271 matches
-
Roma. Inimosul președinte a cerut la reuniunile și congresele internaționale sprijin pentru comunitatea din Istria, în 1996 a editat în dialect un calendar și difuzează trimestrial revista „Scrisoare către frații rumeri”. În martie 1995, la Valdarsa s-a constituit „Soborul istroromânilor” și „Asociația de amiciție italo-română. În primăvara anului 1999, la Trieste a avut loc într-un cadru festiv o reuniune a Asociației Culturale istroromâne „Andrei Glavina” prilejuită de vizita a două reprezentante ale istroromânilor americani, Louise Belulovich și Roberta Belulovich
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
difuzează trimestrial revista „Scrisoare către frații rumeri”. În martie 1995, la Valdarsa s-a constituit „Soborul istroromânilor” și „Asociația de amiciție italo-română. În primăvara anului 1999, la Trieste a avut loc într-un cadru festiv o reuniune a Asociației Culturale istroromâne „Andrei Glavina” prilejuită de vizita a două reprezentante ale istroromânilor americani, Louise Belulovich și Roberta Belulovich, amândouă stabilite la New - York însă originare din satul istro-român Suchnevița. Ele nu au venit ca turiste, ci să-și caute rădăcinile, să-și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
la Valdarsa s-a constituit „Soborul istroromânilor” și „Asociația de amiciție italo-română. În primăvara anului 1999, la Trieste a avut loc într-un cadru festiv o reuniune a Asociației Culturale istroromâne „Andrei Glavina” prilejuită de vizita a două reprezentante ale istroromânilor americani, Louise Belulovich și Roberta Belulovich, amândouă stabilite la New - York însă originare din satul istro-român Suchnevița. Ele nu au venit ca turiste, ci să-și caute rădăcinile, să-și revadă locurile copilăriei și să reînvie limba lor maternă. Dânsele
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
să facă o statistică exactă a celor cca. 500 istroromâni americani din zona metropolitană a New-York-ului și cu ajutorul Asociației „Andrei Glavina” să-i „conștientizeze” asupra originii lor. Vizitatoarele au comunicat că organizează în anul următor la New-York un congres al istroromânilor la care să ia parte pe lângă confrații din America și cei din Croația și Austria. În primăvara anului următor s-a desfășurat la Pola-Istria primul congres internațional consacrat acestei comunități. Congresul a fost organizat de Prof. Goran Filipi decan al
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Prof. Traian Cautemi și la Sușniewitza în memoria lui Andrei Glavina. S-au obținut două burse de studii dar autoritățile locale nu au autorizat folosirea lor. Revista Curierul Ginta Latină a publicat frecvent articole să sensibilizeze opinia publică la cauza istroromânilor. S-a corespondat cu personalități din Italia și Croația: Ervino Curtis, Fulvio di Grigorio, Domenico Cvecici, Nerea Obradovici, Antonello Roza și doi primari din zona Valdarsa. Speranța la românii din țară încheie una din scrisorile domnului Petru Rațiu președintele Asociației
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Voi ce sunteți în țară Nu lăsați să piară acest dialect. Din scrisorile primite P.E. Rațiu. În intervalul 1990-2002 am primit 62 scrisori de la președintele „Asociației Culturale lu Rumeri „Andrei Glavina” rezident la Roma. Medic, scriitor și militant pentru drepturile istroromânilor ca să le fie recunoscută identitatea, să aibă școli și organizații proprii, să li se dea posibilitatea să vină în contact cu frații români. Este o prezență eroică, plină de abnegație, devotament, înzestrat cu forța morală de a nu se lăsa
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
