686 matches
-
sinet, motiv care a determinat-o să scoată la mezat moșia Frenciugi . Căminarul Iordachi Râșcanu și sora sa Maria Holban se judecau la 19 februarie 1814 pentru moșiile Drăgușeni și Frenciugi, așa cum ne demonstrează anaforaua boierilor. Iordachi Râșcanu a dat jalbă domnului , o parte a averii rămasă de pe tatăl lor fiind vândută la sultan mezat cu prețul de 21260 de lei, folosiți pentru a , pe care a căsătorit-o În 1810. La 1809 stolniceasa Maria Holban se Împrumuta de la fratele săi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
vornicului Șerban Negel, pe care . Matei Negel, fiul lui Vasile Costachi Negel, a dat În 1793 moșia Drăgușeni Aniței, jupâneasa postelnicului Costandin Lambrino, a cărui fiică, Paraschiva, s-a căsătorit cu Iordache Râșcanu . În anul 1820 Iordache Râșcanu Înaintează o jalbă domnului Mihai Șuțu (12 iunie 1819-29 martie 1821) , considerând vânzarea silnică și nelegiuită, Însă datorită cererii logofătului Costache Conachi jăluitorul a . În aprilie 1821 boierii divanului cer isprăvniciei Vasluiului stoparea risipirii satelor din ținut, datorată tulburărilor provocate de intrarea eteriștilor
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În timpul domnului Scarlat Callimachi (12 august 1806-octombrie 1806; 24 iulie 1807-1 iunie 1810; 27 august 1812-20 iunie 1819) s-a răpit dreptul lui Iordache Râșcanu și a Mariei Holban În satul Frenciugi, pe care Îl cere vornicul Iordache Râșcanu prin jalba din 29 martie 1823, adresată domnului Ioniță Sandu Sturza, prin care se plânge de supărările provocate de spătarul Matei Roset pentru opt scutelnici și cinci slugi cu care a mai rămas stolniceasa Maria Holban, iar . Matei Roset Îi obligă să
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Vaslui urmau să nu Îngăduie spătarului Matei Roset . Conflictul dintre stolniceasa Maria Holban și spătarul Matei Roset pentru cei opt vieri și cinci slugi nu era Încheiat la 26 noiembrie 1823, când vornicul Iordache Râșcanu se plânge domnului printr-o jalbă . Din adresa isprăvniciei ținutului Vaslui din 22 mai 1823 către porușnicul Iordachi Cumpănă rezultă restul de bani (35 de lei) pe care Îl datorau 7 locuitori din , pentru care porușnicul a . Iordache Râșcanu s-a adresat judecății Încă din timpul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
din timpul domnului Scarlat Callimachi, Însă s-a lovit de uneltirile Mariei Holban, sora sa, și moșia Frenciugi (conform unui proiect de jalobă, anterior datei de 7 august 1836) . Informațiile de mai sus despre moșia Frenciugi se regăsesc și În jalba fraților Teodor Râșcanu și arhidiaconului Iosif Râșcanu, adresată consulului general Rickman la 7 august 1836. Isprăvnicia ținutului Vaslui cere la 21 mai 1821 ocolașilor plășii Fundurile sechestrarea averii de la șapte oameni din Frenciugi . Datoria acestora se ridica la 315 lei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Cozmei, Grigore Chioru, Vasile Purice, Ilisei Bența, Iacob sin Ilisăi, Nichita Crețu (vieri), Mihai Cozmei, Ioan a Mălancei, Iacob Cozmei, Petru Bran și Miron Bran (slugi) . La 4 mai 1827, moșia Frenciugi se afla În proprietatea hatmanului Roset, care prin jalba sa face cunoscută Împresurarea ei de către vornicul Râșcanu, precum și ridicarea unei mori . Cartea divanului Cnejiei Moldvei din 13 octombrie 1830 atestă jalba hătmănesei Smaranda Rosăt . Moșia Frenciugi ajunge În stăpânirea hatmănesei Zmaranda Roset, care Înainte de anul 1834 pentru ca să (potrivit jalbei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și Miron Bran (slugi) . La 4 mai 1827, moșia Frenciugi se afla În proprietatea hatmanului Roset, care prin jalba sa face cunoscută Împresurarea ei de către vornicul Râșcanu, precum și ridicarea unei mori . Cartea divanului Cnejiei Moldvei din 13 octombrie 1830 atestă jalba hătmănesei Smaranda Rosăt . Moșia Frenciugi ajunge În stăpânirea hatmănesei Zmaranda Roset, care Înainte de anul 1834 pentru ca să (potrivit jalbei din 7 august 1836) . La 10 noiembrie 1835, Mihail Sturza dă prin schimb postelnicului Costache Burghelea moșia Frenciugi, , preluând și litigiile cu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
