533 matches
-
puțin generale, mai puțin distinctive și mai puțin vii, existente în conștiință și care derivă la rîndul lor din alte cunoștințe mai puțin generale, mai puțin distincte și mai puțin vii" (C.P. 5.311). Această aserțiune conține in nuce ideea istoricității formulată în filosofia și istoria științei, ca și cea a intertextualității (în sensul cel mai larg al cuvîntului). Pe baza indisociabilității realitate-gîndire-limbaj, Peirce propune înlocuirea teoriei corespondenței cu o teorie consensuală a adevărului din perspectiva intersubiectivității. "Realul este acel ceva
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
anumite cazuri, cu un eveniment istoric/ un fapt cotidian de mare însemnătate) nu este niciodată pus între paranteze, nici falsificat. Pur și simplu i se dă un nou mod de existență, i se imprimă o semnificație nouă, distinctă. Postmodernii refuză "istoricitatea autentică", ei contestă însăși posibilitatea noastră de a cunoaște evenimentele ce ne precedă, pe care o înlocuiesc prin interpretare. Interpretarea faptelor, nu faptele, iată centrul de greutate al romanelor din această perioadă. Istoria nu funcționează ca un depozit al modelelor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
organizate sub forma unei narațiuni, că narativismul acordă o importanță majoră interpretării faptelor istorice, și este un demers constructivist interesat de interpretarea fenomenelor istorice și că propozițiile narative descriu trecutul și specifică modelul de interpretare narativă a trecutului și că istoricitatea depășește orizontul de abordare a istoriografiei moderne sau al filosofiei istoriei. Trecerea de la filosofia analitică strictă a istoriei la narațiunea istorică, oferă posibilitatea filosofilor narativiști să abandoneze categoriile pozitiviste și nuanțează discursul despre categoria temporalității. Narativismul elaborează astfel, prin renunțarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
treia și un timp trecut. Winter crede că o cercetare adecvată basoreliefului narativ trebuie să caute măsura în care monumentul se potrivește definiției narațiunii și trebuie să considere condițiile istorice și culturale care l-au generat, pentru a nu favoriza istoricitatea monumentelor, de multe ori instrumentată, în care numai dușmanii sunt înfrânți și mor, și în care numai autohtonii înving și trăiesc. În Narrative , un capitol despre narațiunea vizualității medievale, înțeleasă ca sistem capabil să reflecte umanitatea unui timp istoric în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
organizate sub forma unei narațiuni, că narativismul acordă o importanță majoră interpretării faptelor istorice, și este un demers constructivist interesat de interpretarea fenomenelor istorice și că propozițiile narative descriu trecutul și specifică modelul de interpretare narativă a trecutului și că istoricitatea depășește orizontul de abordare a istoriografiei moderne sau al filosofiei istoriei. Trecerea de la filosofia analitică strictă a istoriei la narațiunea istorică, oferă posibilitatea filosofilor narativiști să abandoneze categoriile pozitiviste și nuanțează discursul despre categoria temporalității. Narativismul elaborează astfel, prin renunțarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
treia și un timp trecut. Winter crede că o cercetare adecvată basoreliefului narativ trebuie să caute măsura în care monumentul se potrivește definiției narațiunii și trebuie să considere condițiile istorice și culturale care l-au generat, pentru a nu favoriza istoricitatea monumentelor, de multe ori instrumentată, în care numai dușmanii sunt înfrânți și mor, și în care numai autohtonii înving și trăiesc. În Narrative , un capitol despre narațiunea vizualității medievale, înțeleasă ca sistem capabil să reflecte umanitatea unui timp istoric în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
organizate sub forma unei narațiuni, că narativismul acordă o importanță majoră interpretării faptelor istorice, și este un demers constructivist interesat de interpretarea fenomenelor istorice și că propozițiile narative descriu trecutul și specifică modelul de interpretare narativă a trecutului și că istoricitatea depășește orizontul de abordare a istoriografiei moderne sau al filosofiei istoriei. Trecerea de la filosofia analitică strictă a istoriei la narațiunea istorică, oferă posibilitatea filosofilor narativiști să abandoneze categoriile pozitiviste și nuanțează discursul despre categoria temporalității. Narativismul elaborează astfel, prin renunțarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
treia și un timp trecut. Winter crede că o cercetare adecvată basoreliefului narativ trebuie să caute măsura în care monumentul se potrivește definiției narațiunii și trebuie să considere condițiile istorice și culturale care l-au generat, pentru a nu favoriza istoricitatea monumentelor, de multe ori instrumentată, în care numai dușmanii sunt înfrânți și mor, și în care numai autohtonii înving și trăiesc. În Narrative , un capitol despre narațiunea vizualității medievale, înțeleasă ca sistem capabil să reflecte umanitatea unui timp istoric în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
