1,394 matches
-
A. D. Xenopol în marea lui sinteză istorică, pe frontispiciul căreia se putea citi melancolica sentință a cronicarului: "Nu sunt vremile sub cîrma omului, ci bietul om sub vremi". Cugetarea costiniană va fi fost pentru Catherine Durandin, la început de carieră istoriografică, o cheie de lectură a unui trecut și poate o provocare. Căci în sinteza lui Xenopol ea regăsea, deși estompate de un remarcabil simț al măsurii, temele unui lamento îndelung și confuz, care meritau să fie lămurite. Enigma continuității, vicisitudinile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fapte, ci caută sensuri, problematizează, construind un discurs reflexiv asupra trecutului românesc. Liniile directoare, stările de spirit, mentalitățile o interesează cu deosebire. Ajunge astfel la o "lectură" proprie a istoriei, una hrănită, cum am văzut, din alte lecturi și experiențe istoriografice, dar mai cu seamă din sondajele pe care autoarea însăși le-a efectuat în spațiul românesc un bun sfert de secol. Găsim, undeva, menționat anul 1973, ca dată a primului ei sejur în București, metropolă ce avea să-i fie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
XVI, domnitorii Moldovei au comandat cronici unor cărturari proveniți din mediul mănăstiresc: Petru Rareș se adresează călugărului Macarie, Alexandru Lăpușneanul lui Eftimie, iar Petru Șchiopul lui Azarie. Cronicile slavone, redescoperite la sfîrșitul secolului al XlX-lea marchează încheierea unei tradiții istoriografice ecleziastice. În Țara Românească, cronicile slavone au dispărut și n-au putut fi reconstituite decît din fragmente, plecîndu-se de la o cronică din secolul al XVII-lea, Letopisețul Cantacuzinilor. Aceste contribuții documentare au fost completate prin publicarea, în 1966, sub îngrijirea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
bazinul carpatic, pe care 1-au ocupat". Istoriografia română nu contestă așezarea aici a maghiarilor, dar se ridică împotriva tezei maghiare, după care Dacia fusese abandonată de Aurelian și deci maghiarii ar fi primii ocupanți ai Transilvaniei. Fideli unei tradiții istoriografice, care se afirmă la sfîrșitul secolului al XVlII-lea, istoricii maghiari conchid Istoria Transilvaniei din 1992: "Izvoarele istorice, cercetările arheologice și toponimia probează fără echivoc că teritoriul Daciei, rupt de Imperiu militar și politic în 270, a fost astfel pierdut
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
O enigmă și un miracol istoric: poporul român. Acest text este reeditat în 1988 la București, studiile autorului servind atunci ideologiei oficiale. Naționalismul ideologiei comuniste, formulat încă de la sfîrșitul anilor '50, a condus, în final, la reînceperea violentă a confruntării istoriografice româno-ungare. Istoricii unguri încep să "atace" în 1980, atunci cînd la București, regimul lui Ceaușescu pregătește celebrarea celei de-a 2050 aniversări a statului dac. Comitetul ungar pentru studii transilvane publică la New York, tot în 1980, Transylvania and the theory
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
greaca, ori din Moesia, unde limba oficială este latina. Persistența toponimelor de origine latină în Dacia nu ar trebui supraevaluată: de exemplu, în Pannonia există toponime latine din perioada cînd descendenții provinciilor romane dispăruseră... Cu totul altul este parcursul logicii istoriografice române. Evacuarea anunțată de Eutropiu nu este contestată, ci relativizată: cînd se pornește de la o estimare a populației daco-romane de l pînă la 3 milioane de locuitori, pentru a arăta că trecerea la sud de Dunăre este de neimaginat; cînd
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iluministe; pe de altă parte, ele par a fi o potențialitate progresistă și patriotică. Curînd, ideea unei istorii semnificative și a unui destin de împlinit începe să circule în scopul mobilizării generației de la 1848. Sub impulsul influenței lui '89, dezbaterile istoriografice din România rămîn deschise asupra sensului acestor ani ai începutului. Cercetările realizate aici cu prilejul bicentenarului revoluției franceze au arătat existența unor tendințe divergente în ceea ce privește descrierea și interpretarea atmosferei socio-culturale a acestui spațiu înaintea mișcării naționalităților. Unii istorici, cum ar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
altă perspectivă decît cea sugerată de elefanții dictaturii. Crede dumnealui cu adevărat că aceste cancanuri ale unei mizerabile forțe malefice de import moscovit, care a sufocat Regatul României, se pot converti în fapte de istorie demnă a se supune exercițiului istoriografic? După ce ne face a înțelege că tovarășul Mizil nu a fost chiar un yesman de rînd în anturajul lui Ceaușescu, îi provoacă totuși acestuia interminabile "dezvăluiri" (destinate poate unei pene ca cea a altui dezvăluitor de comunisme românești, scribul Pelin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar de a mima originalitatea, trăgînd bine cu ochiul în jur, ne putem legitima cu mai multă (sau mai puțină) demnitate în corul european. Rămâne, de fiecare dată, iar și iar, să aflăm cine-i dirijorul. De unde și vocația noastră istoriografică. Să fim serioși: românul