1,163 matches
-
Bisericii noastre în a doua jumătate a veacului al XX-lea. „Măiestria corăbierului se vede în vreme de furtună, și nu pe timp senin“, spunea Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constan¬ti¬no¬po¬lu-lui. A fost un corăbier iscusit, care a condus cu înțelepciune corabia, mai ales în vreme de furtuni și vijelii. În zbuciumata-i viață a prins prea pu¬țină vreme senină. I-am fost alături la 5 decembrie 1998, însoțindu-l pe drumul către Împărăția cerurilor
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
plecat cu treburi/ Pe la surori/ Și pe la frați ... Moto-urile fiecărui ciclu sunt inteligent alese, ele exprimând scurgerea timpului în picuri albaștri de suflet, alternanțele sisifice ale ciclurilor vieții, iminența sfârșitului dar și chemarea la judecată, spre dobândirea nemuririi. Rimele iscusite conferă arome clasice microdioramelor lirice de o frumusețe evidentă, iar acolo unde rima lipsește, se intuiește prin ritm și cantabilitate. Prin suplețea cuvântului, atent selectat, insinuând trăiri ce emană romantism, prin detaliile fin inserate în versul, prozodia și stilul alternativ
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
piatră, la marginea străzii. O ușoară amețeală Încă Îl mai chinuia. Să urmeze calea virtuții... Dar ce ar fi trebuit să facă, dacă Într-adevăr ipoteza sa corespundea adevărului și masca de aramă de pe fața Antiliei era doar un truc iscusit pentru a-i ascunde trăsăturile nobile, Înainte se izbucnirea revoltei? Ea Însăși pronunțase numele Beatricei. Al ei. Cine ar fi căutat vreodată o moștenitoare a Hohenstaufenilor sub acoperișul unei taverne, ori Între pereții unui lupanar? Ce era dator să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
grijă de ei și-i târâse ani de-a rândul dintr-un loc într-altul, iar acum se aflau acolo, în pragul dezastrului, fără ca ei să-i vină în minte vreun mod de a-l evita. Bărbatul ei, cel mai iscusit și mai viteaz dintre războinici, ar fi știut să se descurce într-o asemenea situație dificilă și să-și pună familia la adăpost. Bărbatul ei, cel mai tandru și mai pătimaș dintre amanți, ar fi știut s-o ocrotească așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
motivul pentru care insist să nu fii singur. Nu te mai încăpățâna, măi, ficior! continuă Pop, văzând că inspectorul încă ezită. Ai nevoie de mine, la fel de mult cum am și eu nevoie de ajutorul tău. Știu că ești un investigator iscusit, însă nu cunoști munții aceștia suficient de bine. No, uite, acum vrei să urci spre vârf și nu știi cum să o faci fără să prindă cineva de veste. Eu aș putea să te duc acolo, pe un drum neștiut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de cu zori și, fără o vorbă, Își bătea vechea soție cu Înverșunare și cu prea puțin discernămînt. Protifînd de aceste rare și beligerante momente de intimitate, Sophie Încerca să se Împace cu el susurînd vorbe de dragoste, dăruind mîngîieri iscusite. Pălărierul nu era amator de fleacuri, iar talazul dorinței i se evapora În cîteva minute, dacă nu În cîteva secunde. Din aceste asalturi În cămașa de noapte suflecată n-a rezultat nici un copil. După cîțiva ani, Antoni Fortuny s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
obraz. — Du-te naibii! mi-a răspuns el fără menajamente. Renunțând total la munca lui, Stroeve îl îngrijea pe Strickland cu tandrețe și duioșie. Se pricepea admirabil să-l facă să se simtă cât mai bine și folosea o viclenie iscusită de care nici nu l-aș fi bănuit măcar a fi în stare pentru a-l face pe Strickland să ia doctoriile prescrise. Nimic nu părea să fie un efort prea mare pentru el. Cu toate că mijloacele materiale ajungeau pentru nevoile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
dădea de mâncare îi ștergea gura senzuală și barba roșie. Îi spăla membrele acoperite cu păr des și când îi ștergea mâinile, chiar și slăbite după boală, i le simțea totuși puternice și musculoase. El avea degetele lungi. Acele degete iscusite ale artistului care pot să modeleze totul. Și cine știe ce gânduri tulburi îi stârniseră ele. Dormea foarte liniștit, fără să se clintească, de parcă ar fi fost mort și arăta ca o ființă sălbatică din codru care se odihnește după o vânătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
astfel Încât mișcarea obținută să fie constantă, ca În această mașinărie. Mechanicus continua să scruteze cu uimire mecanismul. - Și uită-te aici, reluă el, arătându-i o gaură dintr-o plăcuță din bronz aflată pe o latură a mecanismului. O mână iscusită Încrustase În jurul deschizăturii desenul stilizat al unui ochi omenesc. Aruncă spre poet o privire Întrebătoare, ca și când s-ar fi așteptat la o explicație din partea lui. Dante se apropie ca să vadă mai bine. Gaura circulară corespundea exact cu pupila figurii Încrustate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
