2,397 matches
-
simțită în concertul națiunilor cu ceea ce ei au mai reprezentativ. Nelipsit de la evenimentele Câmpului Românesc din Hamilton de când a călcat pe pământ canadian, inginerul Dumitru Răchitan, ca președinte al Asociației Culturale Române în ultimul deceniu asigură evenimentelor de acolo o izbândă reală. Cu experiența și entuziasmul său de bun român, domnul președinte știe cu exactitate când se cere să acționeze discret cu întreaga lui echipă de prieteni voluntari, mereu aceiași, și când este cuvenit să apară în față, întâmpinându-și musafirii
INTERVIU CU DOMNUL DUMITRU RĂCHITAN, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE DIN HAMILTON, CANADA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380136_a_381465]
-
dezvăluie pe eroul piesei, pe Mircea M. Ionescu, cu convingerile, cu gândurile, cu visurile, cu aspirațiile, cu speranțele, cu bucuriile, cu dezamăgirile, cu disperările, cu furiile, cu încrâncenările, cu hotărârile, cu determinările sale, cu forța și slăbiciunile sale omenești, cu izbânda sa finală asupra tuturor greutăților, piedicilor și necazurilor. „New York-ul a alungat moartea din mine - scrie în finalul răscolitoarei sale piese MMI. Îi datorez viața adevărată, nefardată, New York-ul m-a făcut bărbat în sensul moral al cuvântului. [...] Taximetria a
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
a spus că cele două lungmetraje românești de la Festivalul Internațional de Film de la Berlin 2015 au „o temă universal-valabilă și extrem de locală în egală măsură, ceea ce este foarte greu să obții de obicei, asta mi se pare cea mai mare izbândă și a lui Tudor Giurgiu și a lui Radu Jude”. „Aferim!”, despre care presa internațională de profil a relatat că este „o lecție aspră de istorie, ușurată de umorul deocheat și de elementele westernului clasic”, este un film istoric, a
Berlinala 2015 – Irina Nistor: „Aferim!”, un film extrem de dur, cu şanse la premiul pentru originalitate [Corola-blog/BlogPost/93707_a_94999]
-
dinții nu-i mai avem așa, cum ni i-au dat părinții. Nu mă consider în toate un exemplar versat; mai am destule rate să le plătesc la stat, deși sunt mulți care mai cred în mine că voi avea izbânzi în ziua cea de mâine. Dar, mă îndoiesc de-asemenea succese, când văd atâți neisprăviți la mese cu traseiste din colțurile țării, pe care, în final, le-aruncă-n valurile mării. N-am mai citit de mult o carte; de intrigi n-
O ALTĂ SOCOTEALĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377219_a_378548]
-
Har e cuprinsă. Nu-i vers mai duios, nu-i cântare, Să spună cât ești de frumos, Dar duhu-mi șoptește: Dă slavă! Acesta e Domnul Cristos!" Acelor ce cred Vestea Bună, Dai har și putere de sus, Nădejde în zilele-amare Izbândă în Tine, Isus. Cu cât suferința-i mai mare, Gândesc cât de mult m-ai iubit Și râvna ce-o am în slujire, Îți spune că sunt fericit. Da, Doamne! Mi-ai dat mântuirea, Deși Te-am scuipat, biciuit, Cum
TE-ADOR CHIAR ȘI-ATUNCI CÂND SUSPIN de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382167_a_383496]
-
lipsească de la marea Sărbătoare?! Iată gândul ce-i sfârtecă fetei sălbatic mintea. Din toamnă tatăl zăcea-n dureri sleitoare... Și vraciul adus i-a menit: „Numai căldura îl va ostoi, de va avea noroc să treacă iarna!” Makhan știa că izbânda ei la vânătoare l-ar sprijini în călătoria către primăvară și vindecare... Deunăzi avusese copila un vis despre-o pasăre c-un bulgăre de foc bătând în piept, care tânjea ca firul ierbii să facă-nainte-i covor, cu mușchi
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
mai bine rostogolul de zăpezi strălucind înspre vale. Sub atingerea perdelei purtate de vulturiță-n gheare, omătul se preface-n pulbere învinsă de tăria vremii calde... Ce pradă mai de soi putea să-i aducă sora din înălțimi?! Fericită de izbândă, Makhan scrutează orizontul în căutarea vulturiței, s-o cheme, s-o strângă la piept mulțumindu-i. Dar n-o mai poate ajunge, nici măcăr în gând! Akhnu zboară tot mai departe, ducând cu sine greul iernii. Îndeamnă spre o altă
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
chinovie ce stă în calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... De fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești, în această zonă care a fost de-a lungul istoriei aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul și obiectivul acesta fiind perceput ca un triumf al nostru constatând, încă o dată
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
de poporul român de 23 de milioane de oameni a venit! Să o numim așa cum se cuvine și cum sîntem datori să o lăsăm în memoria urmașilor noștri, clipa libertății. Mai cu seamă să învățăm că această cucerire istorică, această izbîndă atît de greu plătită, această minune extraordinară care ni se întîmplă fiecăruia dintre noi se cere să o păzim, prețuind-o cum se cuvine, apărînd-o de oricine ar putea crede că ar mai putea întoarce vreo clipă mijloacele violenței, ale
