218 matches
-
Capitală (Iași), în care înștiințează că "Domnia sa Aga Iorgu Cananău, fiind atacat la minte pricinuiește mai multe necuviințe". Departamentul dispune "predarea acestuia la Mănăstirea Râșca și a se curarisi cu doctor acolo până la a până la a sa vindecare". Față de aceasta Isprăvnicia Sucevei intervine din nou, motivând că "D-sa Aga Cananău, după încredințarea fizicului, ar avea rădăcina (răului) chiar în constituția trupească pentru care urmează nevoe de o cură îndelungată trupească" solicitând internarea sa într-un spital "făcându-i poftire și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o excepție, iar acțiunea de reformare morală se reducea, în fapt, la regimul de viață în mănăstire. De altfel, în această categorie au intrat nu numai femeile, pentru care nu au existat, mult timp, case de recluziune. Aflăm astfel că Isprăvnicia Piatra Neamț cere "trimiterea femeii Zamfira pentru rele și desfrânate purtări la o mănăstire pentru canonisire"; aceeași instituție aduce la cunoștința Departamentului Treburilor din lăuntru că "pe ulițele din târgul Piatra nemernicind o femee lipsită de minte și cu necuviincioase purtări
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
rest, se îngrijește să etaleze un fel de viață mai „subțire”, cu recuzită, obiceiuri și figurație potrivite cu noile lui cinuri. Pragul ultim al ignominiei lui Păturică este imaginat de autor a fi trădarea și uciderea lui Tudor Vladimirescu în schimbul isprăvniciei pe două județe. Dar roata norocului intră impetuos pe panta ei declinantă odată cu revenirea în scaunul țării a unui domn pământean, care face dreptate și pedepsește aprig pe ticălos, tot atunci aflându-și cuvenitul sfârșit chera Duduca, chir Costea Chiorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
ocolul Bârladului, de care depindea din punct de vedere administrativ și satul Umbrărești, a fost reclamat de obștea satului „pentru mai multe obijduiri” pricinuite consătenilor săi. Printre „multele obijduiri” enumerate în jalba dată de către „obștea lăcuitorilor răzăși din satul Umbrărești-răzăși” Isprăvniciei ținutului Tecuci, una este formulată în termenii următori: „cei mulți suntem cu casele, vii și livezi pe părțile noastre și are și dumnialui, Avram, răzășie pintre noi”, înțelegându-se că nu i s-au ales și stâlpit cumpărăturile, așa cum ceruse
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ajunge chiar la acte violente, răzeșii ținând cu orice preț să fie despăgubiți cu 1.442 lei, bani dați de ei postelnicului Balș, pentru răscumpărarea celor 13 stânjeni vânduți „cu rea credință”, adică ilegal. Matcașii, la rândul lor, se plâng Isprăvniciei și arată că ei s-au supus „înplinirii” în contul sumei de mai sus, iar „răzășii de moșia Umbrărești nu numai că s-au împotrivit cu rele și neiertate răspunsuri și bătaia jandarmilor rânduiți, dar și pe noi ne-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alți doi săteni de pe listă, Dumitru Borș și Manolache Ciobotariu, nu se arată nici că au fost, nici că nu au fost. Aceste persoane urmau să fie arestate la Umbrărești, de către jandarmii trimiși cu ordinul ca „numaidecât va aduce la Isprăvnicie pe acești zurbagii”, ceea ce nu s-a întâmplat. Aceste câteva exemple expuse mai sus sunt dovezi peremptorii privind existența și trăinicia instituției care a fost devălmășia pe teritoriul de astăzi al comunei noastre, devălmășie ce ni se înfățișează esențialmente asemănătoare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și chiar cu autoritățile ocolului Bârlad și ale ținutului Tecuci. Într-o atare postură îl surprindem parcurgând filele dosarului rezultat în urma procesului, pe care l-a avut între anii 1848-1849, cu locuitorii din Torcești, față de care autoritățile locale ale statului, Isprăvnicia și Ocolul, au manifestat înțelegerea legală corespunzătoare. Iritat și nemulțumit, Panait Balș se adresează Departamentului Trebilor din Lăuntru (MinisteruI de Interne de azi), reclamând că, „în mai multe rânduri, locuitorii nu să supun la lucrul boierescului și fac tulburări”. Totodată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înțelegerea legală corespunzătoare. Iritat și nemulțumit, Panait Balș se adresează Departamentului Trebilor din Lăuntru (MinisteruI de Interne de azi), reclamând că, „în mai multe rânduri, locuitorii nu să supun la lucrul boierescului și fac tulburări”. Totodată, aprecia că plângerile către Isprăvnicie „prin care lăcuitorii satului Torcești să jăluiesc și-mi impută niște lucruri neertate”, sunt neadevărate și neconforme realității. Vechilul său, Anastasă Șotropa, a recurs la folosirea oamenilor „pentru podvezile ce datorează locuitorii după așezămând, punându-i să taie copaci și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neertate”, sunt neadevărate și neconforme realității. Vechilul său, Anastasă Șotropa, a recurs la folosirea oamenilor „pentru podvezile ce datorează locuitorii după așezămând, punându-i să taie copaci și a dărâma crengile cele mari”, lucrare în urma căreia, consemnează unul din rapoartele Isprăvniciei, un locuitor, pe nume Ilie Ursu „ar fi chicat dintr-un copac silit fiind, prin bătaie, a să sui și a-i curăți, bez (în afară de) altul mort mai înainte din