care critică guvernul român și politica sa față de minoritățile din țară. Bruno Skrobe (Sumewitza) - aduce calde salutări și mulțumiri pentru volumul despre Istro Români primit de la Iași. Fulvio Di Gregoriu (Trieste) a avut amabilitatea să ne ofere scrieri recente asupra istroromânilor, cărți și reviste. Ne mulțumește pentru materialul bibliografic în domeniu, aflat la Biblioteca Mihai Eminescu din Iași. Lucrează de mai mulți ani la un studiu monografic care: „Doresc să fie un mijloc prin care asemenea popoare vor dobândi conștiința propriei
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
la „Aurora” (Hotin) și la „Revista Bucovinei” (Cernăuți) și a făcut parte din comitetele de conducere ale publicațiilor „Comunicări de istorie și filologie” și „Studii și cercetări științifice”. Ca și Leca Morariu și Petru Iroaie, C. se preocupă de folclorul istroromân, începând cu teza sa de doctorat, Istroromânii, publicată în 1937, și continuând cu Ciripiri ciribire (1935) și Texte istroromâne (1959). Culege basme și povestiri pe care le transcrie fonetic, însă în forme accesibile și nespecialiștilor, dar este interesat, într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
Cernăuți) și a făcut parte din comitetele de conducere ale publicațiilor „Comunicări de istorie și filologie” și „Studii și cercetări științifice”. Ca și Leca Morariu și Petru Iroaie, C. se preocupă de folclorul istroromân, începând cu teza sa de doctorat, Istroromânii, publicată în 1937, și continuând cu Ciripiri ciribire (1935) și Texte istroromâne (1959). Culege basme și povestiri pe care le transcrie fonetic, însă în forme accesibile și nespecialiștilor, dar este interesat, într-o serie de studii, de motivele stingerii folclorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
de istorie și filologie” și „Studii și cercetări științifice”. Ca și Leca Morariu și Petru Iroaie, C. se preocupă de folclorul istroromân, începând cu teza sa de doctorat, Istroromânii, publicată în 1937, și continuând cu Ciripiri ciribire (1935) și Texte istroromâne (1959). Culege basme și povestiri pe care le transcrie fonetic, însă în forme accesibile și nespecialiștilor, dar este interesat, într-o serie de studii, de motivele stingerii folclorului amintit, de particularitățile epicii populare. Culege și tipărește, de asemenea, folclor dacoromân
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
volum adunând studii despre D. Cantemir, Anton Pann, M. Kogălniceanu, M. Eminescu, Jean Bart, Octavian Goga, St. O. Iosif, Gib I. Mihăescu și Ciprian Porumbescu, rețin atenția acele pagini care conțin documente mai puțin cunoscute, comentarii privind unele manuscrise. SCRIERI: Istroromânii, Hotin, 1937; Mensa academică, Cernăuți, 1938; Invocația în poezia populară, București, 1980; Studii de literatură, Iași, 1983. Culegeri: Ciripiri ciribire, Cernăuți, 1935; Texte istroromâne, București, 1959; Brăduleț de pe cărare, Bacău, 1972 (în colaborare); Folclor literar vâlcean, introd. edit., Râmnicu Vâlcea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
literatură, Iași, 1983. Culegeri: Ciripiri ciribire, Cernăuți, 1935; Texte istroromâne, București, 1959; Brăduleț de pe cărare, Bacău, 1972 (în colaborare); Folclor literar vâlcean, introd. edit., Râmnicu Vâlcea, 1979; Folclor literar din Suceava, Iași, 1989. Repere bibliografice: E. Ionașcu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, LR, 1960, 2; Matilda Caragiu Marioțeanu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, „Fonetică și dialectologie”, 1960, 173-175; Marin Buga, „Folclor literar vâlcean”, ATN, 1979, 4; Datcu, Dicț. etnolog., I, 135-136. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