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
documentar sugestiv, realizat de D-na Monica Tănase și prezentat în 2011, la târgul de carte “Gaudeamus”, cu prilejul lansării cărții realizate prin interviuri succesive luate D-nei Elena Ion Arnăuțoiu. Dl. Sergiu Rizescu i-a felicitat pe musceleni pentru această izbândă materială și morală, lansând apelul, în calitatea sa de vicepreședinte al AFDPR la nivel național, la marea sărbătoare de la 7 mai 2016 din București, când Lenin de odinioară va fi înlocuit, la vechea Casă a Presei, de Monumentul dedicat Rezistenței
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
nu se mai întorc, căci nu ar avea de ce. Totuși, chiar dacă rămân acolo, ei pot vota electronic, această cale fiind una extrem de eficientă. Dacă doresc să revină în țară, poate și investesc aici, chiar dacă nu vor avea cine știe ce sorți de izbândă. Partidul domniei sale este foarte preocupat de viitorul României și de soarta acestor tineri. Angajatorii care îi primesc în echipele lor vor beneficia de niște stimulente financiare, astfel încât să le mai atenueze pierderile. De asemenea, dacă vor fi interesați de cei
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
asumându-mi identitatea de conducător magic al clanului meu, priceput în vrăji pictate pe pereții grotei pentru ca vânătorii să-și doboare prada: Ei au plecat să năruie gazéle. De sub pământ, prin ruga mea flămândă, eu goana le-o îndrept către izbândă căci vrăji temute-amestec în vopsele. O, cele mai frumoase dintre ele s-au deșteptat pe zid în salt și pândă: eu cel nevolnic, cu săgeată blândă, sunt primul vânător al ginții mele! Fără de mine n-ar pieri mistreții, bizonii s-
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
Norway.Today, în 2005, în Italia, la Castilioncello - locul de unde, cîndva, am avut norocul, cum mi-au explicat localnicii, să văd, într-o zi coborîtă din vis, în depărtarea apelor, Corsica cea impunătoare. De ce nu mi s-a părut o izbîndă 69? Pentru că se merge, prea mult, pe clișee folosite și răsfolosite, convenții peste care dai peste tot în lume în teatrul-instalație-performance multimedia. M-a surprins, într-un fel, îmbibarea regizoarei de forme fără fond, de înscrierea cu orice preț în
Femeia si Barbatul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8219_a_9544]
-
mai lucra cu mine". Relațiile sale cu oameni pe care îi ajută să se dezvolte sunt trainice, faptul că de cinci ani are o echipă solidă, care nu a fugit de lângă el și cu care lucrează foarte bine reprezintă o izbândă. Tedy Necula renunță la tot pentru film. Renunță la iubite, la sfaturi, la întâlniri mai dese cu apropiații, la comunicare cu familia. Acesta e un capitol la care lucrează, apoi negreșit trebuie pus în practică în stilul său pertinent creației
"Tedy mă cheamă, "maistre" mă strigă, Tudor mă numesc!". Vezi aici povestea unui speaker motivațional () [Corola-journal/Journalistic/82256_a_83581]
-
industrializarea socialistă - victorii ale comunismului în cele două domenii ale vieții sociale ai cărei actori sunt țăranii și muncitorii. Dar nu numai ei: activiștii de partid dețin rolul principal, al "înțelepților", deținătorii adevărurilor și ai soluțiilor de viață socială. Primele izbânzi, îndelung lăudate, sunt romanele: Mitrea Cocor (1949) de Mihail Sadoveanu, Temelia (I, 1951) de Eusebiu Camilar, Trandafir de la Moldova (1952) de Ion Istrati, Ogoare noi (1953) de Aurel Mihale, Bărăgan (I, 1954, II, 1959) - acestea pe tema colectivizării, iar despre
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
său". (Gând românesc, nr. 3, martie 1934) într-o conferință rostită la Radio București Perpessicius sintetizează esențialul și-și exprimă simpatia față de indiscutabilele merite ale autorului: "Obsedată de sexualism și de metafizică, plină de contradicții ca orice organism viu, cu izbânzi și înfrângeri, generația tânără din romanul lui Mircea Eliade este mediul cel mai prielnic dramelor de conștiință. Și întoarcerea din rai este o suită de astfel de drame, fie că unii din eroi se pierd în gestul participării la revoluție
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
din motivația acelui „n-a fost să fie” despre care s-a spus că urmărește creația muzicală a ultimilor decenii. Dar cine se face frate cu dracul nu va trece niciodată puntea, dracul fiind vrăjmașul nedezmințit al oricărei împliniri sau izbânzi pozitive. Mai ales că în muzica de azi există o tendință generală a compozitorilor care se vaită bovaric de ceea ce nu sunt, omițând să valorifice christic ceea ce sunt.
