672 matches
-
ați știut?“. Combinația dintre noutatea pe care o aflase, splendida voce a lui Emma, suavă și puternică totodată, marea smălțuită în albastru și cerul glasat făcea ca momentul prezent să fie perfect pentru Tom. Gabriel alergase cu sufletul la gură, istovită, prin nisipul care-i fugea de sub tălpi, până își găsise poșeta pe plajă. Transpirase și gâfâia. Scoase din poșetă două lire și își dezbrăcă jacheta de lână, lăsând-o pe plajă. Nu luă în seamă chemările lui Alex care voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
urmat de Hattie și, pe urmă, după ce bâjbâi în întuneric după cheie și clanță, deschise ușa. Răbufnirea de lumină rece, strălucitoare, a dimineții îl orbi o clipă. În ușă stătea Tom McCaffrey. Se uită la ei cu ochi năuci, sălbatici, istoviți. Părul îi era încâlcit, cămașa descheiată, picioarele desculțe. Rosti cu voce joasă, limpede: — Am venit după Hattie. John Robert nu șovăi nici o secundă. Se întoarse și o împinse pe Hattie întâi între silueta lui voluminoasă și zid, pe urmă direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de mânuță pe copilașul blond, Arhanghelul părăsește cel dintâi incinta sacră, urmat îndeaproape de Avocat și de către Poet. Bursucul și cu Iepurele ies din dispozitiv și se precipită și ei, prin curticică, înspre poartă. În vreme ce Sile, mai greoi și brusc istovit, se îndreaptă mecanic către ușa boltită, pe pragul bisericii și în exterior se înfiripează, iarăși, silueta gheboasă transparentă, ca de fum, a gnomului. Care zice: L-ai văzut? Preotul fals și fariseu! Caiafa! Acesta este! Imediat, o altă umbră, mai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
va hi luată de la curteni, pentru orânduiala lui mai și pentru dajdea calului și pentru ialoviță“, iar „care nu-și vor hi dat banii până acmu să aibă a scoate toată vita în târgu să i-o vânză să hie istovită și să aducă banii la vistieria domniei mele“22. Impunerea acestei dări a însemnat o implicare indirectă a domniei în negoțul cu vite în care se specializaseră de timpuriu armenii, un comerț ce a continuat să subziste în ciuda monopolului otoman
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Dumnezeu va ști să-mi facă dreptate” a declarat el mulțimii, care îl aclama frenetic. Wallance e în vârstă de 52 de ani, iar zbuciumul sufletesc prin care a trecut în ultima vreme l-a desfigurat complet. E palid, slăbit, istovit, un adevărat cadavru viu. Copleșit de emoție, era cât pe ce să leșine la ieșire, din închisoare și prietenii au trebuit să-l ducă pe brațe până la mașină. În Anglia domnește părerea generală că în ultima clipă s-a îndreptat
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
că îi vede, frecventele bombăneli cu voce tare. Dar pînă acum, totuși, aceste urme nu depășiseră limitele a ceea ce putea fi considerat că este compatibil cu sănătatea. Dar acum, aproape sigur, acele limite au fost depășite. Observîndu-l pe ciudatul flăcău istovit umblînd pe străzi fără țintă, mormăind poate către sine, sau făcînd gesturi bruște, ori uitîndu-se la trecători, uneori cu ochi goi, și alteori cu priviri de obicei intense și luminoase, chiar și străinii nu se poate să nu îl fi
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
foame (Ingram 1916: 148). Richmond arată în acest sens cele ce urmează: În august 1770 sfîrșitul se apropia. Pentru o săptămînă întreagă a subzistat cu o singură franzelă, uscată, ca să poată ține mai mult; chipul lui a devenit sălbatic și istovit, iar ochii îi ardeau cu o strălucire nefirească. Bolnav și înfometat, s-a dus într-o zi la brutar și a cerut o pîine pe credit; a fost refuzat, iar pe drumul de întoarcere, cu hotărîrea luată ferm, a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pună mâna pe Grete, dar Grete a ales și trebuie să-i gonească pe bărbații triști, pentru că ceea ce a ales ea este de acum în stăpânirea ei și nu se lasă amestecat cu alte lucruri de același soi. (Grete este istovită și fericită, își șterge sudoarea.) Aaah, minunată a fost... MARIEDL: Și Mariedl deschide sticluța și dă pe loc pe gât o dușcă de parfum... ERNA: Asta n-am știut, tu, Mariedl, tu, că ești o gaură de closet așa de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Dispar toate trei. Pe scenă se mai joacă o vreme "Șefele". Sfârșit GENOCID SAU FICATUL MEU E FĂRĂ ROST O comedie radicală Dedicată mie însumi, autorului unor minciuni de mare amploare Personaje: DOAMMA WURM: (ceea ce înseamnă Doamna Vierme): o pensionară istovită HERRMANN: Fiul doamnei Wurm, în jur de treizeci de ani, șchiop, e pierdut în spațiu și se comportă grotesc: despre el n-ar fi mai multe de spus. FAMILIA KOVACIC: Domnul și Doamna Kovacic se află cum s-ar spune
