396 matches
-
de asociații românești din Italia, nu se știe nimic despre ambasadorul român din Roma, dar de padre au auzit mii și mii de femei. De mai bine de douăzeci de ani casa lui e la dispoziția oricui este la anaghie. Italience, poloneze, rusoaice, ecua doriene, românce... asta este și ordinea în care a fost căutat. Italienii apelează din tradiție la ajutorul bisericii și la sfatul preotului. Este faimoasă asociația Caritas, unde găsești un pat, un blid de mâncare și ai posibilitatea
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
despre chemarea lui Stoica la conducerea unora din aceste servicii dela președinție. Ar fi chemat ca să se scurme un scandal (e la Istambul-Ancara); ar avea legături cu o frumoasă dactilografă, care i-a dăruit și un copil. Soția lui, o italiancă vârstnică și urâtă, de familie nobilă, e interesată la această schimbare. S-au mai spus și alte cancanuri și s-au făcut jocuri oribile de cuvinte: Quot capita, tot nonsensus. Gaudeamus igiturc (Turcul n-a înțeles nimic, deși Horia F.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
păstrează în arhitectura zidurilor un aer local medieval. Sunt pelerini ce mă depășesc, alții pe care îi depășesc eu. Este și un spaniol voios, ce cântă, rotește bastonul pe deget și pășește voios. într-un sat o întâlnesc pe simpatica italiancă ce mă ajutase cu o seară înainte să vorbesc cu preotul de la albergue. Mă întreabă cum am dormit și-i răspund satisfăcut că foarte bine. Și ea este la a doua zi a pelerinajului și speră ca pe 20 august
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
trăiască. Aștept somnul binemeritat în patul supraetajat. Sub mine este un italian (pare scandinav după fizionomieî ce discută cu o doamnă irlandeză întâlnită pe traseu. Alături sunt niște spanioli, iar în dormitorul de vis-a-vis și-au făcut apariția trei - tinere italience ale căror voci cred că se aud și la hanul municipal de peste drum. Mă gândeam astăzi, mărșăluind ore în șir prin arșiță, pe un pământ semiarid, că viața are și momentele ei de pustietate, de singurătate, de lipsă de perspective
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
ore am trăit o mică lecție-experiență a deșertului, a luptei cu lipsa de perspectivă. Nu am avut gânduri triste, dar ariditatea aceasta spaniolă reprezintă un bun background pentru inimă și pentru - suflet. Din reflecțiile mele existențiale mă trezesc cele trei italience gălăgioase care au venit să-și gătească cina în bucătaria hanului. Boadilla del Camino, 31 iulie Aseară am adormit greu, târziu. Mi-au revenit niște dureri puternice în tălpile picioarelor și mă gândeam la rănile insuportabile din picioarele lui Isus
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
drumul spre Santiago. Cu aceste gânduri pioase, într-un târziu adorm, acompaniat de sforăitul unui spaniol și de mișcările prin somn ale italianului de sub mine. Dimineață m-am trezit pe la ora 7 când toți erau deja plecați, în afară de cele trei italience venite aici cu bicicleta. Părăsesc sătucul Hontanas, întrebându-mă ce fac locuitorii de aici deoarece în afară de cultivatul grâului, de altfel mecanizat în totalitate, nu văd nici o altă posibilitate de muncă. Soarele strălucește frumos în această dimineață liniștită de duminică. Unde
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
a studiat iar acum lucrează. Este amabil, disponibil să te ajute cu orice, vorbind o engleză sumară în care se exprimă cu multă greutate. Apreciez bunăvoința lui, dar nu știu cu ce mar putea ajuta. Este însoțit de o tânără italiancă cu vorba calmă și plăcută. Pe drum i-am depășit de câteva ori, o dată când se apropiaseră să privească un staul de oi. Din curiozitate m-am oprit și eu plăcându-mi pentru că erau toate albe. - Etapa de astăzi
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
stânga, ci să urmeze numai linia medie a democrației, acesta fiind curentul sănătos și trainic. Femeia trebuie să vie în viața publică pentru a crea legi cu drepturi pentru ea, făcând o politică democrată pentru a nu păți ce pățesc italiencele, unde fascismul le impune o permanentă fabricare a cărnii de tun și pentru a nu ajunge la situația tragică a femeilor lucrătoare din Germania. Combate apoi tineretul feminin din țară care, fără nici o rațiune sănătoasă, se dedă la manifestări cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
