232 matches
-
continuare eforturi pentru construcția mănăstirii, cedând o livadă și intenționând construcția unei case de rugăciune, cu trei camere. Nicolae Drăgălina a murit în primăvara anului 1902, neglijând să cedeze și formal pământul din fața izvorului. Adăugându-se circumstanța că cele două iugăre de pământ nu au mai fost predate de către comuna Vasiova, planul construcției mănăstirii părea în dificultate. Însă ea a fost împinsă înainte de călugărul Macarie Gușcă, cantor la Mănăstirea Călugăra, care îl cunoscuse pe Drăgălina. În 1903, călugărul a fost detașat
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
Cum Ion întârzie, June îi roagă pe frați să se odihnească câteva zile înainte de a porni mai departe. Cu banii aduși de Ion, Romi cumpără de la un oarecare Murray un lot de pământ cu suprafața de 10 acri (aproximativ 8 iugăre) și o casă cu acareturi. Chestionat de Traian, Romi îi spune că June este însărcinată și că nu poate să meargă spre casă până ce pruncul nu va fi în putere pentru a face față lungului drum spre Poplaca. Traian, Romi
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
Sibiului și Apulum. Tot pentru dominarea defileului, regii Ungariei au construit cetatea "Landeskrone" (în ) pe dealul din vestul localității, în apropierea șoselei Sibiu - Râmnicu Vâlcea. Conform "Dicționarului Transilvaniei, Banatului și al Tinuturilor Alipite" (1921), suprafața localității era de 13.557 iugăre cadastrale. Numărul locuitorilor în 1910: 1284; în 1920: 1269, dintre care 159 români, 301 sași și șvabi, 738 germani, 7 evrei, 64 de alte etnii; numărul caselor: 193. Localitatea Tălmaciu beneficia în acea perioadă de: secretariat comunal, judecătorie cercuală (de
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
sat părăsit, prediu, aflat în stăpânirea Episcopiei romano-catolice din Zagreb; - 1833 - începe colonizarea prediului, care primește la început denumirea de Alexandria, după numele episcopului romano-catolice din Zagreb, Alexander de Alagovics, cel care avea acolo o proprietate de aproape 7000 de iugăre; - 1839 - conform istoricului Fenyes Elek, așezarea se numea Sandorhaza ; - 1839 - sunt colonizați germani, maghiari, slovaci, toți catolici, aduși din Variaș, Sânandrei, Gottlob, Bulgăruș, Lenauheim, Biled, Iecea Mare; - 1839 - este construită prima școală; - 1839 - satul e numit de oficialii maghiari Sándorháza
Șandra, Timiș () [Corola-website/Science/324506_a_325835]
-
Francisc I. În a treia generație a acestei ramuri, Mihai (1811-1890) se căsătorește, în 1836, cu verișoara sa, Ecaterina de Foeni, unificând cele două familii. Tatăl Ecaterinei, Ioan Mocioni de Foeni, cumpără în 1853 de la conții Zichy domeniul de 6000 iugăre de la Căpâlnaș cu suma de 260.000 florini. Acolo s-au stabilit cei doi, domeniul ajungând în posesia familiei Mocioni. Cei doi soți vor ridica un palat în stil francez. Atât timp cât a trăit, Ecaterina a fost o figură dominantă a
Castelul Teleki din Căpâlnaș () [Corola-website/Science/323365_a_324694]
-
pământ, circa 420.000 de familii aveau între ½ -3 ha de pământ, iar 360.000 de familii între 3 și 5 ha de pământ. Situația este asemănătoare și în Transilvania, aici cele 6.126 de gospodării moșierești de peste 100 de iugăre reprezentau 0,72% din totalul exploatărilor, dar stăpâneau 35,74% din terenul cultivabil, iar cele de peste 1.000 de iugăre, 25,13% din suprafața totală. În Transilvania, 598.132 de proprietăți aveau până la 10 iugăre, adică peste 71% din totalul
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
5 ha de pământ. Situația este asemănătoare și în Transilvania, aici cele 6.126 de gospodării moșierești de peste 100 de iugăre reprezentau 0,72% din totalul exploatărilor, dar stăpâneau 35,74% din terenul cultivabil, iar cele de peste 1.000 de iugăre, 25,13% din suprafața totală. În Transilvania, 598.132 de proprietăți aveau până la 10 iugăre, adică peste 71% din totalul gospodăriilor. 4601 de mari proprietari stăpâneau circa 2,7 milioane de ha de pământ agricol, adică circa 37% din suprafața
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
gospodării moșierești de peste 100 de iugăre reprezentau 0,72% din totalul exploatărilor, dar stăpâneau 35,74% din terenul cultivabil, iar cele de peste 1.000 de iugăre, 25,13% din suprafața totală. În Transilvania, 598.132 de proprietăți aveau până la 10 iugăre, adică peste 71% din totalul gospodăriilor. 4601 de mari proprietari stăpâneau circa 2,7 milioane de ha de pământ agricol, adică circa 37% din suprafața funciară, în timp ce 843.448 de proprietari dețineau 2,5 milioane de ha, adică 34% din
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
