735 matches
-
subțire, privirea vicleană și matură pe chipul unui copil care nu e copil... te trezești, puterea rațiunii alungă viziunea tenebroasă și uiți în câteva clipe rătăcirile gândului neodihnit care nu au nici un sens. În primele mele nopți însă după ce cădeam istovit de munca din minele de plumb până să se instaleze gândul și imaginea miraculoasă a Silviei, acest coșmar mi-a revenit de mai multe ori. Același monstru de prunc cu urdori în loc de ochi, cu gură de broască în loc de gură de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Decor Grand-Guignol de Ticu Archip, despre care face notații F. Aderca: „Un stil a cărui perfecție de expresie, după o îndelungată elaborare, poate alcătui azi o adevărată lecție de severitate artistică și o concepție al cărei complex nu poate fi istovit în întregime decât după o lectură atentă, încordată.” Tot F. Aderca o prezintă și pe Sanda Movilă, cu povestirea Imagini de seară..., în vreme ce Lucreția Petrescu realizează un serial, Domnițe și jupânițe (Fata lui Vasile Lupu la Paris, Domnița Maria Voichița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287201_a_288530]
-
spor cu unghiile, luând în căușul palmelor pământul și dându-l la o parte, în timp ce lacrimile îi curgeau fără istov. Fiecare fărâmă de pământ era însoțită de cuvinte dureroase, vorbe ce tăiau ca lama unui brici sufletul ei îndoliat, împuținat, istovit de durerea fără margini pe care o trăia. Ce ți-au făcut, Răducu' mamei, cine te-a adus aici? Te ia mama acasă, nu te las eu aici. Mi-ai promis că-mi spui povestea aceea... Ții minte!? Ce oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Iaàh... Was...“ „Was?“ „Was helfen Fackeln Licht... oder Briln... so die Leut... nicht sehen... wollen...“ „Noi vrem“, zicea Madame Olcott, „spune-ne ce știi...“ „Symbolon kósmou... tâ ántra... kaì tân enkosmiôn... dunámeôn eríthento...oi theológoi...“ Leo Fox era și el istovit acum, vocea bufniței se pierdea mai spre sfârșit. Leo Își lăsase capul În jos și susținea cu greutate forma aceea. Implacabilă, Madame Olcott Îl incita să reziste și se adresa ultimei forme, care acum căpătase și ea trăsături antropomorfe. „Saint-Germain
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Înapoi, Înainte ca această expediție să se transforme Într-un dezastru. - Două harabale cu cergi pentru răniți. Legați În feșe, să nu sângereze. Patru cai la fiecare, cu alți patru de schimb În spate. Un ceas de trap, să nu istovim caii peste măsură. Apoi schimb de cai, cu cei duși deja de cetașul Gligor În drumul nostru. Nici o oprire. Cincizeci de călăreți ariergardă la trei aruncături de săgeată, cu semnal luminos. La drum! Cei cinci sute de călăreți luară la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
se opreau acolo, fie că veneau de la Cetatea de Scaun și voiau să ajungă În târgurile Țării de Jos, fie că urcau cu treburile domniei sau, mânați de smerenie, spre mănăstiri. În acea după-amiază, căldura verii părea a se mai istovi, deși cerul rămânea Încă senin. O adiere mai rece sosea deja dinspre Întunecimile codrului. - Are să fie iarnă timpurie... gândi cu voce tare unul dintre meseni, privind pe ușa deschisă prin care se vedea apropiindu-se un călăreț singuratic. - La munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
oștenii, se Întoarse la voievod și spuse doar atât: - Patru sute optzeci și trei de morți. Din care o sută douăzeci de Apărători. Optzeci și doi tineri, abia deprinși cu sabia. Călăreții aliniați, majoritatea plini de sânge, unii răniți, alții doar istoviți dincolo de puterile omenești, Își descoperiră capetele. Nu era menirea lor aceea de a se Întreba ce rost a avut. Menirea lor era de a lupta acolo unde era nevoie de ei, pentru apărarea Moldovei și a voievodului Ștefan. Căpitanul Oană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
se potoli. Copilul văzu, În lumina tulbure și cenușie, o Întindere zimțată de vârfuri albe și de păduri de pin. Era În munți, dar nu știa unde s-ar putea adăposti. Continuă să urce tot mai greu, alunecând adeseori. Era istovit. La fiecare căzătură simțea că ar fi vrut să mai stea În zăpadă, să doarmă doar puțin, un firicel de somn, o ademenire de vis. Dar știa că un asemenea somn Înseamnă moartea. Ar fi Înghețat În mai puțin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
