284 matches
-
condițiile lucrului colectivist și instituționalizat: cu cine și cum să continue opera. Cantacuzinul nefiind ramplasabil, inchietantă rămînea opțiunea de direcție: căutarea unei compensații, a unei complementarități sau acceptarea unui adaos aglutinant? Mai mult decît probabil, se eluda că înaintașul devenise istoriograf (filmograf) abținîndu-se din motive politice de la critica la zi, dar revendicîndu-se de la eminenta sa formație în materie, nu tocmai agreată și cu atît mai puțin cultivată în context. O prăpastie (din nou: nu știm dacă văzută și recunoscută) separa ștafeta
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
context. O prăpastie (din nou: nu știm dacă văzută și recunoscută) separa ștafeta primită de tărîmul pe care B. T. Rîpeanu urma s-o poarte: instituționalizarea în feude de serviciu a compartimentelor filmologice (cronicarii din periodice - pe de o parte, istoriografii subordonați falsei academii - pe de alta), sub paternalismul vitreg al nomenclaturii, cu plafonările suficienței refractare și aroganța "specializării", recte arhivistice, în struna propagandei tutelare și a clanului fiecărui sector. "Colportorii" de mesaj dintre redute, al căror condei se exersase și
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
care ar putea fi „fenomenul originar” al acestui autor. Deoarece d-sa e un impunător intelectual polivalent, pe de o parte medic și profesor universitar de biofizică, avînd în această direcție o operă științifică, iar pe de alta poet, prozator, istoriograf, memorialist și, nu în ultimul rînd, traducător din poezia italiană și franceză. Nu îmbinarea activităților ar putea intriga, ci amploarea lor pe ambele laturi. Niciuna nu pare secundă în raport cu cealaltă. Am impresia că e vorba de un fond efervescent, frenetic
Sub scutul moralistului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4714_a_6039]
-
hârtie. În Dicționar: "Oricât s-ar poticni în revărsări amorfe de alexandrini, și oricât de deficientă ar fi mimica raciniană, N. I. este un scriitor foarte talentat, cu un simț artistic imediat perceptibil în detașarea cu care dramaturgul îl alungă pe istoriograf dintre proiectele sale. Încă de pe când trăia, și în ciuda celebrității, piesele i se jucau în fine de stagiune, pe caniculă, de unde epigrama tot din epocă:" Când noua piesă ți-o anunți,/ Ca-n vremile de-odinioară,/ Când sabie și jaf
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
răniți 27". Era, desigur, în ciuda liniei oficiale a unei tovărășii pe cât de recente, pe atât de calde, replica unui război dus adânc pe teritoriul sovietic. Dar și altceva. Cele peste o mie de pagini ale lucrării lui Aurel-Sergiu Marinescu, eminent istoriograf de vastă informație și fost coleg de facultate, reînvie o epocă. Era, oare, necesar? Pentru simpla aducere aminte, mai puțin, pentru luminarea celor în necunoștință de cauză mai mult, iar ca reper în orice orientare într-un viitor ale cărui
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
și o metaforă a investigației nesfârșite la care se înhamă autorul. Ajutat, ce-i drept, de personaje-naratori și documentariști care recuperează viața altor personaje, într-un joc al simetriilor seducătoare, cu ironie scripturală încorporată. Deși simulează completa detașare (obiectivare) a istoriografului sau cronicarului, Mihai Giugariu se arată mereu cooperant cu cititorul, enunțând o seamă de didascalii pentru uzul acestuia din urmă, menite să justifice fie opțiunea pentru anumite proceduri stilistice, fie să anticipeze, când și când, evoluții epice paroxistice, fie să
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
a lui Constantin C. Giurescu, la E.S.P.L.A., mi-am cumpărat un exemplar și l-am citit, acasă, cucerit. Negreșit, că această carte a lui Giurescu era mai bogat hrănită documentar și științific impecabilă, dar scrisă sec și rece ca un istoriograf ce se respecta. Gustul meu o prefera, totuși, pe cea a lui Ionescu-Gion, probabil și pentru că era legată de amintiri de tinerețe. Oricum însă subiectul mă interesează și ori de cîte ori găsesc o carte pe această temă o citesc
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
receptării. Conștiința, "urechea imensă prin care trec întîmplări, păcate, crime sau remușcări, vești bune sau "otrăvite, transformă lumea într-un simbolic Confesional. Un suflet se descarcă, un altul primește povara mărturisirii. Proza lui C. Țoiu foiește de "martori, de caligrafi, istoriografi ori arhivari care transformă în numele autorului, al memoriei și al bunului simț estetic faptele esențiale ale unei epoci în "esențe de întîmplări. Pus, nu o dată în linie cu alți prozatori care au scrutat "obsedantul deceniu din tranșeele aceluiași "timp al
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
