229 matches
-
structură sau o evoluție originală ș.a.m.d. Studiile de caz merită parcurse, însă nu doar pentru „povestea specifică” pe care o includ, ci și pentru informațiile cu caracter de generalitate; după cum am arătat pe parcursul lucrării, organizațiile sunt caracterizate de izomorfism, de convergență, de o similaritate a modalităților de rezolvare a unor probleme, așa că, parcurgând cât mai multe exemple, cititorul poate înțelege problemele comune ale organizațiilor și soluțiile lor similare, modalitățile generale de structurare și funcționare a organizațiilor și tipurile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a organizațiilor depinde de satisfacerea grupurilor de interese (stakeholders), actorilor care influențează mediul exterior. Precum indivizii, organizațiile se „socializează” în cadrul populației de organizații similare, ajungând să se copieze, să se imite reciproc (în privința strategiilor, organizării, culturilor, comportamentului), procesul fiind numit izomorfism. Creșterea gradului de imitație, de asemănare, izomorfismul, este rezultatul unor procese de coerciție (mediul organizațional le constrânge să se adapteze la cerințele societății, grupurilor de interese), mimetism (imitarea intenționată a celor care au succes pentru a căpăta legitimitate) și standardizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
interese (stakeholders), actorilor care influențează mediul exterior. Precum indivizii, organizațiile se „socializează” în cadrul populației de organizații similare, ajungând să se copieze, să se imite reciproc (în privința strategiilor, organizării, culturilor, comportamentului), procesul fiind numit izomorfism. Creșterea gradului de imitație, de asemănare, izomorfismul, este rezultatul unor procese de coerciție (mediul organizațional le constrânge să se adapteze la cerințele societății, grupurilor de interese), mimetism (imitarea intenționată a celor care au succes pentru a căpăta legitimitate) și standardizare sau normativizare (dezvoltarea de norme, de reacții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
o numiți dumneavoastră, conduce la o explicație perfectă a dilemei „chipului și asemănării”. Ceilalți, veritabilii Creatori, ne-au Întrupat În ființe identice Lor, având o motivație foarte solidă, pe care, de asemenea, o cunoașteți. Pentru Ei, acest, să-i spunem, izomorfism antropologic n-a fost un exercițiu de imagine gratuit sau irațional, ci o condiție și o garanție a reușitei experimentului. Aș putea continua cu alte câteva exemple care mă Îndreptățesc să văd În fragmentul de text din Întâia Carte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
a fost folosit și mai de timpuriu pentru analiza cantitativă, în identificarea de categorii în text, în numărarea și asocierea lor. În ciuda extraordinarelor facilități investigaționale pe care le oferă utilizarea calculatorului, problema principală care rămâne este aceea a lipsei de izomorfism între conținutul (psiho)social și forma lingvistică: aceeași trăire, atitudine, idee, temă, până la urmă, poate fi prinsă în variate cuvinte și expresii, și invers, aceleași formulări lingvistice pot însemna realități socioumane diferite. Desigur, programele de calcul sunt tot mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
foarte ușoară, precum culegerea unui fruct dintr-un copac de pe marginea șoselei. Neștiind dacă și cînd va fi publicată, mi-am făcut cîteva însemnări în timp ce d-l Solomon Marcus și-a ținut comunicarea despre „G. Bacovia și D. Pompei - un izomorfism de structură”. într-o viitoare istorie a culturii romînești, pe cei doi - a spus profesorul - „va trebui să i așezăm în aceeași familie”. N-am reținut toate argumentele. Am notat doar cele mai interesante propoziții referitoare la Bacovia. De pildă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
doi al Poeticii, Aristotel delimitează două moduri de reprezentări: directă (teatrală) și indirectă (narativa). După Aristotel, arta reprezentării este o artă a iluziei. În comparație cu românul, care prezintă, teatrul ține mai mult de reprezentare. Conform conceptului tradițional, reprezentarea este redusă la izomorfism și asemănare, la imagini fidele. Întrucât rezultatele cunoașterii și formării realității, în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, nu mai corespund conceptului de reflectare, teoria reprezentării intra într-o profundă criză. Confruntarea cu perspectivismul, pluralismul și relativismul duce
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
formează un ansamblu de condiții care preexistă campaniei electorale și se prezintă ca un sistem preconstruit. Pentru a fi considerate admisibile, strategiile de comunicare trebuie să respecte în mod imperativ acest sistem preconstruit, ceea ce înseamnă transpunerea unui principiu general al izomorfismului în plan politic. Cu alte cuvinte, mesajul politic, prin conținut, formă și mod de transmitere, trebuie să se acomodeze unui anumit număr de condiții care stau la baza producerii sale. Să luăm drept exemplu legătura existentă între un proces politic
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ce acționează la nivel coercitiv, normativ sau cognitiv, sunt responsabile de generarea Încrederii În viața economică. Rețelele de relații sociale penetrează neregulat sectoarele economice (spre deosebire de instituții care se presupune că difuzează uniform un anumit sector ducând la ceea ce se cheamă „izomorfism structural” - Meyer și Rowan, 1977) ceea ce ar putea explica comportamente aparent inconsistente ale acelorași actori În contexte relaționale diferite. De asemenea, argumentează Granovetter, rețele de relații produc solidaritate și au capacitate de acțiune colectivă, dar aceasta poate fi folosită În