bătaia lui [...] și altul ci să găsăști acum bolnav”. Isprăvnicia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Isprăvniciei, un locuitor, pe nume Ilie Ursu „ar fi chicat dintr-un copac silit fiind, prin bătaie, a să sui și a-i curăți, bez (în afară de) altul mort mai înainte din bătaia lui [...] și altul ci să găsăști acum bolnav”. Isprăvnicia găsește vinovat pe vechilul boierului și-l condamnă la închisoare, măsură considerată de Panait Balș ca „eșită din toate legile și rînduiala”, acuzându-i pe dregătorii locali că în loc să-i „pedepsească pe locuitori, îi ațâță să facă necuviinți”. Documentul este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lăsa intimidați nici de autoritatea polcovnicului Sandu Avram, deținător în acest timp a funcției de privighetor la ocolul Bârladului de care depindea și satul Umbrărești, nici de clauzele contractuale puse fără știrea și voia celor mulți, ei acționând în judecata Isprăvniciei cazul ilegal, cerându-și și apoi câștigându-și drepturile uzurpate prin înșelăciune. Faptul este instructiv întrucât ne arată o anume stare de spirit și mentalitate a oamenilor vremii. Cu timpul, cultivarea viței de vie se va bucura de o tot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
an, „adică la Sfântul Teodor, săptămâna întâia a Postului Mare, și cel de-al doilea, la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, iunie 24. Iar zi de târg este marți în fiecare săptămână”. Datele acestea le-am aflat într-o adresă a Isprăvniciei ținutului Tecuci prin care comunică organelor superioare, în 1853, Iarmaroacele ce se fac în ținutul Tecuci. Sigur că organizarea târgurilor și a iarmaroaceler e foarte veche și se leagă de interese economice în care se implicau domnia și stăpânii de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apa Bârladului, vechea practică de a trece râul prin vad nemaifiind convenabilă în noile condiții impuse de intensificarea traficului și a dezvoltării economice. Prin 1839, șeful Departamentului din Lăuntru al Moldovei (Ministrul de Interne), stolnicul Leonida, face cunoscut în scris Isprăvniciei ținutului Tecuci imputându-i că, venind de la Galați, „trecând pe la podul Drumului Mare ci esti pi apa Bârladului pe moșia Drăgănești”, vede că acesta este necorespunzător traficului și, „în stare a primejdui caii și trăsura”, poruncind „pentru acest predmet (pricină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încadrați pe posturi de cantoniști provin din satele componente ale comunei de mai târziu și nu erau străini de loc. E posibil ca, la început, să fi fost plătiți de sate. Toți se aflau permanent sub supravegherea unui slujbaș al Isprăvniciei, numit „epistat al cantoniștilor”. Iată, de pildă, ce cuprinde o adresă în legătură cu problema în discuție acum: „Cinstitei Isprăvnicii a ținutului Tecuci ! Epistatul cantoniștilor acestui ținut, Așa precum un pod di la Pocita veche Tecuci să gășăști tot stricat și prost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de loc. E posibil ca, la început, să fi fost plătiți de sate. Toți se aflau permanent sub supravegherea unui slujbaș al Isprăvniciei, numit „epistat al cantoniștilor”. Iată, de pildă, ce cuprinde o adresă în legătură cu problema în discuție acum: „Cinstitei Isprăvnicii a ținutului Tecuci ! Epistatul cantoniștilor acestui ținut, Așa precum un pod di la Pocita veche Tecuci să gășăști tot stricat și prost, din care pricină să dărâmă șușaoa când trec caii pocitii la pășune, apoi eu, după datorie, cu supunere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cantoniștilor acestui ținut, Așa precum un pod di la Pocita veche Tecuci să gășăști tot stricat și prost, din care pricină să dărâmă șușaoa când trec caii pocitii la pășune, apoi eu, după datorie, cu supunere aduc la știință Cinstitei Isprăvnicii și o rog ca să binevoiască a regularisî, prin prefacere, lărgirea acestui pod di la pocită și altor două ci trebuiesc niapărat a să faci din nou la năsipuri pi șușă fiindcă drumul /ce trece/ în curmezișu șușălii și cu trecerea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bărbatului meu [...] în tărie să ia acești 15 stânjeni și să-mi rămâie copiii înstrăinați”, solicitând să fie „înfățoșată să mi se hotărască după dreptate”. Reclamanta aduce în fața instanței „un perilipsus de dovezi”, din care se vede că se plânsese Isprăvniciei încă din 1831, când nu erau înființate judecătoriile ținutale, și că, în urma cercetărilor efectuate prin zapciul de ocolul Bârladului, se dăduse dreptate ei și punerea în stăpânire, după ce despăgubise pe o rudă, Alexandra, cu 14 lei și 10 parale, iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spița bătrânului Azimioară; 12. - /1/817 noiem/brie/ 20 (sic) hotarnica banului Petrache Negrea; 13. - /1/837 noem/brie/ 7, mărturie di la fața locului a răzășilor din Umbrărești. În același timp, și Catrina Borș prezintă mărturie, zapise, porunci ale Isprăvniciei și privighetorului de ocolul Bârladului, pentru a-și susține cauza. Din fila ce cuprinde tratația pricinei în instanță notăm câteva elemente: „Catrina avea doar trei palme și trei palmace baștină a bărbatului ei, Dumitrache Borș, și 2 palme cumpărate în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]