s-a născut poet. 4 februarie Sal' tare, onorabile! Cum se salutau cîndva ai noștri, ca-n Caragiale tatăl (și fiul). Era în dialogul canotierelor multă operetă de împrumut, dar parcă am prefera-o lipsei totale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aparținînd exclusiv maestrului, se instituiau, compozițional, într-o dispunere cvasiabstractă, de o frumusețe atemporală. Puteau servi Oțelarii lui Baba, cu aplombul lor marcat naturalist, intențiilor propagandei? "1907", al aceluiași, putea servi, prin modelarea savant realistă a capului de țăran, mistificărilor istoriografice comuniste? Dacă în seria citată talentul, cît era, nu reușea să surclaseze comedia titrării, în cazul unor Ciucurencu, Baba, Catargi, Pacea, Nicodim, robustețea demersului plastic anula, ca pe o caraghioasă superfluitate, obligativitatea lipirii titlului. Între formele de stres generalizat, care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pierderea aproapelui, se cuvine a invoca drept suport terapeutic - palidă mângâiere pentru familie ! - amintirea vie pe care a lăsat-o în urmă-i nu doar omul, ci, mai ales, faptele sale, materializate în cazul lui Leonid Boicu printr-o operă istoriografică de excepție. Altfel spus, a plecat omul, dar a rămas istoricul, ale cărui virtuți numite: rigoare, metodă, orizont tematic și zestre științifică s-au impus deja ca etaloane valorice în conștiința celor care înțeleg istoria ca pe o veritabilă știință
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aceleiași discrete dezamăgiri, dar și al unei exemplare demnități sau verticalități morale, este admirabil evocat și comentat - cu sinceritatea și autoritatea martorului direct implicat - de apropiatul său colaborator și prieten, profesorul Vasile Cristian, în cuprinsul volumului omagial deja citat, Itinerarii istoriografice. Nedreptatea fiind, în general, eliptică de motivație, pretextul pentru neomologarea dosarului de conferențiar, de către „organe”, nu este dezvăluit de autorul tabletei, dar nu și necunoscut celor din preajmă. Plecarea intempestivă din țară în vara anului 1970 - „fuga”, în limbajul politic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
valoric al istoriografiei românești și, în consecință, ca pe un îndreptățit, chiar râvnit, partener de dialog pentru istoricii străini. Șansa de a le fi interlocutor acestora din urmă și de a intra în contact cu reprezentanții altor școli sau curente istoriografice i-a fost, precum am amintit deja, multă vreme paralizată de acea nefericită mențiune existentă în dosarul său, la rubrica specială și decisivă (pentru unii), intitulată „rude în străinătate”. Bunăoară, în anul 1975, a fost propus să facă parte din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în arhive, cercetarea atentă a inventarelor existente și a primelor fonduri documentare i-au lărgit în chip firesc orizontul informațional și, concomitent, interesul pentru cunoașterea acelor aspecte ale istoriei naționale care să corespundă, pe de o parte, cerințelor sau necesităților istoriografice și, pe de altă parte, rigorilor vigilentei cenzuri politice, în vogă mai ales până după „declarația din aprilie” 1964. Cum cei mai mulți dintre moderniștii de atunci - identificabili prin apartenența voluntară la vesela „curte măruntă” mai sus pomenită - explorau fondurile arhivistice ieșene
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
miile de dosare consultate în fondurile arhivistice din Iași ori de aiurea îi va fi oferit căutătorului, pe lângă informațiile dorite sau așteptate spre realizarea unui anume studiu, sumedenii de alte știri și sugestii tematice complementare, asiguratoare viitoarelor proiecte și înfăptuiri istoriografice. Ferm convins însă că „istoricul autentic studiază procese, nu evenimente sau, mai bine zis, studiază și evenimente numai în măsura în care ele servesc descifrării procesului istoric”, cum însuși afirma în cadrul unei anchete istoriografice realizată cu peste trei decenii în urmă, Leonid Boicu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și sugestii tematice complementare, asiguratoare viitoarelor proiecte și înfăptuiri istoriografice. Ferm convins însă că „istoricul autentic studiază procese, nu evenimente sau, mai bine zis, studiază și evenimente numai în măsura în care ele servesc descifrării procesului istoric”, cum însuși afirma în cadrul unei anchete istoriografice realizată cu peste trei decenii în urmă, Leonid Boicu nu s-a rătăcit în hățișurile ispititoare și, desigur, mult mai lesnicioase, ale factologiei pozitiviste, ci a năzuit, militat și propovăduit mereu extensia orizontului cognitiv, semnalarea interdependențelor și evidențierea nu atât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Roumains (Depuis le XVIII-e siècle jusqu'en 1848), ale cărui observații și concluzii îi vor fi folosit analistului în reconstituirea cadrului istoric preliminar evaluării noilor raporturi româno-austriece, în contextul crizei orientale din anii 1853-1856. Aproape concomitent, reluând firul unei tradiții istoriografice ilustrată anterior de specialiști de marcă ai domeniului, precum P. P. Panaitescu, Gh. Duzinchevici, Ilie Corfus ș.a., Leonid Boicu a realizat câteva excelente studii analitice consacrate relațiilor româno-polone, din perspectiva efortului comun - chiar dacă condițiile istorice și obiectivele imediate ale celor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