843.448 de proprietari dețineau 2,5 milioane de ha, adică 34% din suprafața totală. Apartenența pământului în functie de naționalitatea proprietarului arată că peste 70% din totalul terenului agricol era în posesia maghiarilor. Dintre proprietățile între 100-1.000 de iugăre, 61,4% erau în posesia maghiarilor, 20,3% în posesia românilor și 16,1% aparținea germanilor. Proprietățile de peste 1.000 de iugăre, într-un procentaj de 81% erau ale maghiarilor, 7,7% ale germanilor și 5,5% ale românilor. 81
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
arată că peste 70% din totalul terenului agricol era în posesia maghiarilor. Dintre proprietățile între 100-1.000 de iugăre, 61,4% erau în posesia maghiarilor, 20,3% în posesia românilor și 16,1% aparținea germanilor. Proprietățile de peste 1.000 de iugăre, într-un procentaj de 81% erau ale maghiarilor, 7,7% ale germanilor și 5,5% ale românilor. 81% din moșiile de peste 100 de iugăre și 93,7% din cele de peste 1.000 de iugăre erau în posesia maghiarilor. Din totalul
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
maghiarilor, 20,3% în posesia românilor și 16,1% aparținea germanilor. Proprietățile de peste 1.000 de iugăre, într-un procentaj de 81% erau ale maghiarilor, 7,7% ale germanilor și 5,5% ale românilor. 81% din moșiile de peste 100 de iugăre și 93,7% din cele de peste 1.000 de iugăre erau în posesia maghiarilor. Din totalul exploatațiilor care aveau înte 0,1 iugăre și 5 iugăre, 70,5% aparținea românilor, în timp ce dintre cele între 5-10 iugăre 69,4%. La începutul
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
germanilor. Proprietățile de peste 1.000 de iugăre, într-un procentaj de 81% erau ale maghiarilor, 7,7% ale germanilor și 5,5% ale românilor. 81% din moșiile de peste 100 de iugăre și 93,7% din cele de peste 1.000 de iugăre erau în posesia maghiarilor. Din totalul exploatațiilor care aveau înte 0,1 iugăre și 5 iugăre, 70,5% aparținea românilor, în timp ce dintre cele între 5-10 iugăre 69,4%. La începutul secolului al XX-lea se dezvoltă și se răspândește arenda
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
ale maghiarilor, 7,7% ale germanilor și 5,5% ale românilor. 81% din moșiile de peste 100 de iugăre și 93,7% din cele de peste 1.000 de iugăre erau în posesia maghiarilor. Din totalul exploatațiilor care aveau înte 0,1 iugăre și 5 iugăre, 70,5% aparținea românilor, în timp ce dintre cele între 5-10 iugăre 69,4%. La începutul secolului al XX-lea se dezvoltă și se răspândește arenda. În această perioadă aproximativ 336.000 de ha de teren agricol erau arendate
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
7% ale germanilor și 5,5% ale românilor. 81% din moșiile de peste 100 de iugăre și 93,7% din cele de peste 1.000 de iugăre erau în posesia maghiarilor. Din totalul exploatațiilor care aveau înte 0,1 iugăre și 5 iugăre, 70,5% aparținea românilor, în timp ce dintre cele între 5-10 iugăre 69,4%. La începutul secolului al XX-lea se dezvoltă și se răspândește arenda. În această perioadă aproximativ 336.000 de ha de teren agricol erau arendate, cei care luau
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
moșiile de peste 100 de iugăre și 93,7% din cele de peste 1.000 de iugăre erau în posesia maghiarilor. Din totalul exploatațiilor care aveau înte 0,1 iugăre și 5 iugăre, 70,5% aparținea românilor, în timp ce dintre cele între 5-10 iugăre 69,4%. La începutul secolului al XX-lea se dezvoltă și se răspândește arenda. În această perioadă aproximativ 336.000 de ha de teren agricol erau arendate, cei care luau pământ în arendă erau, în special, chiaburii, o parte a
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
aceste exploatații, munca în dijmă era răspândită pe circa 2/3 din totalul lor. În Transilvania erau circa 116.000 de dijmași țărani, din care circa 9.000 nu avea pământ deloc iar 105.000 aveau mai puțin de 5 iugăre. În urma situației critice în care se afla țăranul român, realizarea unei reforme agrare și rezolvarea problemei agrare se regăsește în programul mai multor partide, încă din perioada antebelică. Legiferarea reformei agrare a luat un timp îndelungat în toate provinciile istorice
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
și Maramures . Deși erau patru legi diferite elaborate și sancționate, în esență principiile lor erau identice. În Vechiul Regat se expropria parțial pământul cultivabil astfel: În Transilvania, se expropria parțial, pământul cultivat de proprietar dacă depășea suprafața de 50 de iugăre la munte, 100 de iugăre la deal și 200, 300 și 500 de iugăre în funcție de cererea de împroprietărire. Aceasta se făcea prin loturi tip de 7 iugăre și loturi de completare până la 7 iugăre. Exproprierea atingea pe toți proprietarii privați
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
