273 matches
-
dor măselele. Nu e bine să lași sara focul neînvelit, ușa și ferestrele deschise, că diavolul vine, intră în casă și strînge copilul de-l îmbolnăvește. Cînd dai cuiva foc lunea, vine uliul la găini. Cînd, după ce se trece focul, jăratecul strălucește mult în sobă e semn că are să fie frig. Copilului mic pînă la anul să nu i se tundă părul, că-i rău de foc. Cînd nu ți se aprinde focul în sobă, e semn că o femeie a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
parte bărbătească, femeia va naște băiat; de vei vedea parte femeiască, va naște fată. Se crede că femeia care umblă prin sat imediat după copil, fără să-i fi fost cetit rugăciunea de curățire, pe ceea lume va umbla pe jăratec. Cînd se naște un băiat, de bucurie rîd și chiotorile de la casă, iar cînd se naște o fată, plîng. Copilul nou-născut pînă la șase săptămîni nu e bine ca mama să-l puie în pat la spate, căci la din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că trec șerpii peste tine. Cînd pui la foc un șerpe viu și-l ții așa pînă mai se frige, atunci el scoate de sub solzii lui patru piciorușe. Șerpele are picioare pe care le scoate numai cînd îl pui pe jăratec. S, Cînd se măsură doi copii, să scuipe jos; dacă n-o scuipa, se măsură șerpele cu el și moare. Cînd găsești întîi primăvara șerpe mort, îți pierzi puterile. Să nu ridici șerpele mort în sus de la pămînt, că bate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de țară tăcute, pustii pustiite de viață, asemenea fluviilor și oceanelor. O liniște de moarte domnește peste întreg pământul, dar, cu toate acestea, în inima munților arizi care se ridică în mijlocul deșertului saharian, în adâncul grotelor inaccesibile, subzistă scânteia vieții, jăratecul inteligenței: câțiva șobolani refugiați în aceste nișe, hrănindu-se cu te-miri-ce (rădăcini, poate niște larve sau viermișori care vegetează în pântecele pământului), așteaptă cu prudență ca aerul să redevină respirabil, pentru a se aventura, într-o bună zi, să iasă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ă"Căci multe au mai văzut ochii mei deatâta amar de veacuri câte port pe umerele acestea") par, a fi niște minciuni, tânărul înțelegând miracolul numai atunci când bătrana dispare în văzduh; tot așa, calul care se apropie de tava cu jăratec este numit "ghijoacă urîcioasă, abia transformarea lui miraculoasă, datorată intervenției unui factor sacru ăSfânta Duminică), convingându-l pe feciorul de crai.Un loc aparte îl ocupa Spânul. La început, el nu se abate cu nimic de la comportamentul normal al unui
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
mic, care tot una se contrage (s.n.) mereu, până ce n-a rămas din el...nimic ([Avatarii faraonului Tlà] Eminescu: 2011, II, 169). (h3c) Simțea iar nebunia cuprinzându-i sufle tul...simțea iar sufletul contrăgându-i-se într-un grăunte de jăratec... Simțea iar că nu-i nebunie... că o noapte întinsă îi învălește simțirea și cugetarea, că lumea încetează împrejurul lui... și în somnul lui mortuar parcă mai simte, încet, ca un sunet de vioară subțire și dulce, vorba: amor... apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
să încălzească un sărac?», și nu i-au permis să plece, după cum hotărâse să facă. Și, imediat, mulți dintre ei, adunându-se în jurul său, l-au introdus într-o cameră frumoasă cu un pat luxos și un șemineu plin cu jăratec dogoritor, spunându-i: «Te vei odihni și te vei încălzi așa cum ai dorit». Dar el a răspuns: «Nu un pat luxos, ci doar pământul gol sau un pic de paie sunt îndeajuns unui om sărac și cerșetor». După ce au ieșit
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
reveni în paginile următoare), este la originea mai multor preparate care ne oferă o imagine a înspăimântătoarei penurii în care trăia țăranul român: „geandra“, de pildă, este o bucată de mămăligă rece care se taie felii și se rumenește pe jăratec; după ce se sărează, se dumică într-o strachină în care se toarnă apă. Un alt fel de mâncare: „Puriceii se fac dumicând mămăligă în hârbul de ceaun în care s-a făcut scrob ori balmuș și, frecând-o acolo cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
regimul comunist. „Bucătăria noastră populară nu se reduce la mămăligă, borșul de chitici, pe care atât de pitoresc îl descrie Calistrat Hogaș; nici la bureții copți în spuză, călugărește, sau la halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec. [...] Există la români câteva procedee culinare, născocite parcă anume pentru a uimi până și pe cel mai sceptic locuitor al acestei planete, stârnind admirația și zavistia bucătarilor cu diplomă. Despre unul dintre acestea am să vă povestesc astăzi.“ Ceea ce urmează