la fel de actuală în privința marilor sale teme, devenind o mărturie de istorie recentă în privința detaliilor unor evoluții trecute care nu trebuie uitate, cel puțin fiindcă tranziența actualității imediate și notațiile "la cald" se cer integrate, prin depășirea regimului lor specific de istoricitate, în fenomenologia devenirii noastre pe termen mediu și lung. Sumarul volumului îi descrie analitic substanța, astfel încât nu mai insist aici asupra ei. Semnalez doar câteva "lecturi suplimentare" din opera lui Virgil Nemoianu care ar putea întregi perspectiva cititorului: pentru un
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
lumii. Românii publică mai întâi în ziare, în limba maternă, exersând românismul în afara țării. Fiecare individ își construiește universul cunoașterii cu ajutorul unor experiențe transmise prin limbaj, iar limbile naturale sunt "sisteme istorice de simbolizare (de semnificare), reunind ca trăsături caracteristice istoricitatea și totodată capacitatea simbolică alături de cea sistematică"160. Fiecare scriitor se poate regăsi într-o altă limbă, întâmplător sau voit. Vocația poetică are limite lingvistice ce pot fi depășite. În exil, scriitorii trebuie să se adapteze noului context și să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care literatura hagiografică dobrogeană se poate mândri. El ne luminează pagini întregi din viața religioasă a Dobrogei în vremea când creștinismul era nu numai persecutat, dar reacția oficialităților împotriva lui atinsese cote maxime”. Pentru o mai completă edificare în problema istoricității Sfinților martiri Epictect și Astion în vremea împăratului roman persecutor Dioclețian (284 - 305), la Halmyris, în Scythia Minor (unde au pătimit) și a autenticității datelor Actului martiric din textul hagiografic ajuns până la noi, trebuie să luăm în considerare și mărturiile
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
-se adevărurile istorice, nu se poate face justiție. Poetul distingea între drept și dreptate, reflex al egalității eurilor. Bilateralitatea eurilor, regăsită de poet în filosofia budistă (Tat twam asi) și în creștinism, este coroborată cu ideea de echilibru și cu istoricitatea organică, echilibru între materie și spirit: "Echilibrul materiei și spiritului. Este o exprimare șocantă, în care, pentru prima oară după cunoștința noastră, o terminologie cu care se deschide "Cartea facerii" este folosită pentru a explica "dreptul" în sens subiectiv. Această
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în jurul unor momente de data aceasta fericite. Sărbătoarea de Purim, celebrată pe 14 adar (februarie-martie), este o sărbătoare tipică a exilului. Poartă în ea amintirea catastrofei, dar și caracterul providențial al evitării acesteia. Precedată de un post, ea amintește, chiar dacă istoricitatea ei se pretează la controverse, de salvarea miraculoasă obținută de Estera și de vărul ei Mardoheu în momentul când Aman, vizirul regelui persan Artaxerxes și arhetip al persecutorului evreilor, hotărâse uciderea lor. Ea arată cum o soartă nefastă a putut
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Cartea Esterei. Oamenii sunt aduși în prim-planul scenei ca actori ai unei istorii pe care, desigur, n-o stăpânesc, dar căreia îi pot influența cursul. Ne îndepărtăm aici puțin de dialogul dintre om și Dumnezeu, apropiindu-ne de aparenta istoricitate a evenimentului, de o istorie de suferință. În orice caz, cadrele de explicare și comemorare a calamităților, deși se focalizează asupra suferinței, deschideau perspective de deznodământ fericit la care conducea intervenția divină. Modelele de suferință definite în textele scripturale și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
complex, are o structură formată dintr-o multitudine de sisteme cibernetice distincte, mergând de la întreprindere și până la sistemul întregii economii naționale. Fiecare dintre aceste sisteme cibernetice are proprietățile cunoscute ale sistemelor adaptive complexe (interdependență și conectivitate, coevoluție, structură disipativă, funcționare-departe-de-echilibru, istoricitate, procese feedback fundamentale, dependență de traiectorie, autoorganizare, emergență și adaptare) dar prezintă, fiecare dintre ele, și proprietăți specifice care le fac, în primul rând, să fie atât de diverse și, în al doilea rând, le determină comportamentul și funcționarea în vederea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de fapt, varietatea infinită de sisteme care alcătuiesc această realitate. O ultimă definiție pe care o vom aminti este cea dată de Mitleton-Kelly (2003). Acesta consideră că un CAS este definit de zece caracteristici generice, și anume: conectivitate; interdependență; coevoluție; istoricitate; dependență de traiectorie; funcționare departe-de-echilibru; explorarea spațiului posibilităților; feedback; autoorganizare; emergență. Pornind de la diferitele definiții date CAS, putem sintetiza principalele caracteristici și proprietăți definitorii ale acestor sisteme: a) sistemele de acest tip sunt compuse din agenți individuali; b) agenții au
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
negativ trebuie să fie utilizate pentru a descrie procesele feedback integrate multiple din sistemele adaptive complexe și trebuie regândită însăși natura feedbackului în acest context, pentru a putea include ulterior influențele multinivel, multiproces și neliniare. 2.6. Dependența de traiectorie, istoricitate și legea profitului crescător B.W. Arthur observă că teoria economică clasică este bazată pe ipoteza implicită conform căreia economia este dominată de bucle feedback negative, ceea ce conduce la dominanța unei concepții a legii profitului descrescător, care, la rândul ei