hărțuială. Nu găsiseră nimic de jefuit pe drum, iar convoaiele de aprovizionare rămăseră mult În urmă, Înțepenite În zăpezile Țării de Jos. Singura șansă a trupelor beglerbegului Soliman fusese marșul forțat până la ciocnirea decisivă cu oastea Moldovei. Dar marșul forțat istovise pedestrimea. Ienicerii, flămânzi și Însetați, se târau cu greu prin zăpezi și prin noroaiele Înghețate. Caii erau și ei flămânzi, iar unii căzuseră, slăbiți, neputând să se mai ridice. Călăreții trebuiseră să se alăture pedestrimii, mergând pe jos și trăgându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Rândul al treilea se strecură În față, reluând lupta. Alte două săgeți, galbene, se ridicară spre cer. Spătarul Albu Înțelese și porunci: - Retragere pe flancuri, cu voltă largă! Aceeași poruncă o transmise și comisul Toader. Cele două corpuri de oaste, istovite de lupta neîntreruptă, se regrupară lateral, ieșind din luptă. Răzeșimea mai făcu un pas Înapoi. Apoi Încă unul. Urdia otomană se Întindea deja În toată valea Bârladului. - Nu uitați - strigă stegarul Isailă - nu uitați ce aveți În spate! - Dealurile! se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
în mînile d-lui de Bismarck? Aceeași foaie care zicea că s-a vârât cuțitul în pântecele României de către supremul trădător (în parentez vorbind, d. Boerescu, colegul de ieri al d-lui Brătianu)? E aceeași foaie care la rândul ei istovise tot dicționarul injuriilor la adresa partidului și a guvernului conservator? Ei bine, e aceeași! Și de ce să nu fie aceeași? Din pamfletistul Nichipercea a ieșit binemeritatul și medaliatul N. T. Orășanu; din "Romînul ", a cărui hrană zilnică a fost calomnia și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Giani, C. A. Rosetti, este poporul cel mai esploatat, cel mai nedreptățit, cel mai nefericit din Europa. Și să nu se uite că toate istoriile astea netrebnice costă bani, costă sute de milioane. Cu sute de milioane hrănim paraziții cari istovesc și usucă toate puterile de viață acestui popor, cu sute de milioane se plătește mizeria și înstrăinarea pe zi ce merge a țării. Dar ce le pasă lor? Ce le pasă acestor venetici cum merge țara daca specula merge bine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vitelor în urma războiului, lipsuri cu atât mai îngrijitoare cu cât știrile ce ne vin din toată țara despre starea recoltelor sânt mai rele. Lipsa de zăpadă în multe părți în timpul iernei, seceta deplină din primăvara aceasta a degerat și a istovit puterea de germinațiune a semănăturilor, încît ne amenință varga lui Dumnezeu, foametea. Când toată suflarea românească, care direct sau indirect trăiește din agricultură, căci ea alimentează totul, de la lista civilă începînd, bugetele mari ale Ministerului de Război, dobânzile colosale a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
apoi grozave imputări asupra monstruozității combinării voturilor în niște biete alegeri județene în cari principiile de politică generală nu joacă nici un rol. Ce sterp teren! Generoși, cum sîntem totdauna, și nevoind a lăsa pe confrații noștri respectabili de a-și istovi inteligența căutând flori retorice pentru oprob[r]iul acestei nevinovate conlucrări electorale, le prezentăm, în fașe încă, însă foarte sănătos, un mic monstru de alianță lucrativă, pe care iată-l din creștet până în talpă. Iată ce scrie "Presa" din aprilie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în România memoriul se esprimă astfel: În primele paisprezece zile ale lui noiemvrie (1868) cabinetul din Viena își alesese România drept arenă a politicei sale iritate și iritatorii. Precum se constată deja în memoriul de la 10 noiemvrie, contele Beust a istovit toate încercările de-a dezvălui înaintea cabinetelor occidentale pretinsele agitații ale Prusiei și ale Rusiei în Moldo-Valahia. Într-un discurs ținut înaintea comisiei militare a Reichstagului cancelariul c. r. a încercat a dovedi necesitatea de-a se ridica efectivul armatei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
câmp liber de acțiune lui Mahomed al II-lea. Este adevărat că sultanul era obosit psihic și fizic de eforturile făcute în timpul luptelor în Moldova și în campania de represiune, din timpul iernii, efectuată în sudul regatului ungar. Trupele erau istovite și aveau nevoie de răgaz pentru refacere. Cu toate acestea, Ștefan se temea de un nou atac. Turcii însă, conștienți, acum, de greutățile pe care le ridica un război în Moldova, renunță pentru moment la continuarea luptelor cu Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apărată cu cerbicie. Curios, N. Manolescu crede că adevărații detractori sunt "aceia care au pus în circulație aberanta teză a unui Eminescu deținut politic, cel dintâi din România și, încă, ucis de monstruoasa coaliție liberalo-junimistă". Polemica firește, nu se va istovi curând. Scotocind arhivele armata de eminescologi va produce noi dovezi reconfigurând stocul de informații, luminând hățișurile epocii. Patimile iscodelnicilor genealogiști întrecerea sourcier-iștilor continuă; dar, bănuim imaginile biografilor săi nu vor cunoaște corective esențiale, odată fixat modelul sacrificial. Și nici nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