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Scrisori către Vasile Alecsandri), precum și din Ciocoii vechi și noi ai lui Nicolae Filimon, roman din care reproducem pasajele ce urmează: „Hoții ieșiră din pădure, junghiară într-o clipă toți mieii, le scoaseră pântecele și, răscolind cu niște pari un jăratec compus din curpeni de viță sălbatică, în care inchiziția ar fi putut să arză o sută de eretici, îngropară într-însul pe toți mieii. [...] Dinu, neînțelegând nimic din acest mod de a face friptură, privea cu uimire. [...] Pe când ceata tâlharilor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a fi experți bucătari și pasionați consumatori: grătarul. Într-un pasaj citat anterior, Păstorel Teodoreanu enunța câteva repere ale „bucătăriei populare“ românești: mămăligă, borș de chitici, bureți copți în spuză și „halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec“. La aceasta din urmă, noi, românii, suntem maeștri, afirmă Păstorel: „Ne-am dovedit meșteri în ce e mai greu de realizat la foc: friptura. [...] Tot românul e născut fripturist (lato sensu).“ Parcă pentru a răzbuna secole întregi de vegetarianism impus
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ziua aceea de Sf. Ioan Botezătorul, când, pe un ger de crăpau pietrele se întorcea acasă de la Fălciu cu sania. Era pe înserat. Ion, bărbatul Domnicăi, mâna caii; doi armăsari negri ca păcatul și focoși de parcă erau ținuți numai cu jăratec. Deodată, un ăuit valurit pe pale de vânt, răsuna de undeva din depărtare, semn că lupii urlau în fugă. Cei doi, Anton și Ion, vânători încercați, își simțiră părul pe cap umezit la rădăcină... - Ne-au luat urma! murmură Anton
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
văd pe Marius la o distanță enormă, Înoată liniștit cu mișcări egale; nu mă vede, nu mă aude. Deodată, lovesc cu mâna În ceva tare, mă prind cu putere, Înșfac lacom un obiect, mă țin cu amândouă mâinile, respir cu jăratec, plămânii Îmi ard, Îmi iau foc; filmul de imagini existențiale devine mai lent, Încetinește ritmul acela sacadat, fulgerător, recunosc malul, e aici la câțiva metri; de ce nu, cred că voi putea să-l ating chiar acum. Ce trebuie să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vom arăta că jabuneh denumește „melancolicul pelerinaj la locurile de care altădată se bucurase Împreună cu infidela“ și că grugnó, luat În sensul cel mai larg, echivalează cu „a scoate un suspin, un irepresibil vaier de iubire“. Vom trece ca peste jăratec prin ñll, unde bunul-gust al cărui portdrapel a fost Ginzberg pare să-l fi trădat deaceastă dată. Scrupulele ne Îmboldesc să copiem notița care urmează și care, după ce ne-a umflat capul cu explicații, ne lasă baltă: „țelul meu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
lucrurile chiar în negru - să trebuiască să-i spună că, știi, s-a cam amânat povestea pentru că unul din copii nu mai e chiar atât de grăbit. Îți dai seama ce i-ar răspunde: bravo, dom’le, mă pui pe jăratec și, când colo, ai dat peste unu’ care ne-a trombonit pe amândoi.“ „Știu și asta. Dar nu-s escroc.“ „Da’ nici n-am spus că ești! Discutam doar, pe cât de rece sunt în stare, ce s-ar spune într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-mi dai cu ceva în cap, ori să te căinezi în vreun fel. Plănuisem totul: purtările astea pe care mi le imaginam eu trebuiau să fie ale unui bărbat care mă iubește; în planul meu, te lăsam un timp pe jăratec, apoi mă agățam de gâtul tău, mă ofeream, ai fi văzut că inventasem fiecare vorbă. Eram cam proastă. Te-ai purtat cu totul altfel decât îmi închipuisem, socoteala mea dinainte n-a mai mers. Cred că te-ai și prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
bine că nimeni din afară n-ar putea schimba un curs al faptelor care înainta încet dar ferm pe un anume făgaș. „N-am știut, n-am știut asta, n-am știut că ești o mască și sub ea e jăratec sau un vulcan“ - spunea Monica Elefteriade și gesturile ei zvâcnit-moale arătau iritare și jenă. „Chiar eu i-am zis să te părăsească. Mi se părea că ești prea indiferent și te porți cu ea îngrozitor.“ „Crezi că e definitiv?“ „Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pare ci În carnea mea sîngerîndă... Te aștept chiar În noaptea asta, Încă sîntem tineri, abia la Începutul anului 1943, crivățul de care vorbești a Început să bată, dar vom găsi În noi tăria de a ne mai aprinde la jăratecul mutat În cenușă... SÎntem Încă tineri. Și cînd ești tînăr...” Poarta casei lui Lung se dă În lături. Un bărbat scund, În jur de treizeci de ani apare În prag și-l strigă, cică e „convocat” la primărie, deși e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