dumitale, Înroșită de leoninul Marte. Și apoi... - Văd că ai pândit bine ce a fost În viața mea, Îl Întrerupse poetul pe un ton zeflemitor. Multă lume din Florența ar putea-o descrie, cu o pană chiar cu mult mai iscusită! - Dar nimeni nu ți-ar putea da În vileag ceea ce a mai rămas din ea. Dante Întinse o mână ca să apuce pergamentul, Însă mâna energică a bătrânului i-o opri pe masă. - Nouă este numărul care te guvernează. Nouă. Același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
trebuit s-o știu, zise el, arătând spre sacul cu mecanismul. Eram sigur că o distrusesem. - Alberto, mechanicus, a reconstituit-o... Înainte să Îl Îmbrâncești În Arno. Guido Bonatti Încuviință. - Era iscusit. I-am văzut lucrările, În atelier. Aproape la fel de iscusit ca diavolii aceia care au făcut asta, zise, arătând din nou spre mașinărie. - Ca și omul de la Răsărit, pe care l-ai asasinat după ce te-au primit pe galeră. În Malta ai urcat la bord? Sau te-ai amestecat printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
spre stânga, ochii apoși, inundați de întuneric. E sfârșit de zi, dar lumina e ciudată, misterioasă ca dragostea, ca vorba niciodată, s-a amestecat prin întunericul greu cu roșul copacului, e ca într-un film de artă în care operatorul iscusit știe cât de importantă e lumina pusă pe cele două protagoniste și filmează în liniște, lăsându-le să fie, nu să joace. — Și doctorul ce v-a spus, de ce nu mai vorbește Maestrul?, Frumoasa Neli se rușinează când întreabă asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și Rainer. Totuși ei ar vrea să răstoarne cu totul alte lucruri, pentru că și lucrurile pe care le posedă sunt cu totul altele. Rainer - care n‑a fost invitat, dar care a făcut investigații și a aflat totul, punând întrebări iscusite - intră în cafenea, face destins cu mâna în toate direcțiile, dar nimeni nu‑i răspunde, și începe, la rândul său, să vorbească despre infracțiuni. O fi molipsitor. Despre dragostea lui pentru Sophie nu vrea să vorbească cu Hans ăsta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
în sensul terapiei: analistul avansa probabil o „lectură” utilă pentru dirijarea convorbirii terapeutice. Teama ca visul să nu anunțe o necesitate implacabilă făcea din acesta un material sensibil în fabricarea mâhnirilor și a suferințelor. Nu încape îndoială că sofistul, retor iscusit, înzestrat cu știința folosirii cuvântului, își mobiliza toată arta pentru a dezamorsa potențialul negativ al visului dându-i o interpretare cathartică... Pentru că, după spusele lui, divinația se rezumă la prezumțiile unui om înzestrat cu bun-simț. Inventator al psihanalizei, el este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
negativității. Jocul atestărilor și al depozițiilor creează dușmănii periculoase care generează dorințe de răzbunare. într-o perversă răsturnare de situație, a-i ajuta pe unii echivalează cu a le face rău altora... De fapt, ca sofist deprins cu mânuirea vorbelor iscusite, a verbului eficace, a retoricii eficiente, Antiphon știe că, întotdeauna, nu adevărul triumfă, ci discursul mai abil, mai înșelător. Minciuna practicată cu măiestrie produce efecte superioare, în termeni de eficacitate trivială, celor ale veracității celei mai riguros respectate. De unde și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
sa în Egipt, acesta i-a dat o lecție - de geometrie, dar și o lecție umană - învățându-l cum să repartizeze în semicerc o adunare la un banchet. Detaliile anecdotei nu ne-au parvenit, dar n-avem nicio îndoială că iscusitul filosof l-a rănit în amorul propriu pe gânditorul instalat în superbia sa, înainte de a-i deveni un aliat mai util ca prieten decât ca adversar sau dușman. După ce Eudoxiu fusese refuzat în tinerețe la conducerea Academiei, episodul geometriei aplicate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
iată, Lucești în bucuria cetății înviată! Dar ne mâhnești c-o față prea tristă; hai, curînd! Nu sta pe punte, coabe cu pântecul flămînd! Noi ți-am adus năutul dorit, și sumedenii De roșcove uscate și tăvi cu mirodenii. - Coboară, iscusite bărbat, și ia din plin. Dulceagul glas al pașii muri prin seară lin. Cum nici un stâlp ori sfoară nu tremura pe punte, În gândurile toate, soseau ninsori mărunte Și unsuroase liniști se tescuiau sub cer. Și deslușit, cu plânsul unui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
