KorAP: Find »[drukola/base=izraelit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...13 >

323 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

cerute de acele personalități lovind chiar existența acelor majorități. Nu adeseori se vor mai găsi condițiuni așa de favorabile ca aceea care a întrunit majoritatea existentă mai vârtos chemată a rezolva o cestiune atât de arzătoare ca aceea a naturalizării izraeliților, impusă de Congresul de la Berlin. Nu întotdeauna, chiar cu fericita invențiune a influenții electorale, se obține o adunare de oameni a căror ambițiune și ușurință să nu fie întrecută decât prin devotamentul lor fără margini către d. Rosetti și nepăsarea

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
meritorii pe cari le-a comis. Iată ceea ce foaia oficioasă nu înțelege deloc. Auzi, dizolvată? O Cameră ai cării membri s-au îmbogățit cu ocazia răscumpărării, o Cameră în care există tainice biurouri de împămîntenire, unde cu bani peșin fiece izraelit {EminescuOpXII 147} de treabă poate câștiga onoarea și avantajele cetățeniei române fără a fi îndeplinit condițiile înscrise în Constituție? Auzi, dizolvată o Cameră care, fără rezistența opoziției întrunite, era să împămîntenească propunerea Costinescu cu toate urmările și categoriile ei? Se

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
igienă a orașului Iași, din care constatăm următoarele: În cursul anului 1880 s-au născut creș[tini] 1165; izra[eliți] 1488 au murit creștini 1676; izra[eliți] 1059 -511 [plus] 429 avem dar la creștini un minus de 511, la izraeliți un plus de 429 indivizi. Progresul repede al mortalității între români e un semn de bunătatea sistemului liberal, o dovadă de escelența regimului economic și politic sub care trăiește poporul românesc în zilele lui Carol îngăduitorul. Aci în adevăr nu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
nu zahăr, ci sare, e cămăraș la saline. Nu așa se face treabă. Iată, le recomandăm părintește ce să facă: La Iași e în formațiune partidul Herșcu Goldner gheorghian. Înscrie-se între corifeii liberalismului, publice {EminescuOpXII 213} articole în "Liberalul" (izraelit), adreseze în fiece săptămână depeși către d. C. A. Rosetti, pună-și candidatura de deputat și... parte vor avea din cumpărătura liniei Cernavoda chiustenge. Acesta e lucru de căpetenie. E drept că în apărarea lor frații Nădejde dovedesc că fostul

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
din Iași, cu care îndealtmintrelea nu mai polemizăm, revine cu calomnia absurdă că vreo câțiva boieri s-ar fi învoit odinioară cu bancherii de acolo ca, pentru suma de 30000 franci, "Timpul" să susție cu foc și cu pară pe izraeliți și că din această sumă foaia noastră ar fi primit 10 000 franci. Această calomnie ziarul evreiesc "ștafeta " ne-o adusese câteva zile înaintea alegerii răposatului Epureanu ca președinte al cubului conservator. Amenințasem cu darea în judecată, e prea adevărat

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
avem nici gust, nici vreme. "Liberalul" reîmprospătează calomnia. Nu putem spune altceva decât că "Liberalul" minte pur și simplu. Nicicând redacția ziarului noastru n-au autorizat pe cineva de-a promite în numele ei vreo concesie în cestiunea izraelită și nici izraeliții înșiși n-au crezut vreodată că, din parte-ne, ar fi cu putință, o asemenea atitudine. Se susține, lucru pe care nici [î]l știm, nici avem a ținea seamă de el, că acum patru cinci ani, când cestiunea izraelită

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
politică prin a fi fracționist. Numit, pentru nefericirea sa, agent diplomatic al României la Roma, i-a intrat de-atunci gărgăunii mărimii și a repedei îmbogățiri în cap și a devenit direct ciracul lui Herșcu Goldner și apărător privilegiat al izraeliților, iar indirect cirac al d-lui C. A. Rosetti, afiliatul Alianței izraelite și al tuturor Internaționalelor din lume. D. Guță Panu are în trecutul său lucruri și mai caracteristice. A primit, sub ministrul Maiorescu, un stipendiu de stat pentru a

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
se simte cu {EminescuOpXII 294} musca pe căciulă răspunde. Dintre organele străine scrise în limba română ne răspunde mai cu seamă acela al noilor fanarioți care, pentru ironia lucrului, se numește "Romînul". Chiar în aceste răspunsuri vedem deosebirea de rasă. Izraeliții caută a fi obiectivi. Se 'nțelege. Capetele sunt anatomic mai bine conformate, mai încăpătoare decât capetele stârpiturilor fanariote; de-aceea și pot avea un interes pentru cestiunea pură, în sine, pentru cea etnologică. Organele izraelite ne răspund prin analogii istorice