din mari pietre albite în afară și înverzite în adâncurile apei. Da! Frumos acvariu!", zisei, contemplând păstrăvii care țâșneau încoace și încolo pe fundul bazinului. Nu e acvariu, zise ea, se fac mari, se pescuiesc și îi arunci direct pe jăratec, așa vii..." " Da, zisei, ce rafinament, am auzit, le prinzi în ei chiar svîcnirea vieții și o mănînci..." Ea chicoti și ca într-o fulgerare apăru și pieri surâsul ei fermecător, detașat parcă de restul chipului, ca să-i rămână apoi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
chiar el să dea de mâncare mulțimii. Apostolii nu și i-a ales dintre pescari?!" "Rafinați?!" zisei fără ironie. Surâsul reapăru, de astă dată însoțit de același secret humor: "Știu, zise, că nu pot justifica prăjirea peștilor vii direct pe jăratec... dar mie îmi place să-i mănânc așa și sânt foarte buni..." Femeia reapăru, dar nu ne chemă prin cuvinte, ci prin aceeași nepăsare, stând pe peron și contemplând valea, orașul care se întindea în depărtare la picioarele noastre. Nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu ochii ațintiți către Hristos, de El se simțea ocrotit. Hristos trăia și lucra În sufletele și În trupurile muceni‑ cilor. Cu cât se veștejea mai mult mâna mucenicului, cu atât voința Îi era mai Înflăcărată, Întrecea În strălucire chiar jăratecul cărbunilor, scân teía mai tare decât cărbunii. Mucenicul nu simțea vâlvătaia acestui foc material care Îl Învăluia din afară, pentru că Înăuntrul lui ardea focul cel duhovnicesc, cu mult mai Înflăcărat și mai fierbinte decât focul material. Mintea și inima martirilor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
XIII a cărții: (Și totuși tu cititorule îngâmfat ai voi înțelesul poemului) Un poem ca atâtea alte stele ca atâtea alte plante Dar nu simți cum izbucnește din țesuturile mele o flacără Nu simți cum armăsari năzdrăvani gândurile imaginele mănâncă jăratec Sângele meu ca o lance izbește lespezile cerului Deschidă-să mormintele și iasă fiul omului Pumnii mei zguduie temeliile soarelui Temeliile nopților Și ca Prâzlea cu cuțitul insomniei sub bărbie aștept venirea pasărei măiastre .......................................... Când izbucnirea magneziului într-o zecime de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
știu poezii. Cine știe pe dinafară multe poezii e un om făcut în detenție, ale lui sunt orele care trec pe nesimțite și-n demnitate... [...] îmi găsesc deîndată un cerc de tineri care vor să învețe Luceafărul și așteptau pe jăratec să vină cineva care să-l știe [...] Prezența tineretului - incomparabil mai rezistent (moralicește, căci sunt mai toți tuberculoși), mai blând și mai vertebrat decât bătrânii - și a pastorului au ivit în camera aceasta o atmosferă de grandoare, de medievalism hieratic
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
nițel, că s-a întâmplat o ...! La răsărit pe cer atărna o uriașă perdea de flăcări.Cu toate că satul se afla la peste trei kilometri, vâlvătaia părea atât de aproape, ca și când ar fi fost la marginea Amarei...Dintr-o vatră de jăratec în care mâini puternice parcă zvârleau mereu hrană nouă focului, limbile de flăcări țâșneau, se zvârcoleau, se împleteau 99 neîncetat ca niște șerpi apocaliptici, lingeau și înțepau poalele cerului zugrăvind răni în toate culorile, ștergându-le pe toate cu imense
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
dacă prin această se creează pericol de incendiu sau de explozie; 26. neexecutarea verificării și curățării periodice a coșurilor pentru evacuarea fumului, precum și nerealizarea elementelor de izolare termică a acestora; 27. nedepozitarea în locuri speciale a cenușii fierbinți sau a jăratecului, precum și nestingerea acestora în condiții de vânt sau de curenți de aer; 28. depozitarea, amplasarea, păstrarea produselor, materialelor și substanțelor combustibile în apropierea surselor de căldură, fără a se asigura protecția necesară evitării aprinderii acestora; 29. transportarea, manipularea și depozitarea
HOTĂRÂRE nr. 678 din 30 septembrie 1998 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121899_a_123228]