744 matches
-
numai una Negurile le desparte Felinarul într-un colț Amintea făgăduinți Până când l-au scos din minți Trei hârciogi săpând sub bolți Timpul greu mustea precoce Fluturele fără vină Alerga înspre lumină Bâzâind în sotto voce Un patrat, dreptunghiul, sfera Iscodiseră cu toate Testul de întâietate Ca să-ncarce atmosfera Și-ai rămas atunci surprinsă De puterea din tubercul Când ai pus la treabă cercul Declarându-te învinsă. Referință Bibliografică: Fluturele fără vină / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294
FLUTURELE FĂRĂ VINĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356550_a_357879]
-
înainte de Isola di S. Petru. Imi convenea de minune. O ușă masivă de fier mi-a dat puțin de furcă. Am pătruns cu oareșce emoții. Acolo, trei copii, un băiat și două fetițe, simțindu-mi nesiguranța au început să mă iscodească. Cine sunt, de unde vin. Italiana o înțelegeam. Vorbeam, însă, în engleză. Bariera lingvistică ne-a dat de furcă. Micii drăcușori încercau să se joace cu mine. Să mă duc nu știu unde și să-mi las bagajul la ei. In siguranță. Știam
JURNAL VENEŢIAN (1) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355141_a_356470]
-
trăiască. Să scape cu viață. Să și revadă părinții și să i îmbrățișeze. Și toate speranțele ei se rezumau doar la telefonul din rucsac. Atâta doar că nu a găsit rucsacul când s a trezit în dimineața în aceea. A iscodit cu priviri furișe prin toate cotloanele camerei și pe sub pat. Nu l a găsit și era tare îngrijorată. Ca să nu dea de bănuit, nu l a întrebat pe el și își muncea capul să găsească un motiv plauzibil pentru a
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
cu folosu’! Schimb eu roata, c-aveam rezervă asigurată, doar ți se poate întâmpla orice la așa drum de grohotiș. Mă spăl în Olteț, îmi răcoresc fața și dau să plec. Dar ți-ai găsit! Ceva parcă-mi șoptea să iscodesc de ce poartă copacul centura aia de... siguranță?! Mă uit atent la gogeamitea lacăt acoperit de rugină ca pământul toamna de brumă. Și ce văd? N-are lăcaș pentru cheie! Măi să fie! Și nu-mi vine a crede: brâu de
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
răspunzi, chicoti Iuliana, amuzată de ezitarea lui Eugen și gândindu-se că nu va fi sincer. „Hm! Oare ce mi-a venit să-l întreb? Ce simt eu? Ce mă îndeamnă pârdalnica asta de inimă?... Nu aveam dreptul să-l iscodesc. Sper să nu-l fi supărat, nu-mi doresc asta!” Cum spuneam, a trecut mult timp de atunci... Nu, nu a fost iubita mea, dar eu am fost îndrăgostit, cred, într-o anumită perioadă..., după ce am cunoscut-o la balul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
Thrassyl! continuă împăratul întorcându-se către astrologul său. Să tot fie vre-o cinci ani de atunci..! -E adevărat magnifice! V-am spus că i-am trimis și eu câteva scrisori în legătură cu niște vise ale ei cu care mă tot iscodea! -Despre dorințele ei de mărire! completă împăratul. -Așa e magnifice! De când divinul Octavian Augustus murise și fusese imortalizat zeu, ea preluase titlul de mare preoteasă a cultului, și îmi tot spunea că s-a săturat de această postură! Dorea ceva
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
dar și păstrarea virtuților tradționale.Nu îi erau strine reînnodările de filoane prin Bolintineanu MacedonskiGoga Coșbuc Alecsandri Zamfirescu.Un topos mirific al satului, al amintirilor și al intersectărilor îi srăbat poemele.Ciob de metaforă fulgurantă Aci sosi pe vremuri Pillat iscodește O salcie mlădie cum e tulpina ei Nu vorbele tăcerea dă cântecului glas.Poezia pillatiană întreabă Unde-ivremea Referință Bibliografică: ION PILLAT SAU ETERNITĂȚI DE-O CLIPĂ / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2262, Anul VII, 11 martie
ION PILLAT SAU ETERNITĂŢI DE-O CLIPĂ de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362686_a_364015]
-
niciun actor nu o făcuse,se bucurau în continuare de soarele cald al Mediteranei și nu se grăbeau deloc să plece acasă. Ciocănitul puternic îi alungă pentru moment frământările . Se ridică anevoie ,la gândul că ziariști obraznici doresc să-i iscodească prin origini ,dar deschide totuși. - Omori toți oamenii care îți stau în cale ? Figura plină de furie a Larei îl lasă mut, preț de câteva secunde. - Lara ! Ce vrei să spui ,ți-am explicat cum s-a întâmplat ,a fost
VIAȚA LA PLUS INFINIT (17) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370096_a_371425]
-
găsit acea persoană ideală? - Până acum nu. Sincer nici nu am căutat. Viața mea a avut alte priorități, dar în infinitatea gândurilor și în punctul cel mai adânc al minții mele, unde este foarte greu să fiu altcineva, am căutat iscodind din priviri la persoanele ce mi-au trecut prin fața ochilor, cine ar putea fi acea persoana fără de pereche pentru idealul meu de viață. Nu mi-am pierdut speranța că va apare la timpul oportun. - Poate că acel timp a sosit