București, 1959; Brăduleț de pe cărare, Bacău, 1972 (în colaborare); Folclor literar vâlcean, introd. edit., Râmnicu Vâlcea, 1979; Folclor literar din Suceava, Iași, 1989. Repere bibliografice: E. Ionașcu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, LR, 1960, 2; Matilda Caragiu Marioțeanu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, „Fonetică și dialectologie”, 1960, 173-175; Marin Buga, „Folclor literar vâlcean”, ATN, 1979, 4; Datcu, Dicț. etnolog., I, 135-136. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
lui N. Iorga ( Câteva documente de cea mai veche limbă românească, Contribuții la istoria literaturii române în veacul al XVIII-lea și al XIX-lea, t. XXVIII, 1905-1906), Sextil Pușcariu (în colaborare cu M. Bartoli, A. Belulovici, A. Bihan, Studii istroromâne, t. XXVIII), Tudor Pamfile (Jocuri de copii. Adunate din satul Țepu (județul Tecuciu), t. XXVIII), I. Bianu (Însemnări autografe scrise într-o carte veche de Dosofteiu Mitropolitul Moldovei (1663-1686), t. XXXVI, 1913-1914), Onisifor Ghibu (Din istoria literaturii didactice românești, t
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
care contactul a fost pasager au împrumutat cuvinte limbii române. A rezultat imaginea unei limbi artificiale atât ca naștere cât și ca existență dialectală: latina a generat limba română într-un spațiu restrâns, iar apariția dialectelor dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân este rezultatul expansiunii ulterioare a limbii române. La această schemă istorică revenise și Hasdeu după încercarea nereușită de a pune în valoare substratul. Astfel știința istorică tradițională a eșuat în imaginarea unui spațiu limitat de constituire a limbii române și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
doua jumătate a secolului VI poporul român a trăit în peninsula balcanică în cea mai mare conformitate etnică și în cea mai strânsă legătură politică și geografică. În a doua jumătate a secolului VI s-au despărțit însă, dacoromânii împreună cu istroromânii de o parte, de macedoromâni de altă parte... Tulpina românească a început să se desfacă în ramuri. Iar scisiunile au fost foarte probabil însoțite de deplasări, masa românească a început să se reverse în valuri. Această deplasare, această revărsare în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bază a originii românilor. În al doilea rând, și materialul lexical, trecut în plan secundar, deși el reprezintă rațiunea de a fi a limbii și baza de constituire a foneticii și gramaticii, analizat de autor în dialectele macedoromân, meglenit și istroromân vizavi de cel dacoromân, se încheie nu, cum era firesc, cu conturarea structurii lexicale, fie ea și heteroglotă, a limbii române, ci cu „învățăturile pe care ni le dă limba românească prin formele și cuvintele ei asupra istoriei poporului român
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
grup împreună cu dacoromânii” (p. 254). Oricât s-a străduit Pușcariu să lărgească patria primitivă, au rămas zone largi unde prezența romanității orientale nu s-ar putea explica altfel decât prin migrații: aromânii s-au rupt de megleniți migrând spre sud, istroromânii au emigrat spre vest, muntenii și moldovenii au coborât din Ardeal la cel de al doilea descălecat, căci altfel nu s-ar explica prezența maghiarismelor și în limba lor, etc. Elementele nelatine ale limbii române, prezentate în capitolul „Vecinii” (p.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
nu însemnează că e un cuvânt turcic împrumutat în epoca străromână. El e de origine turcească (čoban) și a pătruns în toate limbile balcanice: bulg. čoban, čobanin, sârb. čóban, čóbanin, alb. tshoban, n. grec. τζοβάνις. De la sârbi l au împrumutat istroromânii, la care țobån e mai rar întrebuințat decât pastír; de la albanezi îl au aromânii, care-l întrebuințează foarte rar, căci numele păstorului de oi e la ei picurar; de la bulgari l-am împrumutat și noi. (Harta răspândirii cuvântului) arată cum
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