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
tu, rahat scârbos de porc ce ești. Florile mele trebuie iarăși să sufere din cauza urinei tale nepământești. (Se întinde spre bufet după o vergea cu care îi arde câteva lui Herrmann, peste spinare) Na și na... tu, păcătos fără de Dumnezeu... (Istovită) Nici măcar florile vieții mele cumpătate nu le cruți!... HERRMANN (Țipă excitat): Florile tale trebuie să moară! Florile tale stau la fereastră și privesc întrega lume. Florile tale mă țin departe de tot și îmi vâră în capul înfierbântat conștiința ta
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
a ușurat fără știrea lui. (Domnul Kovacic muge ca o vită și se lovește peste șolduri cu pumnii) DOMNUL KOVACIC (scos din fire): Asta... tot universul e umplut cu o grămadă de muieri împuțite. Tot pământul e... plin cu găuri. (Istovit) Lumea o să dispară înfometată într-o gaură neagră... Nimic nu mai încetează din viață și nu se mai retrage la el acasă. Până și hamsterul auriu fuge în plină zi prin cușca lui rotitoare... Se repede, îl scoate din cușcă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
situației comice. Și tocmai aceasta era situația în boala mea când mi se iviră atâtea complicații. În fiecare zi, o durere și un chin nou, în fiecare zi încă o suferință și încă o disperare, toate luptând împotriva unui trup istovit ce nu mai avea în el decât o forță de rezistență incomprehensibilă, era tocmai dezechilibrul de forțe care creează situații hilariante. Când mi se puse extenzia și începu și ea să doară, îmi veni să râd189; sau o alta: ,,Era
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
amănunțit. Astfel, durerea, degradarea, descompunerea și suferința devin motive centrale ale acestui ultim roman, realități acceptate: în fiecare zi, o durere și un chin nou, în fiecare zi încă o suferință și încă o disperare, toate luptând împotriva unui trup istovit ce nu mai avea în el decât o forță de rezistență incomprehensiblă, era tocmai dezechilibrul de forțe care creează situații hilariante. Când mi se puse extenzia și începu și ea să mă doară, îmi venea dar să râd. Mai sunteți
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
valorile clasicismului se observă, de altfel, și în alte domenii artistice, mai ales cel al picturii. Afirmația lui Matisse "Vreau o artă echilibrată, a purității, care să nu neliniștească și nici să deranjeze; aș vrea ca orice om obosit, surmenat, istovit, să-și capete în fața picturii mele liniștea și odihna."241 nu este, nici pe departe, singura mărturie de acest gen, mai putând fi citată și cea a lui Georges Braque sugerând în 1917 că "progresul artistic nu constă în expansiune
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
o vecină care amenință că-i otrăvește câinele, o „femeie nici prea tânără, nici prea bătrână, nici prea curată, nici prea murdară, în mod evident săracă, jerpelită, plângăreață și proastă”, a cărei colegă de cameră îi fură banii, un „omuleț istovit, de vreo patruzeci și opt - cincizeci de ani, cu mâini și piciorușe micuțe”, părăsit de soția prea zburdalnică. Insistența lui Chandler asupra amănuntelor de acest fel - ridicole și penibile în egală măsură - nu e însă întâmplătoare. Procesul de dez-eroizare întreprins
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nu se rupă și să-și producă o fractură sau o rană, trebuind apoi să explice cum s-a întâmplat, toate acele lucruri care ar fi constituit o sursă suplimentară de îngrijorare pentru părinții săi...) S-a întors apoi acasă istovit, a așezat sfoara într-un colț al camerei și câteva zile mai târziu a înghițit medicamente... Dacă luăm în considerație „statisticile”, acest băiat a avut una sau două TS? Din punct de vedere medical și raportat la termenul de auto-leziune
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mărturisirea te iubesc. Acest drum este străbătut, totuși, până la capăt de confesiunea dragostei care mi-a tulburat fluxul interiorității, este tranzitat, deși încet, într-un final, declarația iubirii mele ciocnind la ușile de suflet ale persoanei iubite precum un călător istovit bate cu ritm de speranță în porțile unui castel unde domnesc muzele fericirii sale. Torentul mărturisirii te iubesc își întâlnește astfel ținta. Conștiința de care m-am îndrăgostit se manifestă precum o individualitate-sferă închisă spre interioritatea propriului spirit. Menținerea în