polonez, într-o vreme de puternice convulsii naționale la scară continentală, Czartoryski a beneficiat nu doar de atenția sporită a istoricului ieșean, ci și de simpatia măsurată a acestuia, supusă aceleiași rigori critice care îi caracterizează altminteri întreaga-i operă istoriografică. Fără a mai insista asupra acestor studii, să le spunem, din tinerețe ale lui Leonid Boicu, cărora li se pot adăuga cu folos (pentru înțelegerea deplină a dimensiunii „polonistice” a preocupărilor și a operei sale) alte câteva de mare valoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-i modestie - să o numească invariabil „Visul Maicii Domnului”. Tema abordată, veritabilă și oportună introducere în istoria relațiilor internaționale ale României, constituia de fapt sinteza unui scenariu analitic și a unui proiect științific gândite à la long, cu suita înfăptuirilor istoriografice ulterioare consacrate implicațiilor politice ale statutului juridic internațional al Principatelor Române pe durata existenței și manifestării acestora în și din ipostaza de obiect al convulsiilor continentale. Asumată, așadar, ca direcție predilectă a preocupărilor științifice și devenită constantă a gândirii istoricului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de cea poloneză, în 1863 - s-a impus, în opinia autorizată a istoricului ieșean, prin „ruperea cercului strîmt în care erau încătușați <românii>, spargerea unor vechi tipare politice și accesul pe calea împlinirii emancipării naționale”. Glosând pe tema contribuțiilor sale istoriografice în limpezirea incidențelor românești cu problema sau problematica orientală, unul dintre statornicii lui colaboratori, profesorul Gh. Platon, avea să consemneze: „lui Leonid Boicu i-au rămas străine speculațiile sterile, divagațiile empirice, encomiastice. Îl caracterizează soliditatea și sobrietatea expresiei (o excesivă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
după o viață scurtă - prea scurtă pentru sufletul său mare - și modestă, chiar mult prea modestă pentru înaltele virtuți ale personalității sale. A lăsat în urmă, însă, amintirea faptelor sale vrednice, reținute de contemporani și recomandate posterității printr-o operă istoriografică de excepție. Și poate că urmașii, asimilând spiritul director al acestei opere - identificabil, în expresia acad. Al. Zub, prin „orizont amplu, construcție judicioasă, rigoare metodologică” - în perfectă conjuncție cu o exemplară conduită morală, o vor prețui mai mult decât au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de timpuriu în rândul breslei ca un autentic expert în problematica largă și complexă a modernității (fiind încununat cu premiul Academiei la vârsta de 33 de ani) și cu toate că a fost mereu solicitat ori consultat în elaborarea și înfăptuirea proiectelor istoriografice de interes național, Leonid Boicu n-a beneficiat de cuvenita recunoaștere valorică a operei sale; Academia Română, reorganizată în 1990 și împrospătată succesiv pe parcursul următorilor ani, a omis a-i înscrie numele printre „nemuritori”, alături de celelalte personalități reprezentative ale istoriografiei românești
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a omis a-i înscrie numele printre „nemuritori”, alături de celelalte personalități reprezentative ale istoriografiei românești. Fără a risca comparații, asocieri sau clasificări, aflate oricând sub incidența relativității și/sau subiectivismului, ca „simplu cetățean” membru al aceleiași bresle, având experiența lecturilor istoriografice din autorii mai vechi ori mai noi, cu sau fără aură sau titluri academice, îndrăznesc a afirma că lui Leonid Boicu i s-a făcut o ultimă și mare nedreptate tocmai acolo unde binemerita mai mult, adică în operă ! Aproape
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aprilie 2011. Prof. univ. dr. Dumitru Vitcu Notă asupra ediției Volumul de față înmănunchiază o suită din textele reprezentative ale unuia dintre cei mai străluciți istorici români din a doua jumătate a secolului XX, reper inconfundabil și inimitabil al școlii istoriografice ieșene în anii dictaturii, Leonid Boicu, a cărui prodigioasă activitate științifică s-a desfășurat pe durata a circa patru decenii, în cadrul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române - Filiala Iași. Întreprinderea are un dublu obiectiv: pe de o parte, să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tipărite de-a lungul vremii în cuprinsul unor varii publicații de profil, reviste, sau volume tematice - pe care le-a considerat a fi mai sugestive pentru direcțiile de cercetare, etapele creației, orizontul spiritual și, nu în ultimul rând, pentru zestrea istoriografică a autorului lor. Din aceste considerente, am inclus, în cuprinsul volumului, un studiu nepublicat și necunoscut până acum, consacrat politicii coloniale a Rusiei țariste în secolul al XIX-lea, studiu însoțit și de autoreferatul autorului, lămuritor asupra contextului elaborării, ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]