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
daca d. Fleva, Caligaris, Giani, Carada, Cariagdi, Pherekydis, Culoglu etc. sunt împămînteniți în regulă? Ne rămășim că cei mai mulți dintre ei sunt neîmpămînteniți, au fost până ieri supuși turcești și grecești, azi supușii nimărui. Chiar d. Rosetti declară în scrisoarea către izraeliții din Capitală că luase pasport turcesc, se 'nțelege că în calitate de supus turcesc. Se știe că turcii dădeau bucuros asemenea paspoarte pentru că ele însemnau o contestare a suveranității României. Astfel d. C. A. Rosetti, pentr-un interes momentan, nu pregetă a

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
mii și iarăși mii de indivizi de proveniență străină se superpun poporului românesc, toți având dreptul constituțional de a trăi din buget, toți având numai exercițiul acestui drept. Un singur ziar ne-a înțeles unde batem, ziar redijat de tineri izraeliți. Cestiunea e socială" a zis acea foaie, și-n adevăr așa este. Oare acest popor românesc n-are altă misiune pe pământ, altă rațiune de-a fi, alt înțeles decât de-a vota pensii reversibile, de-a plăti din sudoarea

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
și a îndupleca pe guvernul imperial să suprime publicarea acelor documente, cari ar face cu neputință rămânerea patrioților la putere. [18 octombrie 1881] ["NUMAI NOI OBSERVASEM... Numai noi observasem, la aparițiunea ziarului "Cumpăna", că foaia aceasta e redijată de tineri izraeliți. Scrisă într-o limbă românească deosebit de bună și c-o inteligență caldă, foaia s-a ferit până acum de-a atinge punctul care-o fi durut-o mai mult, până ce-n sfârșit, în urma mișcării antisemitice și a circulării d-lui

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
pe goniții din alte părți, măsurile luate d-autorități ar fi d-ajuns pentru a opri invaziunea. Împlinirea acestei datorii, ce-n oricare țară este impusă prin inimă și prin interes fiecărui cetățean, avem dreptul să cerem și noi de la izraeliți. Mai este un rău. Nepăsarea, cetățenilor, a guvernelor din trecut și p-alocurea - mai cu osebire peste Milcov - o ne 'nfrînată poftă de câștig, au ajutat la năpădirea satelor de către o mulțime de străini cari n-au nici o meserie și

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
toată lumea. A domnit aci o toleranță religioasă cât se poate de largă și nemărginită, traiul a fost patriarhal, toate trebuințele vieței ieftine ca nicăieri, poporul blând și fără egoism. De aceea au venit în țară lipovenii, bulgarii, grecii, ungurii și izraeliții, mai cu seamă după revoluțiunea din 1848. Astăzi lucrurile s-au schimbat. România, vrând să intre cu pași repezi în sânul statelor apusene, s-a dezbrăcat de multe moravuri și deprinderi din trecut; egoismul sub numele de apărare națională (? ) a

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
neândoios. Mai mult, nu numai starea străinilor s-a îngreunat, dar chiar cei indigeni sunt astăzi mai împovărați decât erau în trecut, având să contribuie cu toți la crearea unor instituțiuni costisitoare și necunoscute altădată. Această schimbare a lucrurilor noi izraeliții o simțim mai adânc decât ceilalți locuitori ai țărei; starea noastră, e mai nefavorabilă decât a creștinilor, fiindcă noi suntem priviți fără cuvânt de inimici și tratați cu bănuieli și neîncredere. Dacă nu din alt interes, cel puțin de milă

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
opri pe coreligionarii noștri să nu vină în România, deoarece ei poate nu vor găsi aci ceea ce poate așteaptă. Făcând României, după cum se cere, un serviciu, întru cât o ferim de elemente străine cari nu sunt binevăzute, rămânem și buni izraeliți când povățuim și arătăm coreligionarilor noștri cari vor să intre în țară ca să se întoarcă mai bine de unde au venit, deoarece în România nu vor avea să sufere și să muncească mai puțin decât oriunde. Traiul s-a scumpit, toți

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
au venit, deoarece în România nu vor avea să sufere și să muncească mai puțin decât oriunde. Traiul s-a scumpit, toți fără, osebire sunt recrutați pentru armată, statul și comuna cere lumii dări care de care mai grele, apoi izraelitul e și împiedicat cât privește domiciliul și negoțul. Ce caută dar între noi izraeliții din țările vecine, unde nu e o stare mai rea? Se mai zice că, din cauza numărului mare al izraeliților aflați în țară, nu se poate îmbunătăți

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
puțin decât oriunde. Traiul s-a scumpit, toți fără, osebire sunt recrutați pentru armată, statul și comuna cere lumii dări care de care mai grele, apoi izraelitul e și împiedicat cât privește domiciliul și negoțul. Ce caută dar între noi izraeliții din țările vecine, unde nu e o stare mai rea? Se mai zice că, din cauza numărului mare al izraeliților aflați în țară, nu se poate îmbunătăți starea lor. Și aci ne lipsesc date autentice. Unii susțin că România are 600

