2,990 matches
-
oară, doamna Forbes spusese părinților mei că nu era cu putință să-ți imaginezi o făptură omenească mai frumoasă. Cu toate acestea, frumusețea nu-l punea la adăpost de severitate: a fost nevoit și el să înghită un perdaf în italiană pentru că atârnase țiparul de mare în poartă, fără altă explicație posibilă decât intenția de a speria copiii. Apoi, doamna Forbes i-a poruncit să-l desprindă din cui cu tot respectul cuvenit unei creaturi legendare, și ne-a trimis să
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
acceptare în lipsă de ceva mai bun, ignoranță. Oricum, oscilația din română pare să fi existat și în alte limbi romanice (în franceză moteur/machine, în spaniolă motor/máquina), unde mi se pare a fi rezolvată în favoarea primului termen (în italiană circulă cu adevărat doar motore di ricerca). De altfel, în mai multe limbi europene sintagmele respective au fost deja incluse în edițiile recente ale dicționarelor uzuale, acceptarea reflectînd popularitatea tipului de programe printre utilizatorii Internetului. În textele românești mai putem
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
termen de origine grecească ("marinată de stacoji", la Filimon). Din păcate, DEX-ul (1996) nu menționează forma calamar, înregistrînd doar pe calmar, desigur din franceză; citate culese din Internet dovedesc însă circulația actuală a formei, poate sprijinită de reintroducerea prin italiană, eventual și prin intermediar englezesc: "corpul gigant al unui calamar", "în căutarea legendarului calamar uriaș", "specialități culinare dintre cele mai variate - de la salata de vinete la calamar" etc.). În DA, calamar era grupat împreună cu călimară, ca forme ale aceluiaș cuvînt
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
fapt, evoluția morfologică a cuvântului constituie un caz tipic (și bine cunoscut) de reinterpretare a unei forme prin analogie. Inițial Paște era un feminin plural - din lat. pascha, -ae, care a dat și corespondentele feminine din alte limbi romanice - în italiană Pasqua, în spaniolă Pascua, în portugheză pascoa (singular), în franceză Pâques (mai ales feminin plural). Femininul plural în -e sau în -i a fost reinterpretat la un moment dat (simplific aici o discuție mai lungă, în care nu lipsesc puncte
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
întărit catedre de română în prestigioase universități și, mai ales, implicarea afectivă subiacentă din notațiile lor. Îi numim, în ordine cronologică, pe Ramiro Ortiz, fondatorul Catedrei de română la Universitatea din Padova, la jumătatea anilor '30, după ce crease Catedra de italiană la cea din București (unde a trăit, cu excepția a doi ani în timpul războiului, între 1909 și 1933); pe Silvio Guarnieri, animatorul italienisticii în Banat în deceniul 1937-1947, răstimp în care a fost și Directorul Institutului de cultură italiană din Timișoara
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
remarca aceasta în diferite scrieri, între care documentatul volum Per la storia della cultura italiana in Romania (C. Sfetea, Bucarest, 1916), S. Guarnieri în consistenta postfață la broșura lui Aurel Cosma, Tracce di vita italiana nel Banato (edizione dell'Instituto Italiano di Cultura in Romania, sezione di Timișoara, 1939) iar B. Mazzoni în prefața la propriul volum, Le iscrizioni parlanti del cimitero di Săpînța (ETS, Pisa, 1999). În cei 22 de ani de pasionată implicare în cultura noastră (prin cursuri universitare
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
volumul mai-sus citat, impresionant prin rigoarea și polimorfia documentării. Dacă primele două sute de pagini erau inedite, următoarele (Pietro Metastasio e i poeti Văcăresti, respectiv Per la fortuna della tragedia alfieriana in Romania) fuseseră tipărite în prestigiosul Giornale Storico della letteratura Italiana. Pentru a compensa spiritul doct-demonstrativ al capitolelor istoriografice, prefața strecoară o notă cochet-sentimentală. Parafrazînd finalul canțonelor și baladelor medievale, prin care poetul își trimitea ca mesajer în lume propriul text, Ramiro Ortiz își îndemna la drum, într-un pelerinaj de
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
urmă invoca, sugerînd drept fundal forul lui Traian, consanguinitatea: Ne leagă imperativa lege a sîngelui ca și ghesul inimii noastre, cu pulsații latine. (p. 7) În șaisprezece sumare capitolașe, A. Cosma semnala diacronic, prin mari salturi, prezențe preromane, romane și italiene, pînă în 1777, anul cînd Francesco Griselini și-a încheiat rodnicul sejur trienal în Banat. În realitate, el doar a numit personalități și evenimente despre care acesta din urmă ne lăsase o solidă documentație, în sute de pagini, publicate simultan
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Francesco Griselini și-a încheiat rodnicul sejur trienal în Banat. În realitate, el doar a numit personalități și evenimente despre care acesta din urmă ne lăsase o solidă documentație, în sute de pagini, publicate simultan, în 1780, în germană și italiană, la Viena și Veneția. Poate broșura lui Cosma ar fi fost mai cu miez și mai sobră, dacă ar fi luat aminte la textul înaintașului italian. Referindu-se la zona Banatului, în primul paragraf al Scrisorii I (tratatul științific are
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
un nume rar și în Italia. Este un nume luat din calendarul catolic, numele unei sfinte. În prezentarea făcută de mine adineauri, la lansarea romanului Lunga viață a Mariannei Ucria, am încadrat opera ta narativă în două filoane ale prozei italiene recente: filonul literaturii feminine, adică al literaturii scrise de femei, care are ca trăsături comune centralitatea tematică a femeii și a mediului ei tradițional, familia, o ușoară tendință experimentalistă prin folosirea unor genuri literare impure, și publicul cu precădere feminin
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
șterge"; Dă un clic pe fiecare dintre ele!" (mesaje și indicații în pagini din Internet) - și, desigur, e nevoie de verbul corespunzător: a clica (în registrul mai neutru) sau a clicăi (familiar-glumeț). În recentul De Mauro. Il dizionario della lingua italiana (Milano, Paravia, Mondadori, 2000), sînt înregistrate, la același nivel al jargonului informatic, clic ("apăsare pe tasta mouse-ului") și verbul cliccare, cu o primă atestare în 1989.