patima jocului de cărți", iar Iorga îl evocă astfel pe fostul lui profesor ieșean: "Mare, masiv, păr negru, cu originile lui meridionale, ochios și bărbos, a fugit în America nu doar cu banii Teatrului Național ci și cu o fermecătoare italiancă". Evident, dupa ce a părăsit țara pentru a scăpa de pedeapsă, a fost îndepărtat din Academie. Se spunea că era în stare să-și joace și nevasta la poker... nu numai banii teatrului". Despre educația primită în familie, aflăm din
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
la acea întrunire de pe Riviera italiană. Dar întrucît portofoliul Afacerilor Externe era deținut la București, pentru cîteva zile, de Duiliu Zamfirescu, diplomat, romancier și poet, care îmi fusese coleg la Roma între 1889 și 1904, căruia îi murise soția, o italiancă, am primit o telegramă prin care mi se cerea să merg la San Remo "spre a-l onora pe Domnul Nitti". România era reprezentată la Roma de domnul Al. Em. Lahovary, care îmi urmase în acest post în 1917, după ce
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
universal și al sistemului de reprezentativitate proporțională la care se referă atunci cînd spune "jocul parlamentar integral". 198 În afara școlii militare de la Torino, un rol important în admirația Mareșalului pentru Italia l-a avut faptul că era căsătorit cu o italiancă. Averescu era fiu de țăran, iar soția sa aparținea unui mediu burghez înstărit și instruit, ceea ce a întărit ascendentul pe care Clotilda Mareșal Averescu l-a avut asupra consortului ei. 199 Italia a fost, după Germania, primul stat european care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de la Steaua fără nume din 1965, al lui Henri Colpi, și Reconstituirea din 1969, al lui Lucian Pintilie, la cele mai, să zicem, recente : Filantropica, Occident, Furia, Maria, Marfa și banii, Examen, în fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură, Italiencele), șase scurtmetraje, majoritatea premiate (de la Ajutoare umanitare, din 2001, la Trafic, Un cartuș de Kent și un pachet de cafea, Apartamentul, Visul lui Liviu, Stejarii verzi) și trei documentare : Marele jaf comunist, Decrețeii și Adam + Eva. Aici, cum s-ar
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
aproape 2 000 metri peste nivelul mărei atâtza lume la masă într-un otel tot atât de bine condiționat ca toate otelurile din marele capitalii ale Europei. Eu însă eram tăcut și gânditor cu ochii în farfurie, și nu vedeam nici oacheșele italience, nici diafanele englezoaice, nici binenutritele rusoaice, nici grațioasele pariziene, care vorbeau în jurul meu în limba lor și își comunicau impresiunile. Eram încă sub înrâurirea spectacolului ce mă uimise, a simfoniei de lumini ce colorase perspectiva Alpilor, lumini care îmi jucau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sejururi literare în ’98-’99, consemnează, pe lângă prezența a doi colegi de-ai noștri din Trenul Literaturii - albanezul Fatos Kongoli și franțuzoaica Annie Saumont -, un cubanez galicizat, un belgian, o englezoaică, o rusoaică, doi polonezi, o daneză, un finlandez, o italiancă și un ungur. Așadar, totul e posibil. Dorința celor de aici e ca Analele de la Mont-Noir să devină cronica unei Republici a Literelor, resuscitând, după 500 de ani, căminul umanist al lui Erasmus, matricea unui nou Ev Mediu al culturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
trimis pe cineva să vină aici și să pună câteva Întrebări. Nu-s multe de spus. Trei copii. Locuiesc acolo de mai bine de trei ani, Își plătesc mereu chiria la timp, se Înțeleg bine cu proprietarul. Soția lui e italiancă, așa Încât asta-i ajută În relația cu cartierul. — Și băiatul? E aici, s-a Întors de la spitalul din Germania. — Și cum este? — A Început școala În septembrie. Nu pare să fie nimic În neregulă cu el, dar unul dintre vecini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
fi. Difuzoare stereo În valoare de 10.000 de dolari bucata nu i se păreau prea scumpe. Locatarii a trei etaje de deasupra și dedesubtul lui erau nevoiți să asculte, fie că le plăcea sau nu, Frescobaldi, Corelli, Pergolesi, până la Italianca În Alger. Când vecinii Îi băteau În ușă ca să se plângă, Ravelstein le zâmbea și Îi informa că fără de muzică nu poți Înghiți ceea ce Îți oferă viața, și că le‑ar face bine să accepte și să asculte. Dar le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