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
fiul ei că, drept răzbunare, îl va ucide pe Hector, îi plânge din nou soarta, pentru el, pentru ea. Dar, respectându-i rugămintea, nu încearcă să-l împiedice, ba chiar spune că e frumos lucru să sară n ajutorul aheilor istoviți și pe pragul înfrângerii, și că pentru asta are nevoie de altă armură, de alt coif și de alt scut (de ale lui îl despuiase Hector pe Patrocles) și că a doua zi, în zori, va avea tot ce-i
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
să se spele, însă Ahile refuză, 100 amânând până la funeraliile lui Patrocles, în vederea cărora îi cere lui Agamemnon să trimită oameni să aducă lemne. După ospățul de seară, Ahile se duce, singur, și se întinde pe nisipul țărmului, unde adoarme, istovit, și îl visează pe Patrocles. A doua zi are loc înmormântarea. Ahile ordonă mirmidonilor să se echipeze ca de luptă și să urce în care și îl duc pe Patrocles, căruia Ahile, în mers, îi sprijină capul. Procesiunea, la care
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
un mormânt la marginea mării, pe un promontoriu înalt. Când a coborât în Infern, Odiseu s-a întâlnit și cu umbra înlăcrimată a lui Ahile, care îl întreabă cum de-a ajuns acolo, în tărâmul morților, năluci nesimțitoare ale muritorilor istoviți și stinși. Apoi îl întreabă dacă știe ceva despre Peleu și despre fiul lui, Neoptolem. Ulise nu știe să-i spună nimic despre foarte bătrânul lui părinte, doar că pe Neoptolem l-a adus el însuși din Sciros lângă Troia
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
palate erau cândva bogate în aur și în bronz este acum aproape golită de ele, vândute cum au fost în Frigia și în Meonia“. Hector nu face de altfel, vorbind așa, decât să enunțe un imperativ pragmatic, arătând că Troia, istovită și sleită de zece ani de război, trebuie să-i pună grabnic capăt, biruind. În schimb, Ahile, mai târziu, deplângându l pe Priam, îi spune „bătrâne rege, auzeam cândva cât erai de fericit, tu și mulții tăi copii, stăpân bogat
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
vorba de o imperioasă urgență militară, ci de nerăbdarea lui de a-l ucide pe Hector, de flacăra care îl mistuia. Mai târziu, când, înaintând impetuos în fruntea aheilor, ajunge printre cadavre chiar la porțile Troiei, prin care troienii înspăimântați, istoviți, morți de sete, plini de praf, se retrăgeau în cetate, pierde ocazia unui atac decisiv pentru că, îndârjit să-l omoare pe Agenor (chip sub care se ascundea Apolon însuși) și absorbit de urmărirea lui, se îndepărtează în câmpie, de-a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
mult resemnată. Doar că răspunsul 132 ei conține ceva imperceptibil diferit de gândul lui Ahile, un fel de răscumpărare târzie a neîndurării lui Ahile față de ahei: „Da, copilașul meu, e bine să-i scapi de prăpastia morții pe tovarășii tăi istoviți.“ Ea însăși îi spusese, încă de mult, înainte de caii lui și înainte de Hector murind, care îi va fi soarta și cât de aproape îi este sfârșitul. Știe că, ducându-se să-l ucidă pe Hector, se apropie de propriul lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
să-i ducă la păscut. Când s-a însurat, unchiul Scarlat avea atelier de cismărie, dar a dat faliment pentru că nu s-a ținut de treabă. A avut cinci copii când i-a murit soția. L-au ajuns zile grele. Istovit, supărat, fără chef de muncă, venea la bunica și se plângea. Bunica îi aducea aminte că n-a vrut să învețe carte, ca ceilalți frați ai lui. îi reproșa bunicii: De ce nu m-ai dat și pe mine la școală
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
trebuit să dau explicații și pentru calul cu care am ajuns. Totul s-a rezolvat, dar la mai puțin de o oră, locotenentul Neculai Trufașu m-a luat cu el să mergem prin pădure pentru ca să inspectăm posturile de pază. Deși istovit și de oboseală dar și de emoții, am mers. Nu se putea refuza. în adâncul pădurii, pe poteca pe care bâjbâiam în întuneric, am auzit un zgomot de metal care părea a fi mersul unui cal ce venea spre noi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]