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
taifas era atât de mare încât conversația prietenească a continuat mult și bine la o berărie din apropiere...) Caut să găsesc și să exprim aici formula, chimică sau alchimică, a succesului: ce anume a transformat această întâlnire poetică într-o izbândă, scoțând-o din banalitatea obișnuită, pe care o prevăzusem? Dar, probabil, întrebarea nu e corect formulată: în loc de ce anume trebuie pus cine anume și atunci răspunsul devine oarecum simplu. S-au conjugat bunele intenții și eforturile unor oameni de vocație
Literatura română la Praga by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/8324_a_9649]
-
transpunere muzicală. Concepută ca un ciclu de 7 Haiku (fiecare piesă durează un singur minut și poartă un titlu rostit ferm de o voce femenină Și torna, Aspetto, Latte, Vai via, În dietro), piesa lui Adrian Enescu este o mare izbândă pe care o adaugă succeselor sale anterioare. Au urmat compozițiile electronice realizate de Nicolae Teodoreanu - Kuburdu - Cuvântul, de Ciprian Pop - Peisagii, de Adrian Borza - Akedia. Programul s-a încheiat cu Just passing through... pentru clarinet, saxofon, vioară, actor și mediu
Meridian, la Conservator by Veturia DIMOFTACHE () [Corola-journal/Journalistic/83408_a_84733]
-
iar succesul a fost unul remarcabil. În cartea sa “Cerbul de aur / 50 de autografe”, apărută în 1970, Aurel Crișan scria: “Marele Trofeu cucerit de Luminița Dobrescu la cea de-a doua ediție a concursului de la Brașov a fost o izbândă apreciată de un public numeros. Juriul a decis succesul reprezentantei noa- stre în ampla confruntare, încu- nunând grația, entuziasmul, patetismul și, neîndoielnic, calită- țile vocale ale Luminiței Dobrescu. Iar la a 3-a ediție, printre invitații între care s-au
Povestea (?i... pove?tile!) continu? (V) by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83417_a_84742]
-
la construcția exemplară a domniei sale. Un edificiu cultural nobil și impresionant ridicat într-o cetate de provincie tributară trecutului, șabloanelor, prejudecăților. Pentru Craiova, Festivalul Shakespeare este o deschidere fantastică. Și nu doar culturală. Pentru teatrul românesc, pentru spectatorii lui împătimiți, izbînda este remarcabilă! Și pe termen lung. Astfel, elementul de comparație devine unul viu, concret, palpabil. Poți să faci analize în cunoștință de cauză cu ce se petrece prin lume, poți să anulezi izolarea, poți să lași ideile să circule și
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
că un magistral Jurnal, ca acela de care ne ocupăm aici la Ierusalim, îi face o teribilă concurență, atît în ce privește balzaciana stare civilă, cît și ca efect al cronologiei la care e obligat. Înainte de a încheia, să nu uităm marea izbîndă a caietelor: autoportretul. De fapt, aproape fiecare rînd, despre oricine și orice ar trata, se constituie într-o tușă de lumină, de umbră ori de întuneric la acest teribil raport despre sine însuși, fila unei scrisori-testament, literar și nu numai
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
unitar și solidar spre a impune profesiunea și demnitatea de scriitor, des ultragiate de editorii și proprietarii de ziare și reviste din acea vreme. O primă tentativă a fost făcută de începutul anului 1904, dar nu a avut sorți de izbândă. în articolul Societatea Scriitorilor Români, publicat în revista Boabe de grâu, nr. 10, din 1934, Victor Ion Popa își amintea de "truda lui N. Petrașcu" de a întemeia o astfel de societate, dar care n-a avut rezultatul scontat "din
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
de directă proporționalitate dintre cele două simțăminte: "Să iubești de zece ori cît mine / Tot ce-a fost clădit în luptă grea! Să urăști de zece ori cît mine / Tot ce vieții-n drum ar fi să stea!" Totul pentru izbînda păcii). E demn de menționat că aceste din urmă versuri sînt dedicate de Eugen Frunză fiului său nou-născut. El răspundea, în acest fel, directivei care cerea ca și copiii să fie educați în același cult al urii. Iar solicitarea e
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
ale unor capodopere, ce ar putea fi continuate prin abordări aduse către timpul nostru. Sunt posibile trasee pe care încercăm să le conturăm. Nu există neapărat un început pornind de la ce spune artistul: „Tradiția este o zestre, un memorial al izbânzilor noastre pe plan sensibil”. Amintim asemenea priviri devenite imagini-sunete - Wagner - Melodie infinită, Verdi - Il Dio Verdi (versiune orchestrală a Cvartetului), Chopin - Chopin orchestral (piese celebre pentru un balet imaginar), Enescu - Omagiu lui Enescu, Perlea - Cvartetul devenit Muzică op. 10, dar
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]