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
un interes deosebit specialiștilor din domeniul științelor complexității, piața financiară ocupă un loc privilegiat. După părerea noastră, acest lucru poate fi înțeles dacă ne referim la câteva particularități ale piețelor financiare: omogenitatea „produselor” tranzacționale, numărul mare de agenți de piață, istoricitatea acesteia și, nu în ultimul rând, atracția exercitată de această piață pentru cei care vor să câștige bani. Teoria clasică privind piața financiară, dezvoltată pe baza concepției privind formarea echilibrelor de piață a lui Alfred Marshall, pornește de la ideea că
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de documente), Chișinău, 1993. Țepordei, Vasile, Amintiri din Gulag, București, 1992. Țurcanu, Ion, Foametea din Basarabia În anii 1946-1947, Universitas, Chișinău, 1993. Țurcanu, Ion, Moldova antisovietică. Aspecte din lupta basarabenilor Împotriva ocupației sovietice, Prut International, știința, Chișinău, 2000. Țurcanu, Ion, Istoricitatea istoriografiei. Observații asupra scrisului istoric basarabean, Arc, Chișinău, 2004. Veiga, Francisco, Istoria Gărzii de Fier, 1927-1941, București, 1994. Volkov, I.M., „Zasuha, golod 1946-1947 godov” („Seceta, foametea anilor 1946-1947”), Istoriya SSSR, nr. 4/1991, pp. 3-19. Weber, Eugen, Dreapta românească, Cluj-Napoca
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
făcut chiar de către Kant, care prin "critica rațiunii pure" subliniază rolul creator al subiectului: conștiința noastră, și nu obiectul în sine incognoscibil -, este "autoarea" reprezentării acestuia. Numai că aici este încă vorba despre o conștiință în genere, complet lipsită de istoricitate, o conștiință ce concepe în mod universalist, prin prisma cunoștințelor apriorice. Iar acest pas nu este străin de principiul autonomiei gândirii care începe să funcționeze deja din perioada iluminismului. El anticipează oarecum "pasiunea creatoare"33 de care vor fi animați
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
există și un "iluminism istorist", opus celui "dogmatic" (vezi II, notele 4 și 5). Întrucât istorismului i-am rezervat în continuare un capitol special, ne vom opri aici, în primul rând, asupra caracteristicilor spiritului romantic, care mizează oricum pe categoriile istoricității. Spiritul romantic refuză modelul clasic invariabil, abstract și atemporal, preferând diversitatea, concretul și temporalitatea (continuitatea este abandonată în favoarea discontinuității), într-un demers inductiv, care pleacă de la realitatea individuală și istorică. Să nu uităm că artiștii romantici redescoperă natura ca organism
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
văzut deja, supus presiunii Zeitgeist-ului din secolul trecut, modelul clasic, absolutist al metafizicii tradiționale, fusese în bună măsură abandonat, iar categoriile își pierduseră caracterul imuabil. Categoriile lui Dilthey nu mai sunt deloc statice, date o dată pentru totdeauna 143; ele au "istoricitate", sunt dinamice și, ca "forme deschise", posedă capacitatea de "a se adapta conținuturilor experienței"; ele nu se află "în opoziție cu ontologia vieții", așa cum susține Metzger, ci se mulează după aceasta. Romantismul viziunii lui Dilthey reiese limpede chiar din felul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
progres paradigmatic, adică într-un progres al formelor, și nu al conținuturilor, așa cum se întâmplă în cazul lui Comte 174; altminteri, venind pe filieră istoristă, Dilthey este adeptul teoriei discontinuității, întrucât pentru el fiecare epocă are valoare în sine. Conștiința istoricității nu poate fi pe deplin conciliată cu ideologia progresului nici măcar în ordinea cunoașterii științifice, așa cum va demonstra, de pildă, Th. S. Kuhn în privința revoluțiilor științifice 175. Dar la tema progresului și a discontinuității ne vom referi pe larg în capitolul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Dilthey posibilitatea să încerce o împăcare între cele două orientări care din câte-am văzut au, altminteri, destule puncte de divergență. Referindu-se la relația dintre Dilthey și pozitiviști, M. Florian constata că ea se articulează pe ideea romantică de istoricitate: "Ca și pozitivismul lui Comte, care spunea că <<o concepție oarecare nu poate fi bine cunoscută decât prin istoria ei>>, gândirea lui Dilthey ia ca organ de cunoaștere a omului orizontul obiectiv al istoriei, nu introspecția subiectivă. <<Omul se cunoaște
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o concepție oarecare nu poate fi bine cunoscută decât prin istoria ei>>, gândirea lui Dilthey ia ca organ de cunoaștere a omului orizontul obiectiv al istoriei, nu introspecția subiectivă. <<Omul se cunoaște pe sine în istorie, niciodată în introspecție>>213. <<Istoricitatea>> este esența omului, care de aceea nu poate fi statică. <<Totalitatea naturii omului este numai în istorie>>"214 . În legătură cu aceste afirmații subliniem că M. Florian trece totuși cu vederea cel puțin o deosebire esențială, relevantă pentru înțelegerea celor două orientări
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]