acceptare necritică a operei algebrice a lui Galois. Știința e o construcție obiectivă care se desfășoară în afară de noi, devenită aproape anonimă prin mulțimea contribuțiilor care i se aduc. Întocmai ca și în arhitectura caracterelor, detaliile ieșite din mâna vreunui meșter iscusit se pierd în marele efort colectiv. Opera lui Galois nu poate fi despărțită de a comentatorilor săi, printre care cităm în special pe Betti și pe Camille Jordan. Când contemplăm teoria ecuațiilor, așa cum ne-a parvenit, admirăm în realitate acel
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Botezul. Tot lui îi aparține imnul folosit și astăzi în serviciile divine: ,,Pe Tine Dumnezeule Te lăudăm” (Te Deum”) compus in anul 370. Mărturie despre Niceta de Remesiana dau și Ghenadie de Marsilia și Cassiodor ca fiind foarte învățat, pedagog iscusit și admirat la Roma. Ultima mențiune despre el o găsim în scrisoarea papei Inocențiu I al Romei din 13 decembrie 414, trimisă episcopilor macedoneni și probabil acesta este și anul trecerii sale la cele veșnice. Vasile Pârvan îl consideră apostolul
NICETA DE REMESIANA de ION UNTARU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364026_a_365355]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > MULȚUMESC ÎNTÂMPLĂRII, "MEȘTERUL CEL TAINIC ȘI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU" Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 909 din 27 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Prolog Trebuie musai să mă pedepsesc și să fac o mărturisire publică, ca o penitență autoasumată, în legătură cu săvârșirea păcatului uitării, sau al
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
care i l-am dedicat Distinsei Doamne la Aniversarea de cu doi ani în urmă. Adaug, tardiv, acestui gest de recuperare a Clipei - cu vibrantă emoție - și româneasca urare La Mulți Ani cu Sănătate! Mulțumesc întâmplării, „meșterul cel tainic și iscusit al lui Dumnezeu” ( Se dedică Doamnei Ninela Caranfil, Artistă Emerită) O întâmplare (poate că nu chiar întâmplare) m-a găsit - vorba vine - la o intersecție de drum secundar (cărăruia anonimei mele existențe) cu un altul, principal, o magistrală a itinerariilor
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
de urmași latini. Așadar, iată o bucurie înaltă și o onoare dăruite unui trăitor rural, beneficiar care nu poate răsplăti cu nimic privilegiul oferit de ceea ce, la origine, a fost...întâmplarea. Dar poate că întâmplarea e “meșterul cel tainic și iscusit al lui Dumnezeu” (în înțelesul lui Sadoveanu) și că voi fi făcut și eu ceva bun în viață ca să merit Darul cu numele Artistei Emerite de la Chișinău. În caz că e așa, Slavă Ție, Doamne! Și... sărut mâna, Doamnă Ninela Caranfil! La
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
cu numele Artistei Emerite de la Chișinău. În caz că e așa, Slavă Ție, Doamne! Și... sărut mâna, Doamnă Ninela Caranfil! La multi ani! Gheorghe Pârlea, Miroslovești, Iași (Publicat în BiblioPolis, nr.2/2011, Chișinău) Referință Bibliografică: MULȚUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEȘTERUL CEL TAINIC ȘI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 909, Anul III, 27 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
darul Dar ... n-am sorbit nectarul Crezând că e virgină. Amoru-a fost platonic, Apoi ... am vrut să ies pe Fereastră când - sardonic - Un bărzăun mi-a spus că Neprihănita viespe De fapt e ... rea de muscă!!” JOCURI ACVATICE Trei morse iscusite Curtate de delfini, Simpatici și blajini. Păreau ademenite. Cum niște duri rechini Au vrut să le invite La dans, descumpănite, Fugiră spre vecini. Vrând a păstra secretul În tainica lagună Lăsară ... alfabetul Și-apoi, cu mult umor se Deciseră-mpreună
SONETE (3) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362843_a_364172]
-
comprimate acum în scrieri de esență ale unui ierarh diplomat. Și când așternea numeroase gânduri pe hârtie ieftină, și când scria lapidar pe o ilustrată de la celălalt capăt al pământului, mitropolitul Antonie era același, cuceritor prin condei. El însuși condeier iscusit, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Timotei Aioanei împletește în această nouă lucrare cuvântul cu imaginea. Custode al acestui tezaur prin grija adresanților scrisorilor - Preotul Petru și Presbitera Angela, Părintele Timotei ne propune o călătorie împreună cu Antonie Plămă¬dea¬lă pe toate meridianele
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]