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
nu știi slova și vorbirea De la dibaciul mag Satan, Arunc-o! vei citi-o-n van Sau îmi vei crede slută firea. Dar dacă, vrednic scormonești Cu ochiu-n rîpi adânci, de freamăt, Citește, și-ai să mă iubești; Tu, suflet, iscodind c-un geamăt Un rai ce deopotrivă-l vrem, Mă plânge!...Altfel, te bluestem! Receptarea lui Baudelaire în România pătrunde destul de timpuriu în literatură. Primul care se oprește asupra operei lui a fost Titu Maiorescu, îndemnând pe Eminescu și Caragiale
BAUDELAIRE- LA ÎNCRUCIŞAREA DRUMURILOR DINTRE ROMANTISM, PARNASIANISM ŞI SIMBOLISM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353016_a_354345]
-
și se exprimă și pe sine. El nu se plasează în afara textului, ca să-l contemple imparțial, la rece, ci intră în text, i se predă, spre a fi mai intim informat, spre a fi el însuși autorul pe care-l iscodește cu nobil interes și curiozitate. Această îngemănare a celor două euri, această dialectică, lucidă, asumată, între creație și analiză, dau monografiei originalitate și farmec. Timișoara, 15 martie 2014 Referință Bibliografică: Olimpia Berca, Creație și analiză / Olimpia Berca : Confluențe Literare, ISSN
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
un loc al lor de întâlnire și noi nu avem, se adresă Deea iubitului parcă cu ciudă. - Noi ne întâlnim unde ne convine de fiecare dată, a răspuns Robert atent la discuția fetelor. - Și altceva nu ți-a mai spus? iscodi curioasă în continuarea Andrada. - Ce să-mi mai spună decât că te iubește și este nerăbdător să te întâlnească ca să-l poți ierta pentru comportamentul lui incalificabil. - Chiar că este o noutate din partea lui să-l auzi făcând declarații de
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
un egoist. Doi...se ceartă pentru avere. De la trei ...e deja un grup social, nu?” Mă uit la trupul acesta de lăcustă ... “După patru nașteri am rămas cu burtă...vedeți? Ca și când aș fi iar gravidă...de 3-4 luni. Toți mă iscodesc cu privirea...unii îmi oferă și locul. E chiar amuzant!” Vorbește, gesticulează, conduce, mai soarbe din cafeaua...interminabilă...și iar fumează!!! M-am obișnuit cu fumul...îmi place povestea. Îmi relatează, cu lux de amănunte, ultimele cursuri pe care le-
PREOTEASA BOEMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354675_a_356004]
-
și de chemările depărtărilor... În poiana cu flori avea un loc special, o căpiță de fân, pe care dormea în nopțile când pe Cer era ploaie de stele. Când ploua, rămânea în cămăruța ei cu miros de flori sălbatice și iscodea luciul magic al unui glob de cristal găsit lângă cascadă. Era un safir mare cât un ou de prepeliță, copila însă nu știa ce este, dar vrăjită de farmecul culorii și de figurile ce prindeau contur pe suprafața lui, îl
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
bloc fără ca ea să știe. Bisericosul se face vișiniu și urcă la volan...cu greu. Are nevastă-să un palton gros la șolduri...Pe lângă ea, chiar mă simt balerină! Stau lipită de perete în balcon și mustăcesc. -Te-ai trezit, cucoană? mă iscodește dama de la II. Nu zic nimic. -Hai, că te văd! Ai cămășuța aia mai mult dantelă. Încă e bine poziționată retrovizoarea de balcon a lui bărbatu-meu! Mă bufnește râsul. Așa e. D-nul de la II, fiindcă are o nevastă
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
pe rând câte-o starletă grave și demne ca la sacrificiu se văd pe rând într-o cabrioletă închipuind într-un oraș de cretă regala defilare, un deliciu; oricare: primadonă sau egretă țâșnesc prin bluze muguri de siliciu răstoarnă zațul iscodind vreun viciu să-l poată săgeta cu-o arbaletă, și să le vezi țepoase ca ariciu’ cum se privesc geloase prin lunetă! Referință Bibliografică: Poftiți la o cafea! / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 500, Anul II, 14
POFTIŢI LA O CAFEA! de ION UNTARU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357887_a_359216]
-
pe rând câte-o starletă grave și demne ca la sacrificiu se văd pe rând într-o cabrioletă închipuind într-un oraș de cretă regala defilare, un deliciu; oricare: primadonă sau egretă țâșnesc prin bluze muguri de siliciu răstoarnă zațul iscodind vreun viciu să-l poată săgeta cu-o arbaletă, și să le vezi țepoase ca ariciu’ cum se privesc geloase prin lunetă! Referință Bibliografică: La o cafea / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 502, Anul II, 16 mai
LA O CAFEA de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358424_a_359753]
-