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
dări care de care mai grele, apoi izraelitul e și împiedicat cât privește domiciliul și negoțul. Ce caută dar între noi izraeliții din țările vecine, unde nu e o stare mai rea? Se mai zice că, din cauza numărului mare al izraeliților aflați în țară, nu se poate îmbunătăți starea lor. Și aci ne lipsesc date autentice. Unii susțin că România are 600 000, pe când alții, cu mai mult temei, zic că sunt numai aproape 250 - 300 000 de evrei. Dacă numărul

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
ce mod pot satisface evreii cererea "Romînului" repetată în numărul de 19, 20 ale corentei? Noi credem că, guvernul - presupunem că, ceea ce cere " Romînul" e și dorința guvernului - nu va ajunge la acest scop și nu poate conta pe toți izraeliții - și toți trebuie să conlucreze ca să se atingă această țintă - fără reorganizarea congregațiunilor izraelite, după cum sunt organizați armenii și toate afacerile lor religioase, sub un control sever și conștiincios din partea primăriilor locale. Astăzi guvernul n-are la cine să se

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
și conștiincios din partea primăriilor locale. Astăzi guvernul n-are la cine să se adreseze vrând să execute o măsură relativ la evrei, n-are pe cine să facă responsabil dacă o măsură luată nu aduce roadele așteptate. Organizîndu-se asociațiuni religioase la izraeliți cu scopul hotărât de a satisface trebuințele cultului, de a răspândi cultura și de-a deștepta și dezvolta simțiminte patriotice, toate aceste dificultăți vor dispărea. Lipsa acestor corporațiuni face ca toate măsurile guvernului relative la vagabonzi să degenereze în persecuțiuni

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
totuși nu vor înceta a fi la îndemîna guvernului, văzând că prin aceasta s-a dezbrăcat de neîncrederea ce nutrește în contra-ne, nu tolerează ca organele lui inferioare și uneori chiar și cele superioare să lovească pe nedrept în interesele izraeliților indigeni; cu un cuvânt, când se vor convinge că guvernul vrea numai depărtarea adevăraților vagabonzi, dar nu caută a asupri și a înjosi pe toți evreii din țară fără osebire. Evreii nu voiesc a deveni un fel de șpioni și

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
vite era un monopol comunal precum și coacerea pînii. Chiar din aceste patru parale două erau ale comunei, erau o dare indirectă percepută de la consumatori. Cine au scumpit traiul în Romînia? Neapărat înmulțirea consumatorilor impreductivi, reprezentată mai cu seamă prin elementul izraelit. Tocmai înainte de 1848 - nu în urma lui - deci pe vremea boierilor, starea izraeliților era egală cu a celorlalți cetățeni, nemaipomenind că familiile vechi izraelite - familia Daniel bunăoară din Iași - era considerată ca familie boierească în rând cu oricare alta. Oameni nu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
parale două erau ale comunei, erau o dare indirectă percepută de la consumatori. Cine au scumpit traiul în Romînia? Neapărat înmulțirea consumatorilor impreductivi, reprezentată mai cu seamă prin elementul izraelit. Tocmai înainte de 1848 - nu în urma lui - deci pe vremea boierilor, starea izraeliților era egală cu a celorlalți cetățeni, nemaipomenind că familiile vechi izraelite - familia Daniel bunăoară din Iași - era considerată ca familie boierească în rând cu oricare alta. Oameni nu tocmai bătrâni țin bine minte ce onorabili din toate punctele de vedere

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
a trăi din satisfacerea acestor vicii. Iată cum s-au născut cestiunea izraelită, o cestiune comună nouă, Rusiei de sud, Galiției, Bucovinei, Maramureșului și unor anume regiuni din Ardeal și Țara Ungurească. Propunerea de agricolizare, de colonizare a Dobrogei cu izraeliți cari să devie plugari, ar fi în adevăr bună și admisibilă. Pământul aluvial al gurilor Dunării e de o fertilitate nemăsurat de mare și aproape vergin. Politica esperimentală fiind permisă în asemenea împrejurări, propunerea "Fraternității " are sorți de-a fi

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
și consumatori, iar pe de alta sunt fabricanți și meseriași. Să ni se dea voie a face din capul locului o distincție necesară. Nu vorbim de meseriașii buni și nu în contra lor e îndreptată vreodată o vorbă a noastră. Pe cât izraeliții sunt meseriași buni și conștiincioși, pe cât nu lucrează numai pentru ochi, ci-și onorează meseria prin aceea că produc obiecte de valoare și utilitate reală, ei sunt netăgăduit folositori. Fără îndoială că într-o populație de sute de mii se

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]