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
noptiera", la Editură Humanitas este Întunericul și mierea. Ediția românească păstrează însă numele celor două ecranizări de succes ale cărții. Filmul poartă, am putea spune, doar amprenta cărții, scenariul fiind foarte mult modificat, adaptat realității unei culturi diferite de cea italiană. Mai mult, oricît de bine realizat, un film nu poate oferi avantajul multiplelor lecturi posibile, și mare parte dintre semnificații nu pot fi recuperate. Schematizînd foarte mult, firul epic este același și în carte și în film: o călătorie de
Călătorie în realitatea imediată by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16448_a_17773]
-
Bacovia-Mazilescu prin subtile observații sprijinite pe citate. * În același număr, se omagiază memoria poetului italian Attillio Bertolucci, dispărut la aproape 90 de ani în vara trecută. Pagina de poeme - în original și în tălmăcirea lui George Popescu, un interviu, în italiană, acordat de poet (nu ni se spune în ce an și de unde e reprodus), precum și evocarea-necrolog a lui Mario Luzi (mai bine cunoscut la noi) sînt de interes nu doar pe Director la muncă de jos Directorul pentru România al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
peșcheșuri, cacirmale, gheliruri, chilipiruri și locmale". Un efect asemănător, produs de enumerarea termenilor religioși tradiționali (ortodocși), de origine slavona și grecească, este amplificat de contrastul cu restul textului (o scrisore atribuită lui "Franciscus ÎI, ex-rege al Neapolei"), redactat într-o italiană macaronica, făcută pentru a fi înțeleasă fără efort de cititorul român: "Caro fratelo! (...) Îl nostro santissimo padro Pio IX sentendo la gîlceava che avete co i greci, a fato molti litanii, otsfeștanii, paraclisi, acatisti..." (nr. 48, 1862). O română vorbită
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
din carte figurează în multe manuale de liceu. Cartea a fost tradusă pînă-n prezent în franceză, spaniolă, germană, italiană, suedeză, norvegiană, maghiară și este sub tipar în engleză și slovenă. Italienistul Marin Mincu a explicat că a scris direct în italiană Il diario di Dracula. Prin urmare, ediția în limba română, Polirom, 2004, este o rescriere, a precizat autorul. Romanul evocă personajul istoric Vlad }epeș și mai puțin legendara cruzime a voievodului sau funesta lui faimă de vampir. Din contră, Marin
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
latinismul cult prolificus, format de la proles ("progenitură, descendenți"); intrat în limbile romanice, dar și în engleză (în care forma prolific trimite direct la latina medievală). Sensul "care produce multe opere" (cu referire la un autor, artist etc.) există în franceză, italiană, engleză etc., fiind chiar înțelesul curent al cuvîntului. Dicționarele englezești cuprind însă și o extindere semantică neacceptată de cele franceze: în Concise Oxford Dictionary (1999), există și subsensul definit prin sinonimul plentiful ("abundent, copios, bogat"). E foarte probabil ca în
Prolific by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11887_a_13212]
-
incongruențele, nepotrivirile, se destramă prieteniile și cuplurile. Narațiunea alertă, înțesată cu dialoguri cu substrat ideologic, alternează scene cu tîlc, răsturnări de situație, fără a schița judecăți, dar, subliminal, invită la meditație asupra soluțiilor extreme. Singura "cochetărie" a cărții, scrisă în italiana standard, mizînd pe incisivitatea denotativului, este reprezentată de titlurile capitolelor, în fapt, fraza de început a fiecăruia din ele. În schimb, nu de cochetărie este vorba în pagina de sine stătătoare de la sfîrșitul cărții cu "Două, trei lucruri ce trebuie
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
din sudul Italiei la Torino. Acțiunea este cum nu se poate mai simplă; cu toate acestea, după primul capitol (mai puțin captivant), cartea nu poate fi lăsată ușor din mînă, spre onoarea Paolei Mastrocola, torineză, născută în 1956, profesoară de italiană la un liceu științific, premiată încă de la debutul din 1999: La gallina volante a fost răsplătită trei ani la rînd cu Premiul Italo Calvino, Selezione Campiello, respectiv Rapallo-Carrige, în timp ce volumul Palline di pane a ajuns în finala Premiului Strega în