jalba sa face cunoscută Împresurarea ei de către vornicul Râșcanu, precum și ridicarea unei mori . Cartea divanului Cnejiei Moldvei din 13 octombrie 1830 atestă jalba hătmănesei Smaranda Rosăt . Moșia Frenciugi ajunge În stăpânirea hatmănesei Zmaranda Roset, care Înainte de anul 1834 pentru ca să (potrivit jalbei din 7 august 1836) . La 10 noiembrie 1835, Mihail Sturza dă prin schimb postelnicului Costache Burghelea moșia Frenciugi, , preluând și litigiile cu vecinii (Căzănești, Drăgușeni și Șendreni) . Postelnicul Costachi Burghelea se judeca În anul 1838 cu spătarul Iordache Ganea În fața
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a văzut izvodul de zestre din care reiese că , nepomenindu-se nimic de jumătatea din satul Căzănești, disputată În 1814 cu moștenitorii jitnicerului Panaite Buzdugan . Hrisovul lui Scarlat Alexandru Callimachi (27 august 1812-20 iunie 1819) din 28 iunie 1814 atestă jalbele clironomilor jitnicerului Panaite Buzdugan, proprietarii moșiei Căzănești, de pe malurile Stavnicului, precum și ale stolnicesei Maria Holban, sora căminarului Iordachi Râșcanu, stăpâna moșiei Frenciugi, și a unei jumătăți a satului Căzănești, . . La 1814 documentele moșiei Frenciugi erau amanetate creditorilor, anume vel vornicului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Iordachi Râșcanu, stăpâna moșiei Frenciugi, și a unei jumătăți a satului Căzănești, . . La 1814 documentele moșiei Frenciugi erau amanetate creditorilor, anume vel vornicului Șerban Costachi și căminarului Mihalachi, care În urma cercetărilor demonstrau numai stăpânirea stolnicesei pe Întregul sat Frenciugi . În jalba din 29 martie 1823, vornicul Iordachi Râșcanu vorbește de satul Frenciugi, . Stolniceasa Maria Holban rămăsese numai cu o viișoară la Frenciugi, lucrată de opt scutelnici și cinci slugi . O Însemnare de după 1831 redă cheltuielile făcute cu Înmormântarea Măriuței (Mariei) Holban
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
datoriile acesteia achitate . Căminarul Gheorghe Râșcanu se plângea la 5 mai 1820 domniei despre stăpânirea cu nedreptate de către comisul Matei Rosetti a moșiei Frenciugi, a surorii sale Maria Holban, . Judecata a fost amânată de comisul Matei Rosetti (a se vedea jalba căminarului Gheorghe Râșcanu din 6 iulie 1820) . Din 28 decembrie 1821 se păstrează polița lui Paul P. Pan din Galați către Nahman Vecsler pentru . Iordachi Râșcanu, căsătorit cu Paraschiva C. Lambrino, a luat ca zestre moșia Drăgușănii. Paraschiva C. Lambrino
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Odată cu o serie de obiecte, printre care o icoană ferecată cu argint, o candelă de argint, un inel diamant, Îmbrăcăminte veselă de argint, Catinca primește și suma de 10000 de lei . Potrivit anaforalei boierilor din 19 februarie 1814, bazată pe jalba căminarului Iordachi Râșcanu, Ecaterina, rămasă În casa părintească, . Ecaterina s-a . O Însemnare de pe la 1831 redă cheltuielile făcute cu Înmormântarea Catincăi: pomenirea de 40 de zile s-a realizat de un arhiereu, sunt consemnate și sărindariurile În valoare de 12
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