peste chila corăbiei. Păreau niște degete care, din rugul funebru, se Înălțau către cer ca să ceară dreptate. Sau răzbunare. Zorii zilei de 6 august Ajunseră la Florența a doua zi, la primele ore, după un marș forțat de noapte care istovise oameni și cai, În timp ce deasupra capetelor lor apuneau constelațiile Zodiacului. Înaltul zidurilor strălucea În razele soarelui timpuriu, de parcă ar fi fost alcătuite din aramă, nu din piatră și din cărămizi. Pe timpul nopții căzuse, În răstimpuri, o ploaie nisipoasă, Întreruptă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
lor, În depărtare, Începeau să se Întrevadă torțele de pe Ponte Vecchio. La o răscruce, i se păru că zărește niște umbre ce se furișau grăbit pe lângă zidurile palatului din față. Dar nimeni nu păru să Îi bage În seamă. Era istovit, cu veșmintele leoarcă de o sudoare insalubră. Continuară o ultimă bucată de drum, până la poarta de la San Piero. În fața mânăstirii, rezemați de coloanele de la intrare, doi străjeri dormitau. Se dezmeticiră la auzul pașilor, Înaintând alarmați, cu lăncile Întinse spre dânșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
punea stăpânire pe el. Din spate, auzea răsuflarea greoaie a tovarășului său. Fu cuprins de teamă: dacă pasajul nu avea nici o ieșire sau dacă fusese astupat, ar fi fost oare În stare să facă el cale Întoarsă? Dacă Cecco se istovea și se prăbușea, trupul său avea să Îi Împiedice orice posibilitate de salvare. Sau dacă lada se bloca... Spectrul unei morți cumplite i se legănă În fața ochilor. În creierul său Însetat de aer, ideile Începeau să se confunde. Pradă panicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cucoș la pălărie, precum bea în Viena bere în sănătatea principelui Bismarck. Deschisă industriei jidovești din Austria și înmulțindu-și trebuințele prin formele goale ale civilizației occidentale, pe care le-a introdus cu aceiași pripă ca și noi, Ungaria își istovește pământul prin cultura estensivă și barbară, scoate prin acest tratament pături din ce în ce mai adânci ale țarinei la suprafață, așa încît brazda sa devine din ce în ce mai săracă. Neputând, se-nțelege, concura cu vecinul său, cu care e legată prin interesul apăsării naționalităților, tot
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și ascunzând intenții mai adânci, mai greu de întrevăzut. Nu totdeauna "îndelunga răbdare" e bună, dar câteodată e un semn de înțelepciune și de sigură prevedere. Poate că avem vecini cari n-ar fi tocmai nemulțămiți dacă ne-ar vedea istovindu-ne puterile cu greu adunate într-o luptă în contra turcilor, o luptă a cării rezultate favorabile pentru noi s-ar putea prezice cu ușurință. Poate că tocmai siguranța că trupele noastre ar repurta victorii fără valoare face ca unul din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
autonomie oarecare, va să zică e întrucîtva mulțămită. Nu va fi mirare dacă trupele rusești, intrând în Austria, ar fi întîmpinate de acelaș imn care au jignit urechea unuia din cei mai simpatici Habsburgi. Un semn că simpatiile cele mai tari se istovesc, călcate fiind în picioare de cătră gustul de supremație al maghiarilor și al amicilor Nouăi prese libere. Acest memento ne-au trebuit spre a trece la interpelația făcută de d. Helfy în ședința de la 4/16 mai în Camera deputaților
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un proiect de lege care regulează un sistem vamal protecționist. Dorim tot succesul posibil guvernului sârbesc pentru a-și realiza această escelentă idee. Serbia va fi cea dendîi care va rupe-o definitiv cu liber - schimbismul superficial și ruinător care istovește puterile tuturor popoarelor din valea Dunărei de Jos. [29 mai 1877] CONCERT ["VINERI SARA... "] Vineri sara d. Th. Micheru a dat concertul său în sala palatului administrativ. Succesul său artistic nu mai trebuie să-l punem în relief de vreme ce publicul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
financiar, nici econom politic. El e destituit și înlocuit - prin cine? Printr-un cenușeri ce aplică riguros toate faimoasele articole, dar, când vine vorba de-a se crea un impozit, te pomenești cu practicianul că-ți așază dări ruinătoare, cari istovesc ramuri întregi ale producției naționale. Va să zică, într-o nouă stare de lucruri, destituiri, permutări, puneri în disponibilitate n-ar trebui să se întîmple decât un proces disciplinar în regulă. Altfel, creeze-se zece legi de responsabilitate, ele nu vor avea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]