său trudit. Omule!, te văd muncind și ești mult prea obosit, ziua toată robotind, spune-mi: Tu ești fericit? Omul se-ndreptă de spate și privindu-l pe străin îi spuse cu bunătate: Fericit sunt pe deplin! Ingerul sări deodată iscodindu-l înadins: Casa ta-i dărăpănată, focu-n vatră ți s-a stins. Ai copii prea mulți se pare și , cu greu îi crești pe toți, nu ai bani pentru mâncare, și ești fericit, socoți? Eu nu te cunosc, străine și
UN OM FERICIT de IONEL CADAR în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358517_a_359846]
-
guvernare, castana firbinte în boț. Fiecare pasăre pe limbă ei piere. Dar daca pasărea știe mai mule limbi străine? Pe care limba piere ? Râvna unora e prea mare pentru putință lor. Atuul partinic triumfă. Nimeni nu-și da silința să iscodească viitorul. Nici macar prezentul. Puterea de la Palatul Victoria, pare de o cumsecădenie funciară. E o lipsă de elan politic egală cu lipsa apei din sol. Parcă au venit la guvernare uselistii, obosiți. Premierul nu se învârte că un leu furios în
TIRI ... TIRI ... TIRIBOMBA de DONA TUDOR în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359013_a_360342]
-
pe pânze ocrotite de jenă. În realitate, el își etalează manifestarea nicidecum interioritatea, rămânând un ascuns, un anonim căruia îi este teamă de critică. Un introvertit este și nudistul chiar dacă își dezvelește dezinvolt aparent pentru că el nu suportă să fie iscodit, ci simte doar acea plăcere a dezvelirii, a străfulgerării privirilor însă nu a lăsării contemplării goliciunii lui. Romanului superrealist i se pot atribui toate aceste reliefări, pe care le prezintă minuțios, obsedant pentru cei ce nu vor să înțeleagă că
INTIMITATEA CA MANIFESTARE PERFECTĂ A EULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359301_a_360630]
-
curge apă roșie...la fel și la duș...ca-n filmele de groază...dacă vrei să ieși, nu poți... Doar holul îl reprezintă pe proprietar. E pictat manual...un luminiș în mijlocul pădurii. “Măi, așa-i că fac bună cafeaua?” mă iscodește Liviu. “Daaaaaaaaa!!!!!!!!!! Se simte că-i cafea nemțească!”...îi spun, și mai iau o gură din cana mea de 3 în 1...că până la el, aroma se pierde. Timișoara, 22.01.2012 Corina-Lucia Costea Referință Bibliografică: La o cafea nemțească
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
deplâng viața oricărei femei...și să mă lecuiesc, măcar o vreme de dorința de-“a mai sluji” vreunui bărbat. Bun loc...în fața tunurilor! Așa suntem mereu. Taxiul miroase a levănțică...taximetristul e discret...nu zice, nu întreabă nimic, nu mă iscodește în retrovizoare. În fața blocului, vecinii mei, cei cu parastasul, își conduc rudele. “E prea târziu?...că voiam și eu să vă văd mobila cea nouă” mă oprește vecinul. Vecina remarcă: “Vezi, de-aia nu-mi plac nici mie balurile astea
PULBERE DE STELE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360587_a_361916]
-
În trecut, nu exista tehnică electronică de comunicare, dar funcționau frica și încrederea în Dumnezeu. Oamenii nu ezitau să își întemeieze o familie deoarece partenerii de viață își respectau cuvântul dat, se uneau spiritual și nu numai fizic, nu se iscodeau unul pe altul, deoarece conștientizau faptul că ochii Lui Dumnezeu văd totul. Acum ne spionăm unii pe alții, ne raportăm în mod cât se poate de cinic. Mai dăunezi citeam despre un cuplu care se desparte din cauza că soțul a
DESPRE INTERFERENŢE SPIRITUALE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359926_a_361255]
-
zâmbet de rebelă”, 2011 și „Regala”, 2012, poeme siameze (în tandem cu George Filip), urmate de romanul „Blestemații”, 2012, revenind acum în haina editorială cu un nou volum de poezie, dedicat mamei. „Umeri de flori” (Bacău, Ed. Art Book, 2012) iscodește posibilitățile exploratorii ale copilului „în lumea devenită o jucărie stricată”. Versurile cuprind fantazări aproape moralizatoare și mistere elucidate cu o maturitate poetică percutantă pentru vârsta autoarei. Percepute cu o comprehensiune precoce, tainele omenirii îi sunt iluminate „de felinarele din semnele
GÎBU ANA MARIA, AUTOR IOANA MIHAELA FRAIU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359762_a_361091]
-
se strecura printre pietrele mari, făcea mici golfulețe în care, printre razele de soare ce se scăldau în undele ei, se strecurau iuți și umbrele negricioase ale guvizilor. Cu chiote tot mai ascuțite, copiii săreau printre pietrele digului, aplecându-se, iscodind tot mai febril, însoțiți în joaca lor de șuieratul subțirel al vântului și plescăitul molcom al apei, simțind că sunt pe cale să descopere acea misterioasă ființă, al cărei miros umed, greu și sărat, emana dintre micile crevase. Dar nevăzută și
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]