lei la Drăgușeni, 12 lei la Parpanița și 12 lei la Tatomirești (97 de lei). Căminarul Gheorghe Rășcanu Înaintează la 23 septembrie 1813 domnului Scarlat Callimachi (octombrie-12 august 1806; 24 iulie 1807-1 iunie 1810; 27 august 1812-20 iunie 1819) o jalbă În limba greacă, Împotriva stolnicesei Maria Holban, sora sa . Logofătul Țării de Jos a fost Însărcinat la 3 iunie 1819 de către Scarlat A. Callimachi (12 august-octombrie 1806; 27 august 1812-20 iunie 1819) pentru cercetarea pricinii ridicate de căminarul Gheorghe Râșcanu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de Jos a fost Însărcinat la 3 iunie 1819 de către Scarlat A. Callimachi (12 august-octombrie 1806; 27 august 1812-20 iunie 1819) pentru cercetarea pricinii ridicate de căminarul Gheorghe Râșcanu În vederea statornicirii hotarelor „În veci” a moșiilor Drăgușanii, Căzăneștii și Frenciugii. Jalba căminarului Gheorghe Râșcanu a fost redactată În limba greacă . Pentru numeroasele , precum și pentru credința, rapiditatea și zelul dovedit În Îndeplinirea obligațiilor În plan local, Mihai Suțu (12 iunie 1819-29 martie 1821) Îl răsplătește pe Gheorghe Râșcanu cu demnitatea de mare
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În numirea ca domn și au fost răsplătiți cu funcții importante, unul vel vornic și membru al divanului, celălalt hatman, vor deveni dușmanii acestuia. Vornicul Gheorghe Râșcanu și hatmanul Gheorghe Cuza se aflau printre cei 37 de boieri semnatari ai jalbei din februarie 1824 Înaintată la Poartă Împotriva domnului . Vasile Nica dă mărturie la 2 aprilie 1812 despre rășluirea din bucata de loc Sărincuța, În care este amintită . Spătarul Alecu Râșcanu a fost fiul Paraschivei, sora Măriuței Lambrino, care prin vechilimeaua
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
noastră interioară. La 5 septemvre 1875 "Romînul" ne încredințează că unanimitatea a tot ce e inteligent și luminat în țară conjură pe Domnitor să nu sancționeze actul ce aservește România către Austro-Ungaria. Și, într-adevăr, se începură vestitele pantahuze. Cu jalba în proțap, marele partid roșu conjura pe M. S. să nu cumva să sancționeze convenția comercială. Care era poziția partidului conservator în acele împrejurări? Se presimțea foarte bine deschiderea cestiunii Orientului, ba putem zice că, din momentul în care d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
populară În secolul al XVIII-lea grație fenomenului de réaction féodale. Proprietarii domeniilor feudale, mulți dintre ei ariviști, Își Îndeplineau parțial scopul de a maximiza profiturile prin manipularea unităților de măsură. Acest tip de abuz reiese din acele cahiers de jalbe ce fuseseră pregătite pentru Adunarea Stărilor Generale chiar Înainte de Revoluție. Membrii celei de-a treia stări cereau În aceste documente unități de măsură egale (deși aceasta era departe de a fi principala lor revendicare), În vreme ce În jalbele redactate de cler
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
acele cahiers de jalbe ce fuseseră pregătite pentru Adunarea Stărilor Generale chiar Înainte de Revoluție. Membrii celei de-a treia stări cereau În aceste documente unități de măsură egale (deși aceasta era departe de a fi principala lor revendicare), În vreme ce În jalbele redactate de cler și nobilime nu se spune nimic În această privință, ceea ce poate să Însemne că ei erau mulțumiți de această stare de lucruri. Următoarea petiție, provenită din Bretania, ilustrează modul În care cererea impunerii unor unități de măsură
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Coroană: „Îi implorăm șpe rege, pe familia acestuia și pe primul său ministruț să ni se alăture În demascarea abuzurilor comise de tirani Împotriva acelei clase de cetățeni buni și cinstiți, care, până azi, nu au putut să Își aducă jalbele În fața tronului și Îl implorăm pe Rege să facă dreptate exprimându-ne cea mai sinceră dorință de a avea un singur rege, o singură lege și o singură unitate de măsură”. Pentru elitele centralizatoare, sistemul metric era față de vechile practici