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Legăturile slabe sunt „punți” și astfel contribuie la cuplarea și expansiunea rețelelor evitând enclavizarea și favorizând flexibilitatea cognitivă. „Supraimplicarea” presupune tranzacționarea repetată și exclusivă cu aceeași parteneri, insularizarea rețelei față de piață și rigidizarea structurii acesteia. Supraimplicarea duce, de asemenea, la izomorfism și scăderea diversității În rețea, ceea ce, apropie tot mai mult de integrarea organizațională. Creșterea capacității de coordonare internă a rețelei poate fi Însă costisitoare În termenii adaptabilității organizațiilor la oportunitățile pieței. În plus, așa cum se Întâmplă În cazul integrării ierarhice
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
norme informale care să evolueze În „norme de opoziție” (Nee și Ingram, 1998) atunci când sancțiunile formale sunt slabe În raport cu resursele ce pot fi mobilizate de rețele. Lin (2001) argumentează că difuziunea regulilor jocului, a valorilor și ideologiilor Între rețele determină izomorfismul instituțional al rețelelor (network-society institutional isomorphism). Instituționalizarea organizațiilor ca agenți colectivi autorizați În cadrul proiectului societal lucrează În tandem cu rețelele sociale În procesarea resurselor În capital social și cultural. Totuși, așa cum arată Nee și Ingram În studiile Întreprinse, rețelele pot
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unei conștiințe reciproce printre membrii unui grup de organizații care ajung la concluzia că sunt implicați Într-o activitate comună” (1983:148). În plus, Scott (2004:176) mai adaugă ca indicatori ai structurării: gradul de acceptare a logicii instituționale, creșterea izomorfismului formelor structurale și accentuarea echivalenței structurale a grupurilor de organizații din interiorul câmpului precum și conturarea mai precisă a limitelor câmpului. În continuarea acestor indicatori, am sublinia diferențierea unei structuri de roluri prin ocuparea unor nișe de piață În câmpul respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
variabile sociale, politice și culturale În modelul neoclasic al pieței, dar și cu reconsiderarea rolului acțiunii În cadrul teoriilor instituționaliste. Ele sunt structuri de interacțiuni emergente, ordonate social și cultural și se constituie În modele teoretice cu grad mai mare de izomorfism față de patternurilor reale de cooperare Între actori decât piața concurențială sau integrarea ierarhică, fiindcă explică deopotrivă structurile intra și interorganizaționale de producere a cooperării social-economice. În plus, câmpurile transcend clivajul public - privat, deoarece organizațiile comerciale private funcționează În baza instituirilor
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a eleganței formalizărilor matematice neoclasice, dar câștigurile euristice pot compensa pierderile simplității. Argumentul central pe care l-am urmărit este acela că un model al piețelor ca spații social-politice ordonate normativ, structural și relațional prezintă un grad mai mare de izomorfism cu patternurile reale decât modelele neoclasice bazate doar pe interacțiunea intereselor pe de o parte (și care ar prezice o volatilitate ridicată) sau a celor sociologice instituționaliste bazate exclusiv pe asumarea unor roluri sociale (și care ar prezice o stabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
profundă, greu observabilă (relații interpersonale, obiceiuri, uzanțe, relații cu beneficiarii etc.), alături de elemente ce țin de comportamentul social și atitudinile membrilor ei. Dintr-o perspectivă sintetică, se identifică trei sensuri ale conceptului: - cultura organizațională ca variabilă anterioară în relație de izomorfism cu cea a ambientului (cultură de tip paternalist); - cultura organizațională ca variabilă structurală, neizomorfă pe deplin cu cultura socială, descrisă alături de alte componente ale organizației (structură ierarhică, mod de control etc.); - cultura organizațională ca metaforă ce descrie organizația în ansamblul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
profundă, greu observabilă (relații interpersonale, obiceiuri, uzanțe, relații cu beneficiarii etc.), alături de elemente ce țin de comportamentul social și atitudinile membrilor ei. Dintr-o perspectivă sintetică, se identifică trei sensuri ale conceptului: - cultura organizațională ca variabilă anterioară în relație de izomorfism cu cea a ambientului (cultură de tip paternalist); - cultura organizațională ca variabilă structurală, neizomorfă pe deplin cu cultura socială, descrisă alături de alte componente ale organizației (structură ierarhică, mod de control etc.); - cultura organizațională ca metaforă ce descrie organizația în ansamblul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Etapa 6, din același context istoric, au aceleași judec]ți morale? Dac] prima tez] nu este corect], atunci, din nou, aceasta sugereaz] c] dezvoltarea moral] și cea cognitiv] nu sunt atât de izomorfe cum ar vrea Kohlberg s] cread] - dac] izomorfismul ar însemna c] dezvoltarea moral] cognitiv] ofer] aceleași judec]ți morale substanțiale, și atât. Dup] cum am observat, din punctul de vedere al lui Aristotel, educația moral] este indispensabil] dezvolt]rii morale; c]ci el a susținut, printre altele, c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o găsim utilă (p. 102, tabelul 4.1): Piloni instituționali AGENȚI Reglatori Normativi Cultural-cognitivi Sisteme simbolice Reguli și legi Valori și perspective Categorii, tipizări și scheme Sisteme relaționale Sisteme de conducere și sisteme de putere Regimuri și sisteme de autoritate Izomorfism structural și identități Rutine Protocoale și proceduri standard de acțiune Slujbe, roluri și acceptarea sarcinilor Scenarii Artefacte Obiecte care respectă specificațiile impuse Obiecte care respectă convențiile și standardele Obiecte înzestrate cu valoare simbolică Analizând universul deja dens al studiilor privind