până și eu preferam expresia asta decât „cel mai sofisticat nivel tehnologic”) - și cântăreții și instrumentiștii erau expuși În mărime naturală, aureolați de o lumină de junglă tropicală. Filmul pe care‑l alesese Ravelstein reprezenta una din operele lui preferate: Italianca În Alger de Rossini. Instrumentiștii și artiștii apăreau În cadre plate, subțiri, Înalte, largi, insuportabil de reale - artă reînarmată de tehnologie, cum spunea Ravelstein. Fețele cântăreților erau colorate ca sticla venețiană, iar camerele te introduceau până În ochii lor frumoși negri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Înalte Poulsen and Scone. Piciorul lui stâng e cu câteva numere mai mic decât dreptul, dar nu șchiopătează. Fumează, bineînțeles, el fumează tot timpul și Își ferește capul de fum, În timp ce Își leagă nodul. Cântăreții și orchestra revarsă valuri de Italianca În Alger. Asta e muzica de fond pentru Îmbrăcare, accesoriu muzical sau fundal, dar Ravelstein are o perspectivă nietzscheană, favorabilă comediei și muzicii de fanfară. Preferabil Bizet și Carmen decât Wagner și Inelul. Îi place ca volumul aparaturii sale muzicale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Pe urmă acești țigani ajunși în mod oficial romi, au trudit din ce în ce mai greu ca să ne facă un renume în Europa. Ia gândiți-vă de exemplu la țiganul Mailat, care pentru o mai bună înțelegere a nației, după ce a violat o italiancă a și omorât-o, ca să știe nu numai italienii că au de a face cu oameni serioși, dintr-o bucată, care merg până la capăt. Și dacă numai asta era nu ar fi fost mai nimic. Dar nația aceasta țigănească a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de soție, nici nu mi se uscaseră hainele de cum am sărit în apă la trei sute de metri de țărmul italian, fac târgul cu frații ei, îmi vor da o sumă oarecare, îmi vor clarifica situația socială, prin căsătoria cu o italiancă totul se limpezea pentru mine, batem palma, așa că mi-am luat soția și am venit în Nord, ne-am instalat la Firenze, tocmai mi-a născut un băiat, va purta numele meu, sunt tată! Felicitați-mă, băieți! Da, Dumnezeu îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
plantă fără pretenții"575, autorul articolului se întreabă "cu ce element de floră vom veni? Poate că rostopasca?"576 Gabriel Andreescu ne prezintă O hotărâre a Curții de la Strasbourg care scoate crucifixele din școlile italiene. Articolul ne informează despre cazul italiencei de origine finlandeză, Soile Lautsi care a făcut o plângere la CEDO împotriva școlii în care învață copiii săi. Plângerea se datorează existenței crucifixelor în sălile de clasă, lucru ce i se pare nefiresc italiencei 577. Acest caz apare și
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Articolul ne informează despre cazul italiencei de origine finlandeză, Soile Lautsi care a făcut o plângere la CEDO împotriva școlii în care învață copiii săi. Plângerea se datorează existenței crucifixelor în sălile de clasă, lucru ce i se pare nefiresc italiencei 577. Acest caz apare și în articolul lui Bogdan C. Enache, Stânjeneala religioasă a școlilor publice. Cazul italiencei amintite mai sus revine în prim plan, ea obținând daune morale în urma plângerii făcute la CEDO, cu privire la expunerea simbolurilor religioase în sălile
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
împotriva școlii în care învață copiii săi. Plângerea se datorează existenței crucifixelor în sălile de clasă, lucru ce i se pare nefiresc italiencei 577. Acest caz apare și în articolul lui Bogdan C. Enache, Stânjeneala religioasă a școlilor publice. Cazul italiencei amintite mai sus revine în prim plan, ea obținând daune morale în urma plângerii făcute la CEDO, cu privire la expunerea simbolurilor religioase în sălile de clasă unde învață copiii ei de naționalitate finlandeză 578. Dorim să precizăm aici că, într-adevăr, în
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
lente. Aici simpatiile se declară, se apropie, se unesc, iar inima dansatorilor bate mai repede, iar dansatoarele simt emoții delicioase. Ele se prind cu toată ființa și suferă adânc dacă li se răspunde cu răceală. Iubesc cu temperamentul lor de italience dezrădăcinate. Da! Sunt italience. Au costumul și șorțul, pe care iarna le acoperă cu o blană de oaie. Au un specific care s-a păstrat pur în mijlocul invaziilor, al înfruntărilor, al revoluțiilor, iar tânărul păstor n-o poate privi pe
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
declară, se apropie, se unesc, iar inima dansatorilor bate mai repede, iar dansatoarele simt emoții delicioase. Ele se prind cu toată ființa și suferă adânc dacă li se răspunde cu răceală. Iubesc cu temperamentul lor de italience dezrădăcinate. Da! Sunt italience. Au costumul și șorțul, pe care iarna le acoperă cu o blană de oaie. Au un specific care s-a păstrat pur în mijlocul invaziilor, al înfruntărilor, al revoluțiilor, iar tânărul păstor n-o poate privi pe tânăra româncă fără să
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]