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
plac domnitorului. Tot rău se sfârșește povestea și pentru fiul nelegitim al unui domn, călugărit cu sila (Boii lui Ionașcu). File de cronică apocaliptică (război, ciumă, cutremur, secetă, potop, lăcuste) se succedă în Adevăratul letopiseț al lui Enaki vătaful, în timp ce Jalba lui Paramon, care deschide volumul, sau relatarea intrigilor de curte în Sărbătorile boierului Melentie se susțin prin imitarea stilului biblic în prima și a viziunii cronicărești în cealaltă. Livrescul răzbate la fiecare pagină, din plăcerea enormă de a combina situații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
prin pușcării!” „Ba tu ai lovit prima, scroafă slinoasă și Împuțită!” În cele din urmă, lucrurile s-au rezolvat aproape de la sine. Zic „aproape” pentru că el nu a dat-o În judecată, iar aia nici atât; În schimb, a făcut o jalbă la Securitate - unde Dordonea trebuia să se ducă În fiecare lună și să declare că fusese cuminte, În calitate de fost deținut, reabilitat numai pe jumătate. În reclamație, ea descrisese cu lux de amănunte conflictul, așa că ăia n-au stat prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Vizantios, • Darvaris, frații Schina etc.), dar și numeroși români (Ghica, Filipescu, Ioan Câmpineanu, Constantin și Ștefan Bălăceanu, A. Florescu, G. Mihăilescu, D. Topolniceanu, Alexandru Samurcaș, George Slătineanu etc.). Cf. Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit, p. 82. • Paul Cornea, op. cit., p. 76. • Jalbele adresate lui Grigore Ghica ne arată un cărturar interesat de eliberarea mănăstirilor de greci și de limitarea accesului grecilor în mănăstirile patriei. Vezi C. Erbiceanu, Viața și activitatea literară a protosinghelului Naum Râmniceanu, București, 1900, p. 60. • Paul Cornea, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p. 107-108. • Elev al marilor cărturari Lambros Fotiades, Neofit Duca și Vardalah, protosinghelul preda limba greacă în perioada de după 1821 în Muntenia, în familiile unor boieri români. El gândea și scria curent în greacă, de la însemnări la jalbe adresate stăpânirii. În 1826 traducea scrierea lui Vasile Macedoneanul către fiul său, Leon Filosoful, pe care o folosea la orele de greacă. Un manuscris al său cuprindea o introducere la o Gramatică elinească, cu text bilingv, româno-grec, iar din Darvari
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
citat între boierii epitropi care făceau ,,nartul îmbrăcămintelor celor proaste”, în 1792 era ispravnic de Dâmbovița, iscălea ,,fost mare clucer” în 1797, iar în 1798 se ocupa de aprovizionarea trupelor trimise împotriva lui Osman Pasvantoglu. Din anul 1798 datează o jalbă a lui către domnitorul Constantin Hangerli: el se plânge de calomniile răspândite de vistierul Scarlat Câmpineanu, care insinuase că este vinovat de crimă, punându-i în seamă moartea mătușii sale, Venețiana Văcărescu, asasinată la moșia Jilavele din Ialomița. V. cere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
numai un sens demascator, ce l-ar apropia de J.-J. Rousseau și de preromantism. Parodia (Tatăl nostru parodiat), gen foarte răspândit în iluminism, și acrostihurile grecești sunt nu numai virtuozitate, ci și plăcere de a construi și de a decora. Jalba către vodă Hangerli arată, și ea, o frază bine stăpânită, cu perioade echilibrate, deși închide un zbucium sufletesc puternic; grija pentru construcție se menține chiar în împrejurări tragice. Deși lirica a rămas la stadiul de schiță a posibilităților, temperamentul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]