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
output-ului în acțiune (cu alte cuvinte, acest predicat asigură condiția esențială pentru funcționarea, fără riscuri sau cu riscuri minime, a politicii guvernamentale); B. Lista predicatelor suficiente pentru resursele economice ale politcii guvernamentale B.1. Pentru resursele economice non-financiare 1. Izomorfismul de natură(Predicatul este valabil doar pentru resursa umană și resursa managerială.) -notația predicatului:; -definiția predicatului: regăsirea, cel puțin la același nivel calitativ al randamentului economic specific, a celor două categorii de resurse economice în structura output-ului; -funcția predicatului
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
un orizont de timp previzibil, a capitalului uman și a capitalului de tip know-how (capitaluri care asigură resursele active ale procesului, adică acele resurse care antrenează, conform funcției de producție specifice, toate celelalte resurse economice implicate în politica guvernamentală); 2. Izomorfismul funcțional(Predicatul este valabil doar pentru resursa materială, resursa informațională și resursa formală.) -notația predicatului: ; -definiția predicatului: asigurarea, prin intermediul celor trei componente de output, a exercitării funcțiilor acestor componente, pentru ciclul economic următor; -funcția predicatului: evitarea, pe un orizont de
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
acestor componente, pentru ciclul economic următor; -funcția predicatului: evitarea, pe un orizont de timp previzibil, a șocurilor posibile ca urmare a nesuprapunerii modificărilor structurale ale inputurilor necesare cu modificările structurale ale output-urilor efective; B.2. Pentru resursa financiară 1. Izomorfismul de viteză -notația predicatului: ; -definiția predicatului: asigurarea convertirii output-ului politicii guvernamentale în acțiune, (indiferent de înlănțuirea multi-ciclurilor în procesul economic în cauză sau între mai multe procese economice corelate funcțional) în interiorul unui gap temporal care asigură lipsa riscului de
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
lucrurile. Un strigăt surd e ridicat „pentru însuflețirea/ lumii rămasă oarbă în cuvânt”. Dobândind prestigiu inițiatic, alveola secată a lumii și a lucrurilor va deveni emblema poeziei lui O., captată în arhetipul „roții întoarse a lumii”, care tutelează un bogat izomorfism al năzuitei palingeneze: orbita ciclopului, care își visează perechea, „galopul” aștrilor în sferele galactice, hora, cercurile, cupele reversibile ale clepsidrei, melcul, șarpele încolăcit în urme uscate, dar visând „cum înconjoară grădini”. Cu un instrumentar expresiv și formal larg uzitat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
Analysis, University of Chicago Press, Chicago, 1991. footnote>, în noile condiții, competiția ar putea duce la o convergență în acele domenii în care concurența a reliefat o serie de elemente eficace care pot fi asumate de toți competitorii, deci un izomorfism coercitiv (impus de stat, alte organizații, prin norme și obligații), un izomorfism mimetic (copierea unor practici de succes), un izomorfism normativ (impus de procesele de profesionalizare). Schimbări majore ale mediului sunt produse de trecerea spre societatea (economia) condusă prin cunoaștere
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ar putea duce la o convergență în acele domenii în care concurența a reliefat o serie de elemente eficace care pot fi asumate de toți competitorii, deci un izomorfism coercitiv (impus de stat, alte organizații, prin norme și obligații), un izomorfism mimetic (copierea unor practici de succes), un izomorfism normativ (impus de procesele de profesionalizare). Schimbări majore ale mediului sunt produse de trecerea spre societatea (economia) condusă prin cunoaștere<footnote Nica, Elvira, Psihosociologia managerială, cap. 11. footnote>. Ceea ce este remarcabil, din
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
domenii în care concurența a reliefat o serie de elemente eficace care pot fi asumate de toți competitorii, deci un izomorfism coercitiv (impus de stat, alte organizații, prin norme și obligații), un izomorfism mimetic (copierea unor practici de succes), un izomorfism normativ (impus de procesele de profesionalizare). Schimbări majore ale mediului sunt produse de trecerea spre societatea (economia) condusă prin cunoaștere<footnote Nica, Elvira, Psihosociologia managerială, cap. 11. footnote>. Ceea ce este remarcabil, din perspectiva cursului nostru, se referă la noul loc
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]