legi diferite elaborate și sancționate, în esență principiile lor erau identice. În Vechiul Regat se expropria parțial pământul cultivabil astfel: În Transilvania, se expropria parțial, pământul cultivat de proprietar dacă depășea suprafața de 50 de iugăre la munte, 100 de iugăre la deal și 200, 300 și 500 de iugăre în funcție de cererea de împroprietărire. Aceasta se făcea prin loturi tip de 7 iugăre și loturi de completare până la 7 iugăre. Exproprierea atingea pe toți proprietarii privați fără să țină cont de
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
erau identice. În Vechiul Regat se expropria parțial pământul cultivabil astfel: În Transilvania, se expropria parțial, pământul cultivat de proprietar dacă depășea suprafața de 50 de iugăre la munte, 100 de iugăre la deal și 200, 300 și 500 de iugăre în funcție de cererea de împroprietărire. Aceasta se făcea prin loturi tip de 7 iugăre și loturi de completare până la 7 iugăre. Exproprierea atingea pe toți proprietarii privați fără să țină cont de calitatea lor juridică, caracterul imobilului sau naționalității. În Transilvania
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
se expropria parțial, pământul cultivat de proprietar dacă depășea suprafața de 50 de iugăre la munte, 100 de iugăre la deal și 200, 300 și 500 de iugăre în funcție de cererea de împroprietărire. Aceasta se făcea prin loturi tip de 7 iugăre și loturi de completare până la 7 iugăre. Exproprierea atingea pe toți proprietarii privați fără să țină cont de calitatea lor juridică, caracterul imobilului sau naționalității. În Transilvania se expropriază în întregime toate proprietățile rurale și extravilane urbane aparținând persoanelor juridice
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
dacă depășea suprafața de 50 de iugăre la munte, 100 de iugăre la deal și 200, 300 și 500 de iugăre în funcție de cererea de împroprietărire. Aceasta se făcea prin loturi tip de 7 iugăre și loturi de completare până la 7 iugăre. Exproprierea atingea pe toți proprietarii privați fără să țină cont de calitatea lor juridică, caracterul imobilului sau naționalității. În Transilvania se expropriază în întregime toate proprietățile rurale și extravilane urbane aparținând persoanelor juridice care urmăresc satisfacerea unui interes public, pământul
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
pământul rural al absenteiștilor (absenteist fiind considerat cel care de la 1 decembrie 1918 până la depunerea legii a lipsit din țară chiar și o singură zi fără a avea vreo însărcinare oficială în străinătate, excepție făcând proprietățile rurale până la 50 de iugăre), iar în Vechiul Regat proprietățile rurale ale supușilor statelor străine, fie că sunt străini prin originea lor, fie că au devenit străini prin căsătorie, proprietățile rurale ale absenteiștilor, pământul cultivabil al Domeniului Coroanei și Casei rurale . Au fost expropriate până în
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
completă a satului din acea perioadă istorică: a] Informații edilitare, populație și structura pe sexe: b} Structura populației pe grupe de varsta : Situațiile statistice prezentate mai sus scot în evidență că în anul 1890 Aruncuta avea o suprafață de 8482 iugăre cadastrale, adică 4920 hectare, iar după numai 10 ani, respectiv în 1900- suprafață scade la 3483 iugăre cadastrale (2020 hectare), ceea ce înseamnă că lipsesc 2900 hectare. Se pune întrebarea unde sunt acele suprafețe lipsa? Bătrînii satului susțin că parțial aceste
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
populației pe grupe de varsta : Situațiile statistice prezentate mai sus scot în evidență că în anul 1890 Aruncuta avea o suprafață de 8482 iugăre cadastrale, adică 4920 hectare, iar după numai 10 ani, respectiv în 1900- suprafață scade la 3483 iugăre cadastrale (2020 hectare), ceea ce înseamnă că lipsesc 2900 hectare. Se pune întrebarea unde sunt acele suprafețe lipsa? Bătrînii satului susțin că parțial aceste terenuri au fost preluate de către Fermă de stat Erdănima, aflată la granița de vest a satului, respectiv
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
nou și exodul rapid al sătenilor la oraș , pregătirea școlară permițîndu-le o adaptare rapidă la noile activități industriale , care începuse să fie extinse pe scară largă după 1965 . În anul 1885 suprafață totală a gospodăriilor din Aruncuta a însumat 3489 iugăre (1 iugăr =0,58 ha), aferente unui număr de 169 gospodării, din care: După situația juridică dată de regimul de folosire erau disponibile 2180 iugăre în proprietate, 1254 iugăre în arendă și 55 iugăre uzufruct viager. Raportul suprafeței totale a
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]