altfel decât ca ramificații ale unei limbi de bază cum a fost latina pentru limbile romanice și protolimba i.-e. pentru limbile indoeuropene. Pentru a concepe trecutul limbii române ca punct de plecare a dialectelor ei (dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân) a fost inventată „româna comună” care trebuia să se nască într-o zonă restrânsă din „latina vulgară”. Această zonă a fost creată, la O. Densusianu, prin „evacuarea Daciei în anul 271” și concentrarea latinității în Iliria. Pentru atenuarea contradicției dintre
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Soroca), Cecilia Oiescu (Edinești-Hotin), Sofia Pârjoi (Cahul), Florentin Iliescu (Athos), Nenov Teodor (Bolgrad), Pogurschi Elena-Tulcea (Maglenoromâni), Viorel Coman Medgidia (Macedonia), Ioan Dan - Satu Mare (Transcarpatia), Vasile Tega - Canada (Aromânii), A. Turculeț (Albania), Constantin Mănuță (Herța), A. Dăscălu (Boian-Bucovina), Emil Rațiu - Roma (Istroromânii), Gheorghe Padiati (Grecia). Au colaborat Doina Azoicăi, Elena Boghițoiu, I. D. Adumitrăcesei, Petre Andrei, Maria Chiriac, N. Buciușcan, Lidia Gaizler, J. Butnaru, N. Barbăroșie, Livia Bejan, El. Vasiliu, V. Neștian, C. Buda, N. Chirilă, R. Duda, E. Cadiu (Brașov). O contribuție
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
două comunități de români din Croația nu se bucură de considerație și sunt pe cale de totală asimilare. Demersurile către autoritățile din Jieni și Sușnevița unde se află comunitatea Istro Românilor, ale ambasadorului României la Zogreb și ale Societății pentru Cultura Istroromânilor „Andrei Glavina” au rămas fără răspuns. Dealfel discriminarea față de români este generală. În Grecia a vorbi românește În public este un delict. În majoritatea țărilor balcanice, În zonele Ucrainene și republica Moldova românilor li se interzice chiar și afirmarea identității
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Mihail (București) Românii din Estul Europei; Prof. V. Macarie (Iași): Societatea româno-letonă „Dacia” din Riga, Ing. Octavian Căpățână (Cluj-Napoca): Despre situația românilor din Ungaria; Prof. Dr. Al. Andronic (Iași) Vlahio Morlacii din Slovacia; Prof. Tr. Cantemir (Iași): Cultura spirituală a Istroromânilor; Dr. Doina Azoicăi (Iași): Însemnări din localitatea Jieni (Istria); Gh. Bodor (Iași): Itinerar Cultural În Albania; Cristea Sandu Timoc (Timișoara), Dr. V. Bejan (Iași): Românii timoceni la răscruce; Teohar Mihadaș (Cluj-Napoca): Aromânii ieri și astăzi; Prof. N. Saramandu (București): Începuturile
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
elaborate pe această temă servesc deoparte la susținerea purității unor rase, pe de altă parte spre a justifica oprimarea, discriminarea și În final asimilarea elementului romanic. Aceleași interpretări și ipoteze au fost emise În decursului timpului și În ceea ce privește meglenoromânii și istroromânii. Când nu se mai puteau susține argumentele aberante asupra macedoromânilor cum că ei ar fi fost după localizare geografică greci, bulgari, sârbi sau croați, problema a fost ignorată ca un domeniu care nu există. Dar această populație romanică a existat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a autorităților județene. 20-VIII Vizita colindătorilor de la școlile din Ermocliasudul Basarabiei. CAPITOLUL VII 1995 Cele mai mici comunități Istro Românii Cea mai mică și mai Îndepărtate comunitate românească așezată În peninsula Istria, la Marea Adriatică, se stinge. Despărțiți de trupul dacoromaniei, istroromânii și-au purtat destinul din zorii istoriei și până astăzi Într-o totală izolare. Arareori au pătruns În locurile lor de piatră și păduri știri despre frații lor din Carpați, Dunăre sau Balcani. Alte multe popoare de alt neam și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]