footnote> și din 2003, prefațând volumul consacrat materialelor de pedagogie și didactică muzicală<footnote Vasile, Vasile - Concepția lui George Breazul și afirmarea educației muzicale românești...; footnote> , Marin Velea<footnote Velea, Marin - La o sută doisprezece ani de la nașterea profesorului, folcloristului, istoriografului și criticului muzical George Breazul (1887 - 1999); în: Buletin Științific, Teologie Ortodoxă, Pitești, An I, nr. 1, 1998; Republicat în: Velea, Marin - Studii de muzicologie laică și bisericească, volum. IV, București, Editura Daim, 2010; footnote> ; - criticul muzical: Gheorghe Firca<footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
prin conferințe publice) aveau aerul că sunt justificate de situația lui de evadat dintr-o tiranie, așa că respira abia acum aerul cel mai pur al libertății. Înainte de a mi se semnala ca scriitor prin meritele sale artistice de critic și istoriograf, de prozator sau măcar de dramaturg, G. Călinescu a fost pentru mine o decepție în aceeași măsură ca și Camil Petrescu, care mă consternase însă dintr-o singură lovitură prin piesa de teatru Bălcescu, capul de serie al unui șir
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
pe care le păstram pentru mine sau le comunicam oral diferiților amici, care în genere le împărtășeau; nu-l „căutam” pe autorul Cronicilor optimistului doar pentru a descoperi lucruri juste sau încântătoare. La vremea aceea, stilul neologistic cucerise toți criticii, istoriografii, cronicarii sau recenzenții de oarecare relief; era admis fără restricții, fiind socotit „tehnic”, adică propriu unui jargon specializat; în comunism însă, se cultiva limbajul tern, voit neutru, de preferință lapidar, ca ordinele în armată și în concluzia ședințelor de partid
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
avocat, un om de afaceri, două femei mai tinere, iar Otilia, cam de aceeași vârstă cu Felix Sima, medicinistul Weismann și dr. Vasiliad) par niște personaje din 1937-1938, data apariției romanului. E o preocupare care lipsește în mod curios unui istoriograf. Călinescu însă vede lumea estetic, nu în succesiune, cum era obligatoriu să fie Istoria... sa. El urma să ocupe o poziție eminentă în Academie, la Universitate, ca director de studii și publicații, dar opera lui capitală era dosită de privirile
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
asupra continuării războiului până la predarea necondiționată a Axei. Au mai fost dezbătute fixarea debarcării din Franța în 1944 și statutul Germaniei, Italiei și Austriei postbelice. Luni, 20 octombrie CONSTANTIN GIURESCU În urmă cu 85 de ani a murit istoricul și istoriograful Constantin Giurescu. A avut o bogată activitate didactică universitară. A publicat numeroase ediții critice ale unor cronici și studii privind vechea istoriografie românească, studii de istorie socială. În mai 1914 a devenit membru titular al Academiei Române. Marți, 21 octombrie ALFRED
Agenda2003-42-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281596_a_282925]
-
lui Mircea cel Bătrîn (numit astfel în cronici pentru a-l deosebi de alți domnitori cu același nume; în realitate, în lupta de la Rovine, chiar dacă Eminescu îl înfățișează astfel, nu era deloc bătrîn). Bătălia de la Rovine, spre deosebire de ceea ce spun unii istoriografi, s-a terminat cu o victorie fragilă, pentru că turcii n-au fost alungați peste Dunăre pentru ca, mai tîrziu, la Nicopole, să fim înfrînți împreună cu întreaga oaste cruciadă a Apusului, Mircea își păstrează domnia, datorită tratativelor cu Timur Lenk, domnind 32
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
calitățile” paranormale de care se crede că dispunea Grigori Efimovici Rasputin, cel care ani de-a rândul ca „virtual” parapsiholog a hrănit intrigile de la curtea țarului Nicolae II al Rusiei și a fost preocupat îndeaproape de... „bunăstarea” intimă a țarinei. Istoriografii curții imperiale scriau, în 1916, că Rasputin, cu forța voinței sale, le croia sieși și altora destinele, supunându-și necondiționat slujbașii curții. Însăși moartea sa, moment studiat și de parapsihologii timișoreni, a rămas încă învăluită în negura tainelor. Martorii scenei
Agenda2005-23-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283782_a_285111]
-
directă împotriva lor. (Probabil că la nivelul cancelariilor, pe cale diplomatică, s-au produs unele proteste, dar ele au fost așa de discrete și ineficiente încât au contribuit mai mult la consolidarea unui act consumat). Mult mai târziu, occidentalii, comentatori și istoriografi, și-au pus întrebarea cum se poate ca un partid oarecare numărând un vreo mie de membri, precum minusculul P.M.R. să obțină scoruri neașteptate la alegerile de toate felurile, la scrutine necontestate de nimeni, nici chiar de „opoziția” care exista
Falsificare prin documente by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5956_a_7281]
-
află în zodia peștelui, bastioanele ca munții, cu zidurile lor ating cerul, cornișele ei ating norii[...] Cu bisericile sale, cu turnurile lor înalte și crucile de aur, este un oraș strălucitor, uimitor și captivant de ordonat“. Așa înfățișa Djelalzade Mustafa, istoriograf al sultanului Soliman, într-un limbaj emfatic specific oriental „cea mai mare localitate a provinciei și podoaba acesteia“, „cetatea și azilul necredincioșilor, cheia spre poarta necredinței“, de dinainte de stăpânirea turcească, locul „plin de necredință și de idoli“ unde „ochiul peste