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
atmosfera plăcută a unei seri petrecute la teatru: distribuția, câteva informații minimale despre piesa jucată, câteva ilustrații, de obicei cam asta este tot. Acesta este însă diferit. Broșura, editată în condiții excelente, conține pe lângă libretul operei (în original și în italiană) ilustrat cu schițe de costume, nu mai puțin de 8 articole - unele adevărate studii ample pe diverse teme legate de semnificațiile filozofice și artistice ale mitului lui Oedip, cu accent, bineînțeles asupra operei enesciene. Sub semnătura prestigioasă a lui Roman
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]
-
cu planurile editoriale, vorbind dezinhibat despre întâmplări și personaje ale vieții publice și culturale din țară. Inutil să spun că discuția în trei s-a purtat în românește. Când, din politețe, am încercat câteva fraze în franceză, și apoi, în italiană, ambii m-au rugat să vorbim românește: "Ne face o deosebită plăcere să continuăm conversația în română! E limba pe seama căreia ne câștigăm pâinea și îi datorăm acest respect!" Nu era nimic demagogic în cuvintele lor, ci un fel de
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]
-
își schimbă direcția de mers spre dreapta, Giacomo se întoarse și o zări la rândul său. Desigur că a recunoscut-o. Văzând că se îndepărtează de faleză o strigă: - Ciao amore! Dove andare? Aducându-și aminte că ea nu înțelege italiana, repetă în franceză: - Salut iubire! Unde pleci? Adriana întoarse capul spre pictor și nu știa ce să facă. Ieșise deja în stradă și cum pe marginea trotuarului erau diverși arbuști pitici și copaci plin de vegetație, putea să se facă
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
o problemă. În franceză, substantivul site (pronunțat sit) are mai multe subsensuri: peisaj pitoresc, loc unde s-a construit, unde se cercetează sau se instalează ceva - cu accepții specializate în administrație, arheologie, astronomie, biologie etc. O situație asemănătoare prezintă în italiană substantivul sito (din lat. situs, -us, derivat din sinere "a pune"). Și în română exista deja substantivul neutru sit (pl. situri): acesta nu a fost înregistrat în DEX (1996), dar apare - ca livresc - în DLR (tomul X, partea a III
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
limbă. Se caută: bucătari-șefi cu o experiență de cel puțin 10 ani și vârsta între 28-35 ani; bucătari cu 2 ani experiență; șefi de sală cu experiență de minimum 5 ani; operatori recepție cu experiență de 2 ani, cunoscători de italiană și germană; cameriste și chelneri cu 2 ani de experiență; muncitori pentru întreținere generală cu 2 ani de experiență. Cei interesați trebuie să aibă cunoștințe minime de italiană. La preselecție se vor prezenta: buletinul de identitate (original + copie); pașaport valabil
Agenda2003-2-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/280560_a_281889]
-
minimum 5 ani; operatori recepție cu experiență de 2 ani, cunoscători de italiană și germană; cameriste și chelneri cu 2 ani de experiență; muncitori pentru întreținere generală cu 2 ani de experiență. Cei interesați trebuie să aibă cunoștințe minime de italiană. La preselecție se vor prezenta: buletinul de identitate (original + copie); pașaport valabil cel puțin până în 2004 (original + copie); certificat de absolvire și calificare atestate de M.M.P.S. , în copie legalizată/autentificată și în original; cartea de muncă (original + copii după toate
Agenda2003-2-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/280560_a_281889]
-
prin originalitate și intimitate, un element de atracție și deconectare constituindu-l cele zece acvarii cu pești exotici. Bucătăria ce funcționează „la vedere“ oferă clienților 25 de sortimente de pizza (mărime medie și mare), diverse salate de crudități, de sezon (italiană cu farfalle, de crudități cu ton, dobrogeană, grecească, bulgărească), oferite la autoservire în porția dorită de client (prețul fiind același), diferite gustări țărănești (cu cârnați, șuncă, slănină, ceapă, caș), vin la ulcică servit direct de la butoi, țuică de casă, bere
Agenda2003-4-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280619_a_281948]