul neființei, sfârșitul infinitului, abisul necuprinsului. Îndemn Copii și tineri, respectați și prețuiți părul alb și înțelepciunea vârstnicilor! Străduiți-vă să le alinați suferințele, neputințele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
zăpezi. Părea că îi înghițise pe toți pământul. Nu apărea nimeni care să-i ceară îndurare. Apa din fântâni fusese otrăvită, iar hrana, tăinuită. Foamea și setea îi chinuiau grozav armata care devenea tot mai chealfădă. Așa că trimisese akingii să iscodească împrejurimile, pentru a găsi niște sate pe care să le prade... Sau măcar să dea de urma oștirii ghiaurului pe care să o zvânte în bătaie. Dar soarta lor a fost nemiloasă. Erau pândiți din apropiere de cete de viteji care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Horind, pârjoleau iarba sub tălpile și călcâiele încinse de jocul lor fermecat. Locul rămânea ars încât nici otava nu avea să mai crească pe el. Cu muțenie și sminteală îi pedepseau pe băietanii care nu se puteau stăpâni a le iscodi. Dansul lor vrăjit făcea să rodească pântece de mame și holde lucrate de tați. Plantele căpătau puteri miraculoase, rupând farmece și deochiuri. Babe gheboșate se întreceau în a strânge ierburile numai de ele știute, pentru a face leacuri care să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cam ce? Mărturii despre oamenii care de mult nu mai sunt... Știi... cam cite am strîns?... Poiii... atîtea, încît noi să nu mai cunoștem nici felul, nici numărul lor... “ ,, Da, fiindcă nicicum nu s-a fost ridicat întrebare să nu iscodească răspuns, noi, desuț nu pricepem cam unde și cum, în ce parte anume să mergem să mai găbuim din căldura pe care străbunii străbunilor noștri au pus-o - în slova știută de ei - pe o lucie piatră, pe-o față de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în care apar constant termeni din sfera grotescului ("Nu începuse încă ora lepădării de sine/ și de șase ori se desfrunzise catargul", "Plugar pe ape cernite semănam deznădejdea,/ scuipatul roșu al trăgătorilor de la rame;/ câteodată iarba de pușcă, alteori calendarul,/ iscodind eczema ce se întindea pe armuri și pe arme", "era un vaiet lung de iasme și huliți/ născuți pe valuri din scuipat de demon să se-agațe"). Limbajul devine armă de luptă în sine, iar cântecul se transformă într-unul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
obișnuință și firesc, prin apartamentele mai multor familii - nici măcar nu mai intram pe ușă întotdeauna, ci săream direct pe balcon sau pe fereastră. Lucrul acesta îmi dădea senzația de spiriduș, care se poate strecura prin orice fel de deschizături. Curioasă, iscodeam pe unde puteam, chiar și acolo unde nu aveam acces întotdeauna. Vara, când ploua, ocupam cu o șleahtă de fete și băieți casa scărilor, unde ridicam corturi din pături și jucam cărți: corturile acestea erau tot o formă de a
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
noi, slavă Domnului, tot așa trebuie să fim prieteni? Ei, asta-i o altă chestiune și n-avem timp să o discutăm acum, mi-o taie scurt profesorul. Da, Înțeleg ..., am mormăit eu, dar n-am Încetat a-l mai iscodi. Și fiindcă era vorba de turci, l-am mai Întrebat dacă nu era mai avantajos pentru noi să fi fost făcuți pașalâc. Oricum tributul era mai avantajos pentru ei. Și apoi grecii din Fanar, cu care ne-am pricopsit au
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mișună o serie întreagă de agenți sovietici și maghiari care, întovărășindu-se cu diverse femei, cutreieră zilnic spitalele unde se află răniții de pe front, sub pretextul că sunt oameni milostivi, aducând merinde sau daruri. În realitate acești spioni caută să iscodească pe răniți asupra acțiunilor militare ale armatei româno-germane, date pe care le comunică apoi serviciilor respective de spionaj”. IV. 2. e. Contacte informativ/contrainformative ale Legației maghiare Membrii Legației maghiare, firesc, aveau contacte cu cei din legațiile aliaților Axei (Germania
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și felul ispitelor, Evagrie Ponticul ne spune că dracii nu lasă nimic necercetat din cele ale noastre: nici șederea, nici culcarea, nici starea în picioare, nici cuvântul, nici mersul, nici privirea<footnote Evagrie Ponticul, op. cit., p. 83. footnote>. Toate le iscodesc și le cercetează, ca să ne despartă pe noi de Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață că, chipul ispitelor e îndoit: unul e prin plăcere, altul prin durere. Primul e ales de bunăvoie, al doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
a-mi rezista. Să-și fi imaginat oare că sunt înconjurat de amante frumoase, care i-ar fi stârnit o amară gelozie? Ce căuta oare pe drumul de pe țărm, în seara când farurile Rosinei mi-o revelaseră brusc? Venise să iscodească, să descopere? Îmi promisese să-mi scrie, dar îmi va scrie într-adevăr, și dacă da, avea „să se explice“? Și eram eu în stare, eram capabil pur și simplu să aștept, poate că să aștept și să tot aștept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a se asigura că nici o scrisoare nu va putea fi udată de ploaie sau luată de vânt. Evitam orice discuție, până-ntr-atât mă temeam să nu-l aud pe Titus anunțându-mă că se va duce la Nibletts, ca să iscodească împrejurimile. Dacă s-ar fi dus Titus la Nibletts și nu s-ar mai fi întors? Firește, nu le povestisem despre inițiativa dementă cu care se lăudase Rosina, pentru că, după ce chibzuisem asupra spuselor ei, ajunsesem la concluzia că nu urmărise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Nemesis. Iar faptul că acționase acum era o probabilitate psihologică. Înghițise un afront umilitor pe care mândria lui, după o reflecție ulterioară, nu-l putuse tolera sau îndura. Fusese oare un act premeditat? Așteptase, ascuns lângă pod? Sau venise să iscodească, pentru a-și da frâu liber urii, și atunci i s-a ivit prilejul căruia nu-i putuse rezista? Oricum ar fi fost, probabil că avusese certitudinea faptei împlinite. Supraviețuirea mea se datora unui noroc ulterior, iar pentru el, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ceva, dar nu știam ce se-ntâmplă. Într-o bună zi, ne-a luat din celula asta și ne-a băgat la 4-spital, după ce acolo mai rămăseseră alții asupră cărora se săvârșise așa-zisa reeducare, și care urmau să ne iscodească pe noi, cei noi, că ăsta era sistemul: să ne întrebe de una, de alta, prietenește, foarte prietenește și să folosească ce-am spus noi pentru acuzațiile ce urmau să le facă în fața celor care ne judecau. Am găsit acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]