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
scrisori inedite confirmă pasiunea lui Perpessicius pentru Brăila și fac loc unor mărturisiri personale. Într-o epistolă, bunăoară, criticul i se plânge lui Vârgolici de intervențiile cenzurii, scriindu-i cu amărăciune: „poate că în felul acesta și grație cenzurei, vreun istoriograf literar al anului 2000 se va ocupa și de noi, ca de niște biete victime ale coanei Anastasia" (p. 74). Merită semnalat și capitolul dedicat lui Ovidiu Papadima, istoric literar și folclorist în care G. Călinescu, în ciuda deosebirilor politice și
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
contributori (alături de Constantin-T. Stan și Simion Dănilă) ai ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, a prilejuit o pioasă și emoționantă trecere în revistă a biografiei și a principalelor repere profesionale din cariera ilustrului folclorist, bizantinolog și istoriograf, prin prezentarea unui volum omagial, ieșit de curând de sub tipar: Constantin Catrina - 80 de ani, sub coordonarea lui Ioan Lăcătușu, în îngrijirea Corneliei Catrina (editat de Eurocarpatica și Mecatrin din C. Catrina Sfântu Gheorghe), volum tipărit sub egida Centrului
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
repaus și de mărime pe care ne-o produce antichitatea...; de aici provine diferința că, pe când în scrierile modernilor auzim totdeauna vorbind un individ, cu mărginirea sa egoistică, în operele clasicității, în Tucidide, în Cezar, în Salustie, nu auzim pe istoriograf, ci pare că auzim însăși istoria, în epopeele lui Homer și în cântecele rustice ale lui Virgilie, nu vedem pe poet, ci chiar întâmplările și realitatea poetică”. S-a spus vreodată mai frumos un adevăr atât de simplu? Riguros ca
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
ultima vreme, chiar până-n ultimul deceniu, când profesionalismul a fost generalizat spre maxim chiar și pentru scenariștii celor mai comerciale producții, poate competiția cinematografică impunând consultarea serioasă și a artiștilor propriu-ziși, a criticilor (în speță, a muzicologilor), a esteticienilor ori istoriografilor sobri. A Late Quartet (2012, scenariu de Yaron Zilberman și Seth Grossman, ultimul și regizându-l) este un film excelent din toate punctele de vedere. Și-l socotesc remarcabil inclusiv deoarece poate satisface și pe cel mai pretențios muzicolog sau
?A Late Quartet?/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-journal/Journalistic/83461_a_84786]
-
să cred că din greșeală, totuși), și imediat i-am considerat pe Vlad Țepeș vampir, pe Mihai Viteazul aventurier de duzină, iar pe Ștefan cel Mare curvar, deci exmatriculat dintre canonizați. De fapt, așa cum rezulta din cercetările sincere ale unor istoriografi care învățaseră istoria carpato-danubiano-pontică după manualul tradus la noi dintr-un text descoperit pe un papirus și intitulat: „Fratre, fratre, brânza-i pe bani, my sono Decebalus per Scorillo! Good Bye...” Ce a urmat nu mai descriu; voi nota doar
Manual conjugal-alternativ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/13220_a_14545]
-
bună bucată de timp, e prins, ca tot americanul pragmatic, care purcede lucrurile din vreme și cu maximă seriozitate, în punerea la cale a următorului congres, ce se va desfășura la Constanța, anul viitor ( 25 - 28 iunie). Convins că un istoriograf adevărat, atunci când dorește să scrie despre istoria unui popor (fie și a unui capitol din aceasta), trebuie să fie bine informat și în domenii ca literatură, religie, etnografie etc., care fac parte simbiotică din cultura acelui neam, Paul E. Michelson
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
Pe de altă parte, un istoric poate să abordeze subiectul acesta complicat. Noi nu am ajuns încă la stadiul în care să elaborăm o istorie adevărată, completă a României comunizate. - La această istorie mă refeream, la una scrisă de un istoriograf. - Trebuie văzute toate documentele ce privesc epoca contemporană. După 50 de ani, când se vor deschide toate arhivele și se vor sedimenta toate cunoștințele, se vor dezlega toate enigmele, sau măcar aproape toate, atunci se poate elabora o istorie adevărată
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
spre obiectivitate, proza subiectivă fiind o eroare, un nonsens.) G. Călinescu, în 1940-1941, scriind despre perioada interbelică, dar și despre anii precedenți, o face cu Istoria... lui E. Lovinescu pe masa de lucru, așa cum just a observat Eugen Simion. Ambii istoriografi privilegiau proza clasică, a secolului XIX, inaugurată de alții, înainte de Balzac și caracterizată prin ductul narativ uniliniar, bine precizat, prin caractere dezvăluite de situații clare de viață, în fond urmând nemărturisit tehnica dramaturgiei clasice (greco-latine și cea a Marelui Secol
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]